Știri
Cum plănuiește Ligia Deca, ministrul Educației, să aducă mai mulți profesori în școlile rurale? „Dacă nu recunoaștem profesorii buni din rural, nu o să-i avem niciodată acolo”
Ligia Deca, ministrul Educației, a vorbit într-un interviu pentru Școala 9, citat de Edupedu, despre cum pot fi motivați profesorii să vină să predea în școlile din mediul rural. Printre soluțiile propuse de aceasta se numără oferirea unui sprijin financiar mai ales celor aflați la începutul carierei de profesor (primă de instalare, de exemplu) și motivarea celor din comunitatea rurală să se întoarcă ulterior pentru a preda la sat. Un alt factor evidențiat de Ligia Deca în interviu a fost „efectul recunoașterii”, adică niște instrumente de recompensare ale performanței.
Școala 9: „Ce facem cu profesorii? Este o criză globală de profesori. O resimțim și în România. Vedem și că ei se aglomerează în școlile din urban. Mă refer aici la profesorii care sunt titularizați, au grade didactice, au experiență. Ei merg acolo unde au toate resursele la îndemână. Cum îi ducem pe profesorii valoroși în școlile cu multe provocări?”
Ligia Deca: „Cred că o primă variantă, în acest sens, este să-i ajutăm în partea de debut în carieră. Deci, la începutul carierei, ei au nevoie de niște resurse financiare, pe lângă bursa egală cu salariul mediu pe economie pe care o vor avea toți cei care merg pe formarea inițială, în noua formulă, vorbim și despre o primă de instalare pe care o să o introducem pentru cei care aleg să meargă să se titularizeze în zona rurală.
Avem nevoie și să-i stimulăm pe cei care provin din acea comunitate și merg pe formarea didactică, după aceea să se întoarcă în comunitățile lor. Iar aici este o colaborare excepțională pe care o avem cu autoritățile publice locale. Am vizitat școli din comunități locale unde primăria oferea facilități elevilor buni din comunitate, care merg pe ruta didactică și se întorc în comunitate. Că este vorba despre teren, că este vorba despre casă, că este vorba despre alte facilități, lucrurile acestea încurajează tinerii să meargă în comunitățile rurale”.
Ministrul Educației a mai subliniat un pas foarte important – „efectul recunoașterii”, așa cum l-a denumit. Ligia Deca e de părere că profesorii au nevoie ca meritelele lor să fie recunoscute, mai ales când lucrează într-un mediu care nu le oferă toate resursele de care au nevoie pentru a realiza actul educațional. Aceasta a dat drept exemplu asociația Teach for Romania, care organizează gala profesorului din rural.
„Și cred că avem nevoie inclusiv prin instrumentele noastre de recompensare ale performanței, că vorbim de gradație de medic, vom vorbi despre alte feluri de plată suplimentară, bazată pe performanță, să recunoaștem meritele celor care fac diferența în comunitățile lor. Nu e simplu din punct de vedere metodologic, dar dacă nu recunoaștem profesorii buni din rural, indiferent că, cel puțin în primii ani, au sau nu rezultate de tip, nu știu, olimpiade, concursuri, ș.a.m.d,. nu o să-i avem niciodată acolo”, a mai precizat aceasta în interviul pentru Școala 9, citat de Edupedu.
Din anul școlar 2025-2026, profesorii care se titularizează în zone defavorizate sau izolate beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu cinci salarii minime brute pe țară, potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Condiția pe care profesorii trebuie să o îndeplinească este să rămână titulari în școala respectivă pentru o perioadă de cinci ani, mai arată Edupedu în articol.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Dunărea Călărași, făcută praf de FCSB II! 6–1 și încă o palmă dureroasă pentru echipa finanțată cu milioane din bani publici
AFC Dunărea Călărași mai bifează o înfrângere usturătoare în Liga 3, Seria 3. De această dată, echipa călărășeană a fost spulberată de FCSB II, care s-a impus cu 6–1, într-un meci fără istoric și fără replică din partea Dunării.
În timp ce adversarii au defilat pe teren, Dunărea arăta din nou ca nu poate evolua — deși beneficiază de unele dintre cele mai consistente finanțări publice din România la nivelul Ligii a III-a.
Finanțări de milioane, rezultate rușinoase
În ultimii doi ani, Consiliul Județean Călărași a turnat în club aproximativ 8 milioane lei:
- 4,4 milioane lei în 2024
- 3,375 milioane lei pentru 2025
Cu aceste sume, Dunărea ar trebui să fie o forță în Liga 3, poate chiar o candidată serioasă la promovare.
În teren însă, realitatea este rușinoasă:
șase goluri primite de la o echipă de copii.
O întrebare simplă: Unde se duc banii?
Clubul postează sec: „Victorie categorică pentru gazde”. Da, categorică…
Mesajul oficial postat de AFC Dunărea Călărași pe Facebook este un model de minimalism și evitare a responsabilității:
„Victorie categorică pentru gazde în etapa de astăzi. Scor final: FCSB II – Dunărea Călărași (6–1).”
Atât. Nicio explicație. Nicio analiză. Nicio asumare.
În schimb, suporterii au reacționat: nemulțumiți, frustrați, ironic resemnați.
Reacții din mediul public: „Să te bată copiii de la FCSB… cine răspunde?”
Dezastru sportiv, lux financiar
Dunărea Călărași este, probabil, singura echipă de Liga 3 care:
- primește milioane de lei anual
- are salarii, mese, cazări, utilități și transport plătite din bani publici
- afișează o Academie cu echipamente premium, sponsori noi și imagine lustruită
- dar în teren… se prăbușește etapă de etapă
Înfrângerea cu 6–1 nu este un accident.
Este încă un episod într-un sezon care confirmă prăbușirea unei echipe cândva respectate.
Dunărea Călărași marchează încă o înfrângere — pe teren și în fața contribuabililor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Tinerii artiști ai Călărașiului își expun creativitatea: vernisaj dedicat Clasei a IX-a Arte Plastice, la Biblioteca Județeană
CSM Călărași, reprezentat la Campionatul European de Juniori din Germania. Sportivul Iuseim Birhan pleacă la cea mai importantă competiție continentală a anului
Achiziția microbuzelor electrice pentru elevi, zguduită de un scandal uriaș: dosarul ajunge la Parchetul European după suspiciuni de prețuri umflate și nereguli grave
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
