Știri
Cum a reușit un edil din Călărași să ducă turismul la un alt nivel prin proiecte europene
În comuna Jegălia, aflată în județul Călărași, se ascunde o perlă turistică ce atrage privirile și inimile celor în căutare de frumusețe naturală și momente de relaxare autentică. Parcul Tematic Jegălia, cu deschidere spre malurile Brațului Borcea, s-a dovedit a fi un adevărat colț de rai pentru vizitatori, fiind rezultatul unei investiții ambițioase și a unei viziuni îndrăznețe a administrației locale conduse de primarul Vasile Aurel.
Inaugurat în luna iulie a anului 2015, Parcul Tematic Jegălia s-a impus rapid ca un punct de atracție major în zonă, devenind o destinație preferată pentru turiști în căutarea unei oaze de liniște și conexiune cu natura. Cu o investiție consistentă și ambițioasă, Primăria Comunei Jegălia a transformat acest teren într-un loc ce oferă o experiență unică de explorare a faunei și florei caracteristice zonelor umede, într-o infrastructură modernă și plină de surprize.
Finanțat prin Proiectul “ÎNFIINŢARE PARC TEMATIC” în cadrul comunei Jegălia, județul Călărași, acest proiect a fost susținut financiar prin Programul Operațional de Pescuit, în cadrul Axei Prioritare 4 – Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Pescărești, Măsura 2.1.1 – Îmbunătățirea Competitivității Zonei de Pescuit prin Investiții în Vederea Îmbunătățirii Mediului de Viață. Parteneriatul cu Organizația Pescărească de Producători “DUNĂREA DE JOS” a adus resurse și cunoștințe esențiale în realizarea acestui proiect de anvergură.
Cu începerea lucrărilor în luna august a anului 2014, Primăria Jegălia a pus bazele acestei oaze de relaxare, transformând un teren mlastinos într-un spațiu inovator și captivant. Parcul tematic este realizat deaspura luciului apei, construit din pasarele din lemn, înălțate la doi metri, conectate prin piloni de beton peste cele trei canale ce străbat terenul. Aici, micii vizitatori se pot bucura de zonele de joacă special amenajate, cu pardoseli sigure și atrăgătoare pentru copii.
Pe lângă facilitățile pentru tineri și copii, au fost create spații pline de culoare și viață, cu grădini înflorite și arbuști ornamentali. Iubitorii de natură pot naviga pe apele Brațului Borcea în bărci pitorești, capturând frumusețea și liniștea locului dintr-o perspectivă cu totul aparte. O altă surpriză plăcută este reprezentată de o platformă special amenajată pentru spectacole și evenimente culturale, fiind un spațiu plin de potențial pentru viitoare ceremonii sau concerte.
Proiectul, cu o valoare totală de 1,376,898.28 lei, inclusiv TVA, dintre care 1,112,791.00 lei au provenit din finanțare nerambursabilă, este o mărturie a efortului și devotamentului administrației din Jegălia pentru dezvoltarea locală durabilă și pentru promovarea frumuseților naturale ale zonei.
Un alt proiect frumos menționat de Vasile Aurel este cel transfrontalier, ce speră să fie aprobat și accesat prin fondurile norvegiene. Acest proiect implică construirea unei clădiri cu două etaje, deasupra apei, special destinată copiilor cu autism, și este dezvoltat în parteneriat cu ONG-ul Lumina din Fetești.
PONTON PLUTITOR
Până la sfârșitul anului în curs, comuna Jegălia va avea un ponton plutitor de 12 metri lungime cu facilități de cazare și masă. Beneficiarii principali ai proiectului vor fi pescarii, atât cei sportivi, cât și cei comerciali, dar și elevii, prin desfășurarea de activități tematice pe malul apei. Construirea pontonului va avea efecte pozitive în ceea ce privește infrastructura turistică cu specific pescăresc de pe raza comunei Jegălia, conform contractului de finanțare.
“Faptul că noi suntem pe malul brațului Borcea și bucuria cea mai mare este să începem să dezvoltăm turismul. Suntem cei mai prigoniți în momentul în care vine apa, ne intră în Gâldău – în 18-20 de case intra efectiv apa, nu vă mai spun de țânțari și celelalte probleme pe care le avem și noi aici în zona noastră destul de amărâtă și de săracă. Am reușit de am făcut în primul mandat un parc tematic cu ajutorul celor de la FLAG Dunărea Călărășeană, după care am făcut acest complex pescăresc unde și primăria a pus o parte din bani. Am reușit de implementat un proiect pentru două bărci care la ora actuală nu au putut fi foarte vizibile și nu și-au putut face datoria, în sensul că trebuia să încasăm niște bani, din cauza faptului că a fost foarte scăzut debitul Dunării și nu am putut să le dăm la apă.
Pontonul va fi utilizat pentru andocare și va asigura accesul în siguranță pentru două ambarcațiuni sportive și de agrement. Au fost achiziționate cu aproximativ 65.000 de euro în cadrul proiectului „Asigurarea infrastructurii pentru activități specific pescărești în Comuna Jegălia, Județul Călărași”, potrivit Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Acesta va fi realizat din oțel zincat și va avea o lungime de minim 12 metri și o lățime de minim 4,25 metri. Facilitățile de cazare și masă constau în construirea unui corp de aproximativ minim 30 de metri pătrați. Aici vor fi mobilate complet 3 dormitoare, dintre care unul va fi dedicat persoanei care asigură întreținerea și paza. Va exista și o zonă de living dotată cu mobilier, cât și un TV.
Printre celelalte dotări ale clădirii se numără încălzire cu calorifere de perete, 4 panouri solare, aer condiționat. Vor exista și terase de lemn cu balustrade din oțel inoxidabil, cât și bare de protecție din lemn poziționate în jurul bărcii.
“Sunt trei bărci, pentru că am primit și o donație din partea căpităniei zonale Giurgiu și avem deja trei ambarcațiuni care pot, în vara asta, în cazul în care avem posibilitatea să facem plimbări cu turiștii sau cu pescarii, să avem un mare succes. Mai mult de atât, acum am câștigat și ultima parte, însemnând o casă plutitoare care ar putea să ducă turiștii în locurile astea foarte frumoase din zona noastră, să presteze acolo un serviciu de turism, în afară de baie și plajă, un pescuit, o vizită. În special pentru copii este foarte bine, pe care putem să-i ducem în natura vie pentru a vedea natura efectivă acolo în mijlocul ei.
Mai mult decât atât, am câștigat o mașină de pompieri pentru situațiile de urgență cu care vom spăla străzile pe care le-am făcut și vom putea să întreține întreaga vegetație pe care am pus-o pe DN3B, aproape 1.700 de pini, ienupăr, trandafiri și tot ce am plantat noi, ca atunci când cineva intră în această comună să simtă altceva.” – a mai precizat ediul din Jegălia, Vasile Aurel.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CĂLĂRAȘI | Un milion de euro pentru modernizarea Școlii „Tudor Vladimirescu”. Primarul Marius Dulce anunță noi investiții în educație
Comunicat de presa – Programul de loialitate PPC myRewards își dublează numărul de comercianți parteneri și aduce clienților acces la oferte și discount-uri din partea a peste 40 de companii
Ciocănitoarea de castan – regina roșie a pădurilor tropicale
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
