Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -8°C | Anul XI Nr. 546

Știri

Cum plănuiește Ligia Deca, ministrul Educației, să aducă mai mulți profesori în școlile rurale? „Dacă nu recunoaștem profesorii buni din rural, nu o să-i avem niciodată acolo”

Published

on

Sursă imagine: Ligia Deca/Facebook

Ligia Deca, ministrul Educației, a vorbit într-un interviu pentru Școala 9, citat de Edupedu, despre cum pot fi motivați profesorii să vină să predea în școlile din mediul rural. Printre soluțiile propuse de aceasta se numără oferirea unui sprijin financiar mai ales celor aflați la începutul carierei de profesor (primă de instalare, de exemplu) și motivarea celor din comunitatea rurală să se întoarcă ulterior pentru a preda la sat. Un alt factor evidențiat de Ligia Deca în interviu a fost „efectul recunoașterii”, adică niște instrumente de recompensare ale performanței. 

Școala 9: „Ce facem cu profesorii? Este o criză globală de profesori. O resimțim și în România. Vedem și că ei se aglomerează în școlile din urban. Mă refer aici la profesorii care sunt titularizați, au grade didactice, au experiență. Ei merg acolo unde au toate resursele la îndemână. Cum îi ducem pe profesorii valoroși în școlile cu multe provocări?”

Ligia Deca: „Cred că o primă variantă, în acest sens, este să-i ajutăm în partea de debut în carieră. Deci, la începutul carierei, ei au nevoie de niște resurse financiare, pe lângă bursa egală cu salariul mediu pe economie pe care o vor avea toți cei care merg pe formarea inițială, în noua formulă, vorbim și despre o primă de instalare pe care o să o introducem pentru cei care aleg să meargă să se titularizeze în zona rurală.

Avem nevoie și să-i stimulăm pe cei care provin din acea comunitate și merg pe formarea didactică, după aceea să se întoarcă în comunitățile lor. Iar aici este o colaborare excepțională pe care o avem cu autoritățile publice locale. Am vizitat școli din comunități locale unde primăria oferea facilități elevilor buni din comunitate, care merg pe ruta didactică și se întorc în comunitate. Că este vorba despre teren, că este vorba despre casă, că este vorba despre alte facilități, lucrurile acestea încurajează tinerii să meargă în comunitățile rurale”. 

Advertisement

Ministrul Educației a mai subliniat un pas foarte important – „efectul recunoașterii”, așa cum l-a denumit. Ligia Deca e de părere că profesorii au nevoie ca meritelele lor să fie recunoscute, mai ales când lucrează într-un mediu care nu le oferă toate resursele de care au nevoie pentru a realiza actul educațional. Aceasta a dat drept exemplu asociația Teach for Romania, care organizează gala profesorului din rural. 

„Și cred că avem nevoie inclusiv prin instrumentele noastre de recompensare ale performanței, că vorbim de gradație de medic, vom vorbi despre alte feluri de plată suplimentară, bazată pe performanță, să recunoaștem meritele celor care fac diferența în comunitățile lor. Nu e simplu din punct de vedere metodologic, dar dacă nu recunoaștem profesorii buni din rural, indiferent că, cel puțin în primii ani, au sau nu rezultate de tip, nu știu, olimpiade, concursuri, ș.a.m.d,. nu o să-i avem niciodată acolo”, a mai precizat aceasta în interviul pentru Școala 9, citat de Edupedu. 

Din anul școlar 2025-2026, profesorii care se titularizează în zone defavorizate sau izolate beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu cinci salarii minime brute pe țară, potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Condiția pe care profesorii trebuie să o îndeplinească este să rămână titulari în școala respectivă pentru o perioadă de cinci ani, mai arată Edupedu în articol. 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Primarul comunei Borcea: „2026 este anul responsabilității și al continuității. Mergem înainte prin fapte”

Published

on

Primarul comunei Borcea, Theodor Aniel, anunță că anul 2026 va fi dedicat continuării lucrurilor deja începute, cu accent pe finalizarea proiectelor și pe buna organizare a comunei.

Edilul spune clar că administrația locală merge înainte „prin fapte, nu prin vorbe”, amintind principalele realizări din ultimii ani: drumuri asfaltate, trotuare pentru copii și vârstnici, rețea de gaze, canalizare și stație de epurare funcționale, școli modernizate, cantină pentru elevi, grădiniță cu program prelungit, sală de sport, teren de fotbal și parc fotovoltaic.

Pentru perioada următoare, primăria își propune să ducă la capăt proiectele aflate deja în lucru, să dezvolte utilitățile fără improvizații, să gestioneze mai bine deșeurile și să mențină ordinea și curățenia în comună.

Primarul anunță și sprijin în continuare pentru sport, cultură și educație – de la echipa de fotbal Agricola Borcea și activitățile pentru copii, până la evenimentele care adună comunitatea, precum Zilele Comunei, Ziua Pensionarului sau Boboteaza.

Advertisement

Mesajul transmis cetățenilor este unul direct: transparența, dialogul și respectul rămân priorități, iar 2026 trebuie să fie un an al continuității și al responsabilității pentru comuna Borcea.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Acum, la Călărași! Expoziția de fotografie „Solitudine”, la Muzeul Municipal, semnată de Valentin Pană

Published

on

La Muzeul Municipal Călărași, vineri, 16 ianuarie 2026, de la ora 15:30, va avea loc vernisajul expoziției de fotografie „Solitudine”, un demers artistic care propune publicului o incursiune vizuală în tăcere, introspecție și peisaje marcate de absență.

Expoziția poartă semnătura fotografului Valentin Pană, aflat la cea de-a doua expoziție personală în municipiul Călărași, după „Răsfoind printre milisecunde”, prezentată în anul 2017. Originar din Călărași, artistul este absolvent al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universitatea București și activează profesional ca asistent social, având totodată o experiență consistentă în traduceri din limba franceză și colaborări cu edituri bucureștene pentru ilustrație de carte, revistă și fotografie de publicitate.

Tema expoziției, „Solitudine”, este rezultatul unor preocupări personale și reflecții acumulate în ultimii ani. Valentin Pană explică faptul că apropierea de acest subiect a venit firesc, din nevoia de a înțelege fenomenul singurătății atât din perspectivă teoretică, cât și existențială. Imaginile expuse sunt, în mare parte, peisaje de iarnă, dominate de o lumină difuză, fără umbre, în care soarele este absent sau abia perceptibil la răsărit ori apus, adesea filtrat de ceață.

Compozițiile sunt statice, cu o natură aflată într-o stare de repaus, iar prezența umană este sugerată discret, prin urme: o mănăstire sau o casă în depărtare, lumini aprinse pe malul unui lac, o fereastră de biserică. Paleta cromatică este una temperată, cu nuanțe pastelate și griuri colorate, care invită privitorul la contemplare și liniște.

Advertisement

Expoziția „Solitudine” va putea fi vizitată până la data de 15 februarie 2026, de luni până sâmbătă, în intervalul orar 09:00–17:00, la Muzeul Municipal Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Carburanții, din nou pe val: scumpirile mici, dar dese, care golesc buzunarele și umplu bugetul

Published

on

În România, scumpirea carburanților a devenit o rutină, aproape un ritual al începutului de an. La un consum anual de 8 milioane de tone, chiar și un singur ban adăugat la prețul litrului se transformă într-o avalanșă de bani pentru companiile petroliere și pentru stat. Iar în ultimele săptămâni, această avalanșă pare să fi prins viteză.

Petrom, liderul pieței, a operat a treia majorare consecutivă, patru bani în plus la benzină și motorină. Un gest imediat replicat de ceilalți jucători, semn că piața funcționează după o logică simplă: dacă unul ridică prețul, ceilalți nu rămân în urmă. Rezultatul? România urcă vertiginos în topul european al carburanților scumpi.

Până la jumătatea lui ianuarie, am avut patru scumpiri și o singură ieftinire simbolică. Benzina s-a scumpit cu 46 de bani pe litru, motorina cu 44, iar reducerea de 4 bani a fost doar o pauză respiratorie. Cea mai dură lovitură a venit chiar pe 1 ianuarie, odată cu creșterea accizelor și a TVA-ului. Fiscalitatea a devenit principalul motor al prețurilor, nu piața liberă, nu petrolul, nu geopolitica.

Unde ne aflăm în Europa

În ciuda percepției publice, România nu este chiar în vârful clasamentului european, dar nici departe. Suntem pe locul 17 la prețul benzinei și tot pe 17 la motorină. Fără taxe, însă, situația se schimbă radical: România devine una dintre cele mai ieftine piețe din UE. Diferența o face statul, prin accize și TVA.

Advertisement

Ce urmează

Guvernul promite că nu va introduce taxe noi în 2026, dar promisiunea este condiționată de un „dacă” greu: dacă se mențin măsurile actuale și dacă se reduc cheltuielile. Analiștii CFA sunt mai puțin optimiști. În scenariul lor pesimist, TVA-ul ar putea urca la 23–24% în a doua parte a anului viitor. O astfel de decizie ar lovi direct în pompă, iar scumpirile de acum ar părea doar un preludiu.

O piață mare, un impact uriaș

Cu 555 de stații Petrom și un consum anual de 8 milioane de tone, fiecare ajustare de preț, oricât de mică, produce efecte masive. Iar în contextul european, unde prețurile variază de la 1,21 euro în Bulgaria la peste 2 euro în Olanda, România se află într-o zonă gri: nici cea mai scumpă, nici cea mai ieftină, dar cu o fiscalitate care apasă tot mai greu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading