Știri
Cum a reușit un edil din Călărași să ducă turismul la un alt nivel prin proiecte europene
În comuna Jegălia, aflată în județul Călărași, se ascunde o perlă turistică ce atrage privirile și inimile celor în căutare de frumusețe naturală și momente de relaxare autentică. Parcul Tematic Jegălia, cu deschidere spre malurile Brațului Borcea, s-a dovedit a fi un adevărat colț de rai pentru vizitatori, fiind rezultatul unei investiții ambițioase și a unei viziuni îndrăznețe a administrației locale conduse de primarul Vasile Aurel.
Inaugurat în luna iulie a anului 2015, Parcul Tematic Jegălia s-a impus rapid ca un punct de atracție major în zonă, devenind o destinație preferată pentru turiști în căutarea unei oaze de liniște și conexiune cu natura. Cu o investiție consistentă și ambițioasă, Primăria Comunei Jegălia a transformat acest teren într-un loc ce oferă o experiență unică de explorare a faunei și florei caracteristice zonelor umede, într-o infrastructură modernă și plină de surprize.
Finanțat prin Proiectul “ÎNFIINŢARE PARC TEMATIC” în cadrul comunei Jegălia, județul Călărași, acest proiect a fost susținut financiar prin Programul Operațional de Pescuit, în cadrul Axei Prioritare 4 – Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Pescărești, Măsura 2.1.1 – Îmbunătățirea Competitivității Zonei de Pescuit prin Investiții în Vederea Îmbunătățirii Mediului de Viață. Parteneriatul cu Organizația Pescărească de Producători “DUNĂREA DE JOS” a adus resurse și cunoștințe esențiale în realizarea acestui proiect de anvergură.
Cu începerea lucrărilor în luna august a anului 2014, Primăria Jegălia a pus bazele acestei oaze de relaxare, transformând un teren mlastinos într-un spațiu inovator și captivant. Parcul tematic este realizat deaspura luciului apei, construit din pasarele din lemn, înălțate la doi metri, conectate prin piloni de beton peste cele trei canale ce străbat terenul. Aici, micii vizitatori se pot bucura de zonele de joacă special amenajate, cu pardoseli sigure și atrăgătoare pentru copii.
Pe lângă facilitățile pentru tineri și copii, au fost create spații pline de culoare și viață, cu grădini înflorite și arbuști ornamentali. Iubitorii de natură pot naviga pe apele Brațului Borcea în bărci pitorești, capturând frumusețea și liniștea locului dintr-o perspectivă cu totul aparte. O altă surpriză plăcută este reprezentată de o platformă special amenajată pentru spectacole și evenimente culturale, fiind un spațiu plin de potențial pentru viitoare ceremonii sau concerte.
Proiectul, cu o valoare totală de 1,376,898.28 lei, inclusiv TVA, dintre care 1,112,791.00 lei au provenit din finanțare nerambursabilă, este o mărturie a efortului și devotamentului administrației din Jegălia pentru dezvoltarea locală durabilă și pentru promovarea frumuseților naturale ale zonei.
Un alt proiect frumos menționat de Vasile Aurel este cel transfrontalier, ce speră să fie aprobat și accesat prin fondurile norvegiene. Acest proiect implică construirea unei clădiri cu două etaje, deasupra apei, special destinată copiilor cu autism, și este dezvoltat în parteneriat cu ONG-ul Lumina din Fetești.
PONTON PLUTITOR
Până la sfârșitul anului în curs, comuna Jegălia va avea un ponton plutitor de 12 metri lungime cu facilități de cazare și masă. Beneficiarii principali ai proiectului vor fi pescarii, atât cei sportivi, cât și cei comerciali, dar și elevii, prin desfășurarea de activități tematice pe malul apei. Construirea pontonului va avea efecte pozitive în ceea ce privește infrastructura turistică cu specific pescăresc de pe raza comunei Jegălia, conform contractului de finanțare.
“Faptul că noi suntem pe malul brațului Borcea și bucuria cea mai mare este să începem să dezvoltăm turismul. Suntem cei mai prigoniți în momentul în care vine apa, ne intră în Gâldău – în 18-20 de case intra efectiv apa, nu vă mai spun de țânțari și celelalte probleme pe care le avem și noi aici în zona noastră destul de amărâtă și de săracă. Am reușit de am făcut în primul mandat un parc tematic cu ajutorul celor de la FLAG Dunărea Călărășeană, după care am făcut acest complex pescăresc unde și primăria a pus o parte din bani. Am reușit de implementat un proiect pentru două bărci care la ora actuală nu au putut fi foarte vizibile și nu și-au putut face datoria, în sensul că trebuia să încasăm niște bani, din cauza faptului că a fost foarte scăzut debitul Dunării și nu am putut să le dăm la apă.
Pontonul va fi utilizat pentru andocare și va asigura accesul în siguranță pentru două ambarcațiuni sportive și de agrement. Au fost achiziționate cu aproximativ 65.000 de euro în cadrul proiectului „Asigurarea infrastructurii pentru activități specific pescărești în Comuna Jegălia, Județul Călărași”, potrivit Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Acesta va fi realizat din oțel zincat și va avea o lungime de minim 12 metri și o lățime de minim 4,25 metri. Facilitățile de cazare și masă constau în construirea unui corp de aproximativ minim 30 de metri pătrați. Aici vor fi mobilate complet 3 dormitoare, dintre care unul va fi dedicat persoanei care asigură întreținerea și paza. Va exista și o zonă de living dotată cu mobilier, cât și un TV.
Printre celelalte dotări ale clădirii se numără încălzire cu calorifere de perete, 4 panouri solare, aer condiționat. Vor exista și terase de lemn cu balustrade din oțel inoxidabil, cât și bare de protecție din lemn poziționate în jurul bărcii.
“Sunt trei bărci, pentru că am primit și o donație din partea căpităniei zonale Giurgiu și avem deja trei ambarcațiuni care pot, în vara asta, în cazul în care avem posibilitatea să facem plimbări cu turiștii sau cu pescarii, să avem un mare succes. Mai mult de atât, acum am câștigat și ultima parte, însemnând o casă plutitoare care ar putea să ducă turiștii în locurile astea foarte frumoase din zona noastră, să presteze acolo un serviciu de turism, în afară de baie și plajă, un pescuit, o vizită. În special pentru copii este foarte bine, pe care putem să-i ducem în natura vie pentru a vedea natura efectivă acolo în mijlocul ei.
Mai mult decât atât, am câștigat o mașină de pompieri pentru situațiile de urgență cu care vom spăla străzile pe care le-am făcut și vom putea să întreține întreaga vegetație pe care am pus-o pe DN3B, aproape 1.700 de pini, ienupăr, trandafiri și tot ce am plantat noi, ca atunci când cineva intră în această comună să simtă altceva.” – a mai precizat ediul din Jegălia, Vasile Aurel.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Modificările legislative modelează reglementările jocurilor de păcănele și standardele de raportare media
Jocurile de noroc par să fi intrat de ceva vreme în vizorul legiuitorilor; schimbările legislative, din ce se vede, tot remodelează peisajul acestui sector în România. Anul 2025 aduce — sau, mai exact, pare să aducă — reguli mai stricte pentru operatori, care ating atât felul în care sunt promovate jocurile de tip păcănele, cât și cerințele privind standardizarea raportărilor media.
Măsurile recente vizează, cel puțin oficial, reducerea atractivității reclamelor și încercarea de a limita accesul facil pentru anumite categorii sociale. Mai mult, noile obligații de transparență pentru operatori afectează inclusiv platformele online și felul în care sunt prezentate datele statistice privind Pacanele și toate jocurile similare. Efectele se simt repede în discursul public și, pe ici, pe colo, în modul în care oamenii primesc informațiile.
Interdicția vedetelor și schimbarea reclamelor la păcănele
Autoritățile susțin că au identificat o legătură între promovarea agresivă, folosirea vedetelor și un număr mai mare de jucători tineri sau vulnerabili, deși nu toți experții ar spune la fel. În iunie 2025, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a anunțat decizia de a interzice orice implicare a actorilor, sportivilor, influencerilor sau a altor personalități publice în publicitatea pentru cazinouri și jocuri de tip păcănele;. Industria a început imediat să regândească campaniile de marketing — reinventare, adaptare, ce-o fi; mass-media, la rândul ei, trebuie să respecte reguli mai stricte. Nu mai e loc pentru promovare indirectă prin imaginea vedetelor și, oficial, nici pentru mesaje care prezintă păcănelele ca o cale rapidă spre câștig. Jurnaliștii și comunicatorii din industrie se conformează unui set nou de restricții, cu argumentul responsabilității sociale și al reducerii impactului negativ pe termen lung.
Don Ro Casino și impactul reglementărilor asupra platformelor online
Expansiunea online a pieței de gambling a fost rapidă în ultimii ani; acum, însă, modificările legislative pun presiune suplimentară pe operatori, Don Ro Casino, cunoscut pentru jocuri online precum pacanele, fiind printre cele mai vizibile exemple. Odată ce interdicția vedetelor și noile standarde au intrat în vigoare, strategiile de comunicare s-au schimbat — unele mai degrabă subtil, altele pe față. Reclamele cu influenceri dispar, mesajele se orientează mai mult spre informare și avertismente despre riscuri; asta nu înseamnă că totul devine perfect transparent, dar se observă o tendință clară. În același timp, raportarea devine mai vizibilă — platformele, inclusiv Don Ro Casino, trebuie să evidențieze opțiunile de protecție și să detalieze statisticile legate de cererile procesate.
Pentru utilizatorii de Pacanele online, accesul la funcțiile de protecție devine mai vizibil. Legislația cere, de asemenea, ca operatorii să returneze soldurile în cazurile de autoexcludere și să pună la dispoziție date despre impactul social al serviciilor lor; în practică, asta înseamnă mai mult material pentru reportaje și, posibil, o schimbare de focus de la „povești de succes” la analiza responsabilității industriei.
Sălile de jocuri și restricțiile geografice aduse de noile reglementări
Noile reguli limitează funcționarea sălilor de jocuri la parterul unor blocuri începând din 2025, în special în orașele mari. Scopul declarat este reducerea accesului direct, mai ales pentru tineri și pentru locuitorii cartierelor sensibile; rămâne de văzut în ce măsură schimbarea va produce efectele scontate. Că proiectul încearcă să limiteze impactul păcănelelor asupra zonelor rezidențiale — o idee care, pentru unii, sună rezonabil; pentru alții, poate părea insuficientă. Mass-media este invitată să raporteze cu precizie numărul de săli afectate, zonele de risc și opiniile specialiștilor în adicție, iar asta poate ajuta la o imagine mai nuanțată.
Pe lângă măsurile menite să reducă dependența, legea impune și ca presa să publice periodic date despre solicitările de autoexcludere și despre numărul jucătorilor activi pe zone; astfel, nu doar companiile, ci și presa locală sau națională pot oferi o perspectivă mai realistă asupra fenomenului păcănelelor.
Autorizarea locală și taxarea diferențiată schimbă structura raportărilor
Decentralizarea autorizării a devenit un element important al pachetului legislativ din 2025. Primăriile au acum pârghii mai clare — pot aproba sau refuza deschiderea unor săli și pot impune taxe suplimentare; efectele pot varia mult de la o comunitate la alta. Acest mecanism introduce noi subiecte pentru presa locală, unde deciziile administrațiilor devin, inevitabil, teme de interes: modul în care comunitățile gestionează impactul financiar și social al industriei.
De pildă, un oraș poate limita drastic numărul sălilor de jocuri; mass-media este chemată să explice motivele, modul de consultare publică și implicațiile pentru bugetele locale. Pare că transparența și obiectivitatea sunt acum accentuate, iar orice tentativă de a glorifica fenomenul păcănelelor este — sau va fi — mult mai greu de justificat în spațiul jurnalistic.
Joc responsabil și informare corectă pentru viitor
Schimbările legislative marchează, cel puțin pe hârtie, o orientare spre protecția jucătorilor și spre o informare mai echilibrată a publicului. Industria păcănelelor rămâne, probabil, profitabilă, dar cadrul legal impune bariere împotriva promovării excesive și pune mai multă responsabilitate pe umerii firmelor și ai mass-mediei.
Jucătorii au la dispoziție instrumente de autoexcludere care par să funcționeze mai bine acum, iar presa ar trebui să sublinieze riscurile asociate acestor activități — cu mențiunea că interpretările pot diferi. responsabilitatea individuală rămâne importantă, iar, dacă totul merge conform intențiilor, noul cadru va contribui la o reducere a cazurilor grave de dependență și va aduce o informare mai nuanțată publicului — sau cel puțin asta speră cei implicați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Procurorii au deschis dosar penal după scandalul din Unirea. Polițiștii sunt acuzați că au folosit forța în mod abuziv
Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași a deschis un dosar penal pentru cercetarea posibilei infracțiuni de „purtare abuzivă”, după incidentul violent care a avut loc duminică, 21 septembrie, în localitatea Unirea.
Potrivit datelor, ancheta a fost declanșată în urma unei sesizări din oficiu, după ce în spațiul public au apărut imagini și mărturii care indică o intervenție brutală a forțelor de ordine asupra mai multor localnici.
În document se arată că agenți de poliție din cadrul IPJ Călărași ar fi exercitat acte de violență fizică asupra unor persoane, provocându-le leziuni traumatice evaluate la 3-4 zile de îngrijiri medicale, potrivit certificatelor medico-legale.
Surse locale afirmă că totul ar fi pornit de la un apel la 112 pentru „muzică dată prea tare”, însă intervenția s-a transformat într-o scenă de violență: localnicii susțin că au fost trântiți la pământ, loviți cu genunchii în cap și amenințați cu pistoalele la bărbie.
Reprezentanții Parchetului precizează că în acest moment cercetările se desfășoară in rem (cu privire la faptă), pentru a stabili dacă a existat sau nu o faptă penală, și că nicio persoană nu are, deocamdată, calitatea de suspect sau inculpat.
„Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei persoane, ci semnifică doar instituirea unui cadru procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs o faptă ce intră sub incidența legii penale”, se arată în comunicatul Parchetului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Căminul de persoane vârstnice „Sfântu Gheorghe” din Oltenița va fi modernizat cu fonduri elvețiene
Administrația locală din municipiul Oltenița a obținut finanțare pentru modernizarea și eficientizarea energetică a Căminului de persoane vârstnice „Sfântu Gheorghe”, prin Programul de Cooperare Elvețiano–Român, un pas important pentru îmbunătățirea condițiilor oferite seniorilor.
Proiectul a fost aprobat pentru finanțare în cadrul reuniunii Comitetului de Coordonare pentru Măsura Suport „Programul pentru eficiență energetică și energie regenerabilă”, desfășurată la data de 24 septembrie 2025.
Prin acest program, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, condus de Cseke Attila, a semnat 11 noi contracte de finanțare, în valoare totală de 375,8 milioane de lei, pentru modernizarea, reabilitarea termică și eficientizarea energetică a mai multor instituții publice din România.
Finanțarea lucrărilor este asigurată în proporție de 85% prin Programul de Cooperare Elvețiano–Român, restul de 15% reprezentând contribuția beneficiarului local, potrivit ministrului dezvoltării.
„Aceste investiții contribuie la reducerea consumului de energie, la creșterea confortului beneficiarilor și la protejarea mediului, prin utilizarea surselor regenerabile de energie”, a precizat Cseke Attila.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Aventura sălbatică din Călărași: Zoo-ul unde copiii devin exploratori!
Shiro Ishii: Medicul japonez care a transformat prizonierii în cobai umani
Ulei terapeutic pentru circulația periferică – remediu natural cu efecte vizibile
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
