Știri
Cum învață adolescenții să seteze limite personale „Limite de cadru” – Proiect de educație și dezvoltare prin film pentru liceeni
Vineri, 24 noiembrie, la Muzeul Municipal Călărași, începând cu ora 17.00, va avea loc o prezentare, urmatăde o dezbatere despre cum putem aborda subiecterelevante pentru adolescenți (limitele în relațiilepersonale, autocunoașterea sau relaționarea cu ceilalți), prin intermediul unor cunoștințe și experiențe practice din sfera cinematografiei.
Evenimentul face parte din proiectul Limite de cadru, care și-a propus să creeze un plan de educație informalăcoerent, sustenabil și replicabil, prin care liceenii să se poată cunoaște mai bine și să ajungă să dezvolte relațiisănătoase cu ceilalți.
Scopul proiectului este să cunoaștem atât studenți la film și profesioniști interesați de formate de curs structurate și testate, dar și adolescenți, profesori șiinstituții de învățământ alături de care să punembazele unei comunități care să împărtășească practici, căutări și resurse pentru a duce proiectul maideparte.
Într-o realitate virtuală sufocată de conținut video la care adolescenții sunt expuși în permanență, și în contextul încare învățământul liceal formal nu oferă ore de înțelegereși analiză a imaginii și a producțiilor video șicinematografice, ne-am dorit să explorăm cum putemcontribui la educația liceenilor cu instrumenteextrașcolare. Astfel a apărut ideea atelierelor Limite de cadru, în care ne-am propus să structurăm un format de curs prin care tehnicile și cunoștințele audiovizuale pot deveni instrumente de autocunoaștere și relaționare.
Până în prezent, proiectul a parcurs deja o etapă de cercetare prin intermediul a șase sesiuni de atelierededicate adolescenților, organizate în București șiCălărași în perioada mai-noiembrie 2023. În cadrulatelierelor, adolescenții participanți au creat trei exercițiiaudiovizuale, au realizat serii de fotografii, au exersatmetode de formulare a feedback-ului, au avut contact cu noțiuni de analiză a imaginii. Însă, mai presus de toate, au experimentat moduri de a vorbi despre ei înșiși și a delimita spațiul personal în raport cu spațiul de grup.
Feedback-uri ale participanților la ateliere:
● Mie mi s-a părut o experiența foarte tare, un atelier reușit în care mi-am dezvoltat pasiunea pentru creațiilecinematografice și actorie și am aflat multe lucruri noi(de exemplu, faptul că un text poate fi introdus în douăgenuri de filme total diferite, ideea schimbându-se radical, sau cum unghiul de filmare contribuie la mesajultransmis privitorului). Sunt foarte bucuroasă că am avutocazia de a participa, simt ca acest curs m-a ajutat cu adevărat în a lucra mai bine cu oamenii, am râs și m-am distrat 🙂 (Mi-au plăcut joculețele)
● A fost o experiență unică. Pe lângă faptul că m-am distrat, am și aflat mai multe detalii despre film. Mi-a plăcut faptul că la fiecare activitate am fost împărțiți înechipe diferite, alese aleatoriu, astfel încât am putut sainteracționez cu majoritatea colegilor.
● Trainerii au fost super, au empatizat cu noi, au reușit săîi tempereze pe cei ce vorbeau sarcastic și deranjau (mi-ar plăcea ca și toți profesorii noștri să facă asta), s-au jucat alături de noi și ne-au zis o mulțime de lucruri fainedespre modul de creare al unui film.
În urma acestor ateliere, am construit șase module de introducere în limbajul audiovizual și de explorare a temei limitelor personale. Structura modulelor a fostîmbunătățită după fiecare atelier, urmând ca variantafinală să fie implementată în vacanța de Crăciun alăturide două noi grupe.
Echipa de traineri care au condus etapa de cercetare a fost formată din Simona Constantin (regizoare de film șicuratoare), Catinca Dorobanțu (producatoare de film șiactriță), Andreea Lăcătuș (regizoare și producătoareculturală) , Alex Lungu (regizor și monteur) și de Dalesia Cozorici și Laurențiu Bondarenco, interni ai proiectuluiși studenți la Facultatea de Film. Echipa a fost însoțită șide specialiști, precum Silvia Guță, psihoterapeut, creatoarea proiectului „In a relationship” și Alex Mircioi, dramaturg și critic de film.
Parteneri: Primăria Municipiului Călărași, UNATC „I.L.Caragiale” București, T.E.T. ALEXANDRIA, Asociația Culturală Contrasens, COLEGIUL NAȚIONAL „BARBU ȘTIRBEI” CĂLĂRAȘI, LICEUL PEDAGOGIC „ȘTEFAN BĂNULESCU” CĂLĂRAȘI, Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, Colegiul Tehnic Media.
Proiectul este cofinanțat de Administrația FonduluiCultural Național în cadrul sesiunii de proiectenr.II/2023, aria Educație prin Cultură. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția AdministrațieiFondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilăde conținutul proiectului sau de modul în care rezultateleproiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregimeresponsabilitatea beneficiarului finanțării.
Formular de inscrieri –
https://forms.gle/ZTEzJmLt6nf3VQrK9
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primării cu zero proiecte: cine a ratat banii europeni în Sud-Muntenia și de ce. ADR Sud-Muntenia: „Nu putem depune proiecte în locul autorităților locale”
În timp ce unele județe și localități au depus zeci de proiecte și au atras sute de milioane de lei din fonduri europene, alte primării lipsesc complet din clasamente. Subiectul a fost atins direct în cadrul conferinței de presă organizate marți, 16 decembrie, de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia și scoate la iveală o realitate incomodă: nu toată lumea a intrat în cursa pentru finanțări europene.
Listele vorbesc: cine nu apare, nu a cerut
Reprezentanții ADR Sud-Muntenia au confirmat că există unități administrativ-teritoriale care nu figurează cu niciun proiect depus, nici pe componentele mari de infrastructură, nici pe digitalizare, nici pe dezvoltare urbană sau rurală.
În timp ce județe precum Ialomița conduc detașat la număr și valoare de proiecte, alte localități – atât orașe, cât și comune – nu apar deloc în evidențe. Practic, pentru aceste administrații, bilanțul este simplu: zero proiecte, zero bani europeni.
ADR: „Nu putem depune proiecte în locul lor”
Mesajul transmis de conducerea agenției a fost ferm și fără echivoc. ADR Sud-Muntenia a organizat întâlniri, sesiuni de informare, a oferit clarificări și sprijin tehnic, însă decizia de a accesa fonduri aparține exclusiv autorităților locale.
Cu alte cuvinte, lipsa proiectelor nu poate fi pusă pe seama lipsei de informații, ci mai degrabă pe:
- incapacitate administrativă,
- lipsă de personal specializat,
- dezinteres sau amânări repetate.
Diferențe uriașe între localități vecine
Situația devine și mai evidentă atunci când sunt comparate localități apropiate geografic, dar aflate la ani-lumină distanță ca dezvoltare. În timp ce unele comune au depus 4–5 proiecte și au atras zeci de milioane de lei, altele nu au depus nimic, deși au avut acces la aceleași ghiduri de finanțare și aceleași oportunități.
Oficialii ADR au subliniat că mărimea localității nu este un obstacol, dovadă fiind comunele care au reușit să se claseze peste orașe întregi la capitolul fonduri atrase.
Ce pierd localitățile care au stat pe margine
Lipsa proiectelor europene nu este doar o statistică. Se traduce direct în:
- drumuri nemodernizate,
- școli și clădiri publice nereabilitate,
- servicii publice rămase în urmă,
- oportunități economice ratate.
În timp ce alte comunități se dezvoltă cu bani europeni, localitățile inactive rămân blocate în promisiuni și bugete locale insuficiente.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Agricultură și Industrie
10.000 de fermieri au făcut prăpăd la Bruxelles. Aproximativ 1.000 de utilaje agricole au împânzit centrul capitalei
Joi, 18 decembrie a.c., capitala belgiană a fost scena unor proteste puternice, când mii de fermieri din întreaga Uniune Europeană au ieșit în stradă cu sute de tractoare pentru a-și exprima furia față de politicile agricole ale UE și, în mod special, față de controversatul acord de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay). Demonstrațiile au coincis cu summitul liderilor țărilor membre UE, reunite la Bruxelles pentru discuții asupra agendei comerciale și agricole.
De la primele ore ale după-amiezii, aproximativ 10.000 de fermieri au blocat principalele artere ale orașului, aducând trafic aproape la paralizie și forțând autoritățile să închidă tuneluri și rute importante în zona instituțiilor europene. Numeroase utilaje agricole au fost parcate în jurul clădirilor Parlamentului European, iar protestatarii au folosit tractoare pentru a monta baricade improvizate.
Pe alocuri, furia protestatarilor s-a transformat în violență: fermierii au aruncat cu cartofi, ouă, și alte obiecte spre forțele de ordine, iar unele grupuri au detonat artificii și au dat foc la garduri de protecție. Autoritățile au desemnat puncte de acces și au cerut calmul protestatarilor, însă, pe măsură ce tensiunile au crescut, forțele de ordine au intervenit mai ferm.
Pentru a controla mulțimea, poliția belgiană a făcut uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene în apropierea Parlamentului European și în alte puncte fierbinți ale manifestației. După ce unii protestatari au început să forțeze cordoanele poliției și să avanseze cu tractoarele, forțele de ordine au intervenit pentru a restabili ordinea și pentru a proteja clădirile instituțiilor UE.
Sursa oficială a poliției menționează că inițial protestului i s-a aprobat participarea a până la 50 de tractoare, dar până după-amiaza zilei numărul acestora a crescut la aproximativ 500–1.000, majoritatea purtând însemne autohtone belgiene și europene. Estimările sugerează că între 7.000 și 10.000 de persoane au participat la acțiune.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Administrație Locală
Consiliul Local al Municipiului Călărași se va reuni în ședință ordinară. Care sunt proiectele de pe ordinea de zi
Luni, 22 decembrie a.c., Consiliul Local al municipiului Călărași se va întruni în cadrul unei ședințe ordinare la sediul primăriei, aleșii locali fiind prezenți pentru a discuta și vota o serie de proiecte importante pentru încheierea anului administrativ.
Această reuniune este una dintre ultimele programate înainte de vacanța de iarnă și are loc într-un context în care administrația locală se pregătește pentru finalizarea obiectivelor bugetare și operaționale ale anului 2025.
Proiectele de pe ordinea de zi:
1. Proiect de hotărâre privind aprobarea rețelei școlare din Municipiul Călărași în anul școlar 2026-2027;
2. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzare a imobilului-teren în suprafață de 300 mp, situat pe strada Corneliu Pantilie, nr. 8, identificat prin cartea funciara nr. 33219, aflat in domeniul privat al U.A.T. Calarasi, atribuit in folosință gratuite conform Legii 15/2003, pe care se afla edificata o constructie, regim P+1E și împrejmuire, aflat în proprietatea doamnei Călin Loredana-Marcela;
3. Proiect de hotărâre privind inițierea procedurii de vânzarea a imobilului – teren în suprafaţă de 477 mp, situat în municipiul Călărași, str. Petre V. Hanes, nr. 12, județul Călăraşi, teren având număr cadastral 23439, înscris în cartea funciară nr. 23439, aparținând domeniului privat al municipiul Călăraşi, pe care sunt edificate
construcțiile 23439-C1, 23439- C2, 23439-C3, proprietatea Salubris Waste Management SRL.
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călăraşi, județul Călăraşi, Tarlaua 23, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37239/UAT Călărași, în suprafaţă de 24.400 mp.
5. Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în trei loturi a imobilului teren arabil situat în extravilanul municipiului Călărași, județul Călărași , Tarlaua 26, având Numărul Cadastral/Carte Funciară 37504/UAT Călărasi,
5G 75 în suprafață de 41700 mp;
6.Proiect de hotărâre privind aprobarea dezlipirii în două loturi a imobilului teren având Numărul Cadastral 35368, înscris în Cartea Funciară 35368/UAT Călărași, în suprafaţă de 4969 mp, situat în municipiul Călărași, strada Barbu Ştefănescu Delavrancea, numărul 1, județul Călăraşi;
7. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 68 din 30.04.2025 privind aprobarea modelului contractului de
custodie și a încheierii acestuia în cadrul proiectului: “Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe din Călărași”, finanțat prin Programul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), Componenta C15: Educație.
8. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Consiliului Local nr. 48/05.03.2024 privind participarea UAT Municipiul Călăraşi la “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei – Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice”, derulat de către Ministerul Energiei si aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului “Noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsum la nivelul U.A.T. Călărași;
9. Diverse
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Cinema Călărași / Aventură animată pentru cei mici: „Tafiti: Aventura prin deșert”
Adio plăților cash nelimitate! De la 10 iulie 2027, românii nu mai pot achita cu numerar peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale
Horoscop săptămânal – 19 -25 decembrie
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
