Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 540

Știri

Cum a reușit un edil din Călărași să ducă turismul la un alt nivel prin proiecte europene

Published

on

În  comuna Jegălia, aflată în județul Călărași, se ascunde o perlă turistică ce atrage privirile și inimile celor în căutare de frumusețe naturală și momente de relaxare autentică. Parcul Tematic Jegălia, cu deschidere spre malurile Brațului Borcea, s-a dovedit a fi un adevărat colț de rai pentru vizitatori, fiind rezultatul unei investiții ambițioase și a unei viziuni îndrăznețe a administrației locale conduse de primarul Vasile Aurel.

Inaugurat în luna iulie a anului 2015, Parcul Tematic Jegălia s-a impus rapid ca un punct de atracție major în zonă, devenind o destinație preferată pentru turiști în căutarea unei oaze de liniște și conexiune cu natura. Cu o investiție consistentă și ambițioasă, Primăria Comunei Jegălia a transformat acest teren într-un loc ce oferă o experiență unică de explorare a faunei și florei caracteristice zonelor umede, într-o infrastructură modernă și plină de surprize.

Finanțat prin Proiectul “ÎNFIINŢARE PARC TEMATIC” în cadrul comunei Jegălia, județul Călărași, acest proiect a fost susținut financiar prin Programul Operațional de Pescuit, în cadrul Axei Prioritare 4 – Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Pescărești, Măsura 2.1.1 – Îmbunătățirea Competitivității Zonei de Pescuit prin Investiții în Vederea Îmbunătățirii Mediului de Viață. Parteneriatul cu Organizația Pescărească de Producători “DUNĂREA DE JOS” a adus resurse și cunoștințe esențiale în realizarea acestui proiect de anvergură.

Cu începerea lucrărilor în luna august a anului 2014, Primăria Jegălia a pus bazele acestei oaze de relaxare, transformând un teren mlastinos într-un spațiu inovator și captivant. Parcul tematic este realizat deaspura luciului apei, construit din pasarele din lemn, înălțate la doi metri, conectate prin piloni de beton peste cele trei canale ce străbat terenul. Aici, micii vizitatori se pot bucura de zonele de joacă special amenajate, cu pardoseli sigure și atrăgătoare pentru copii.

Advertisement

Pe lângă facilitățile pentru tineri și copii, au fost create spații pline de culoare și viață, cu grădini înflorite și arbuști ornamentali. Iubitorii de natură pot naviga pe apele Brațului Borcea în bărci pitorești, capturând frumusețea și liniștea locului dintr-o perspectivă cu totul aparte. O altă surpriză plăcută este reprezentată de o platformă special amenajată pentru spectacole și evenimente culturale, fiind un spațiu plin de potențial pentru viitoare ceremonii sau concerte.

Proiectul, cu o valoare totală de 1,376,898.28 lei, inclusiv TVA, dintre care 1,112,791.00 lei au provenit din finanțare nerambursabilă, este o mărturie a efortului și devotamentului administrației din Jegălia pentru dezvoltarea locală durabilă și pentru promovarea frumuseților naturale ale zonei.

Un alt proiect frumos menționat de Vasile Aurel este cel transfrontalier, ce speră să fie aprobat și accesat prin fondurile norvegiene. Acest proiect implică construirea unei clădiri cu două etaje, deasupra apei, special destinată copiilor cu autism, și este dezvoltat în parteneriat cu ONG-ul Lumina din Fetești.

PONTON PLUTITOR

Până la sfârșitul anului în curs, comuna Jegălia va avea un ponton plutitor de 12 metri lungime cu facilități de cazare și masă. Beneficiarii principali ai proiectului vor fi pescarii, atât cei sportivi, cât și cei comerciali, dar și elevii, prin desfășurarea de activități tematice pe malul apei. Construirea pontonului va avea efecte pozitive în ceea ce privește infrastructura turistică cu specific pescăresc de pe raza comunei Jegălia, conform contractului de finanțare.

“Faptul că noi suntem pe malul brațului Borcea și bucuria cea mai mare este să începem să dezvoltăm turismul. Suntem cei mai prigoniți în momentul în care vine apa, ne intră în Gâldău – în 18-20 de case intra efectiv apa, nu vă mai spun de țânțari și celelalte probleme pe care le avem și noi aici în zona noastră destul de amărâtă și de săracă. Am reușit de am făcut în primul mandat un parc tematic cu ajutorul celor de la FLAG Dunărea Călărășeană, după care am făcut acest complex pescăresc unde și primăria a pus o parte din bani. Am reușit de implementat un proiect pentru două bărci care la ora actuală nu au putut fi foarte vizibile și nu și-au putut face datoria, în sensul că trebuia să încasăm niște bani, din cauza faptului că a fost foarte scăzut debitul Dunării și nu am putut să le dăm la apă.

Advertisement

Pontonul va fi utilizat pentru andocare și va asigura accesul în siguranță pentru două ambarcațiuni sportive și de agrement. Au fost achiziționate cu aproximativ 65.000 de euro în cadrul proiectului „Asigurarea infrastructurii pentru activități specific pescărești în Comuna Jegălia, Județul Călărași”, potrivit Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Acesta va fi realizat din oțel zincat și va avea o lungime de minim 12 metri și o lățime de minim 4,25 metri. Facilitățile de cazare și masă constau în construirea unui corp de aproximativ minim 30 de metri pătrați. Aici vor fi mobilate complet 3 dormitoare, dintre care unul va fi dedicat persoanei care asigură întreținerea și paza. Va exista și o zonă de living dotată cu mobilier, cât și un TV.

Printre celelalte dotări ale clădirii se numără încălzire cu calorifere de perete, 4 panouri solare, aer condiționat. Vor exista și terase de lemn cu balustrade din oțel inoxidabil, cât și bare de protecție din lemn poziționate în jurul bărcii.

“Sunt trei bărci, pentru că am primit și o donație din partea căpităniei zonale Giurgiu și avem deja trei ambarcațiuni care pot, în vara asta, în cazul în care avem posibilitatea să facem plimbări cu turiștii sau cu pescarii, să avem un mare succes. Mai mult de atât, acum am câștigat și ultima parte, însemnând o casă plutitoare care ar putea să ducă turiștii în locurile astea foarte frumoase din zona noastră, să presteze acolo un serviciu de turism, în afară de baie și plajă, un pescuit, o vizită. În special pentru copii este foarte bine, pe care putem să-i ducem în natura vie pentru a vedea natura efectivă acolo în mijlocul ei.

Mai mult decât atât, am câștigat o mașină de pompieri pentru situațiile de urgență cu care vom spăla străzile pe care le-am făcut și vom putea să întreține întreaga vegetație pe care am pus-o pe DN3B, aproape 1.700 de pini, ienupăr, trandafiri și tot ce am plantat noi, ca atunci când cineva intră în această comună să simtă altceva.” – a mai precizat ediul din Jegălia, Vasile Aurel.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

SCANDALUL ALOCAȚIILOR ÎNTÂRZIATE LA CĂLĂRAȘI! MII DE COPII AU AȘTEPTAT DEGEABA BANI DE MOȘ NICOLAE. AJPIS DĂ VINA PE „CALENDAR”, PĂRINȚII PE NEGLIJENȚĂ

Published

on

Mai mulți părinți din județul Călărași au semnalat, în ultimele zile, întârzieri în virarea alocațiilor pentru copii, exact în perioada în care multe familii se pregătesc de Moș Nicolae. O parte dintre sesizări indică faptul că banii nu au ajuns în conturi nici pe 7 decembrie, deși fondurile ar fi fost transferate instituției începând cu această dată. Situația vine după o altă problemă apărută luna trecută, când o serie de alocații au fost virate în conturi bancare vechi, în urma migrării clienților First Bank către Intesa.

Părinte: „Banii au intrat la AJPIS pe 5, dar nu au fost virați mai departe. Familiile vulnerabile au rămas fără sprijin de Moș Nicolae”

Potrivit declarațiilor obținute de redacția noastră, mai mulți beneficiari au constatat că alocațiile copiilor nu au intrat în conturi la începutul lunii decembrie, așa cum se întâmpla de obicei. O mamă a povestit că, pe 5 decembrie, a întrebat la bancă dacă au fost procesați banii și a aflat că fondurile de la bugetul de stat ar fi ajuns deja la AJPIS Călărași.

„Am sunat la bancă și mi-au confirmat că banii de la stat au venit în contul AJPIS pe 5. După ora 12, nu a mai răspuns nimeni la instituție. Alocațiile nu au fost virate mai departe. E vorba de probabil mii de copii, poate zeci de mii în județ. Sunt familii care trăiesc din acești bani”, spune femeia.

Aceasta susține că situația este cu atât mai complicată cu cât, în luna precedentă, instituția ar fi comis o altă eroare: alocațiile unor beneficiari au ajuns în conturi închise sau neactualizate, în urma tranziției de la First Bank la Intesa.

Advertisement

„Informaticianul nu a actualizat conturile noi. Banii au fost trimiși în conturile vechi, iar multe familii au rămas fără alocație zile întregi”, afirmă părintele, care cere anonimat.

Directorul AJPIS Călărași: „Plățile se fac conform calendarului național. Termenul este 8 ale lunii.”

Contactat telefonic, Dorin Ivan Emanuel, directorul executiv al AJPIS Călărași, admite că au existat dificultăți luna trecută, însă susține că responsabilitatea a aparținut băncii, care ar fi transmis un număr incomplet de conturi valide.

Au fost în jur de 5–6 cazuri, maximum 10. First Bank a transmis mai puțini beneficiari decât trebuia, au fost și persoane cu buletine expirate, dar situația s-a corectat”, a declarat acesta.

În ceea ce privește întârzierile din luna decembrie, directorul afirmă că instituția a urmat calendarul național stabilit pentru plata prestațiilor sociale.

Calendarul de plăți prevede ca alocațiile să fie virate pe data de 8, la nivelul întregii țări. Noi suntem ordonator terțiar de credite și ne supunem ordonatorilor superiori. Chiar dacă banii au intrat vineri, ordinele de plată se operează cu o zi înainte, iar fiind weekend, sumele au intrat luni”, explică Ivan.

Advertisement

Întrebat dacă, având banii în cont pe 5, instituția putea alege să proceseze mai devreme plățile, pentru a veni în sprijinul familiilor vulnerabile, directorul a reiterat că AJPIS nu poate devia de la calendarul național.

Discuții privind programul de lucru din instituție

În spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora angajații AJPIS ar fi părăsit instituția mai devreme, în ziua de 5 decembrie. Directorul respinge această informație: „Nu cred. Eu am avut patru persoane care au rămas peste program. Eu personal am plecat în jur de 13:30 pentru a participa la o activitate a Crucii Roșii. Putem verifica în condica de prezență”, a spus acesta.

În timp ce părinții critică lipsa de comunicare și întârzierea repetată a plăților, conducerea AJPIS insistă că situația s-a desfășurat „conform procedurii” și că nu există nicio abatere administrativă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Sold OUT la „Five Nights at Freddy’s 2” la Cinema 2D/3D Călărași. Noi proiecții programate săptămâna viitoare

Published

on

Interes uriaș la Cinema 2D/3D Călărași pentru filmul „Five Nights at Freddy’s 2”. Proiecția de duminică, 7 decembrie 2025, a fost SOLD OUT la scurt timp după anunțul programului, sala umplându-se rapid cu fanii francizei.

Reprezentanții cinematografului au transmis că biletele pentru această dată sunt oficial epuizate, însă publicul este așteptat la următoarele proiecții programate pentru marți, miercuri și joi, de la ora 20:00.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Maratonul blestemat de la Olimpiada din 1904: o cursă cu otravă, mașini și haos total

Published

on

La Olimpiada din 1904 de la Saint Louis, maratonul a rămas în istorie drept cea mai dezastruoasă și absurdă cursă de alergare din toate timpurile. Traseul de peste 40 de kilometri trecea pe drumuri de pământ neasfaltate, sub un soare ucigător de peste 32 de grade, cu nori denși de praf ridicați de mașinile, automobilele oficialilor și chiar de un tren care circula pe lângă rută. Organizatorii au oferit doar un singur punct de hidratare pe toată distanța și o singură fântână, considerând că apa în exces „încetinește” alergătorii – o teorie științifică greșită care aproape i-a omorât pe concurenți.

Primul care a trecut linia de sosire a fost americanul Fred Lorz. A fost aclamat, i s-a înmânat coroana de laur și a pozat chiar lângă fiica președintelui Roosevelt… până când s-a aflat că alergase doar primii 16 kilometri, apoi urcase într-un automobil care îl dusese până aproape de stadion. Trișarea lui grosolană a fost descoperită imediat, Lorz a fost descalificat pe loc și i s-a interzis participarea pe viață la competiții.

Câștigătorul oficial a devenit Thomas Hicks, un alergător american care abia mai mergea în ultimele sute de metri. Motivul? Antrenorul lui îi dăduse pe parcurs un amestec halucinant: stricnină (otravă de șobolani folosită în doze mici ca stimulant), coniac și ouă crude. Hicks avea pupilele dilatate, era alb ca varul și trebuia ținut de braț de însoțitori ca să nu cadă. Medicii au declarat ulterior că fără intervenția lor imediată ar fi murit chiar pe stadion.

Din cei 32 de participanți, doar 14 au terminat cursa. Unul dintre ei, cubanezul Félix Carvajal, a alergat în pantofi de stradă tăiați cu foarfeca, s-a oprit să mănânce mere verzi culese dintr-un livrai (ceea ce i-a provocat crampe groaznice) și a stat de vorbă cu spectatorii. Alt alergător sud-african a fost urmărit de câini sălbatici și a pierdut aproape o oră deviind de la traseu.

Advertisement

Maratonul din 1904 a fost un coșmar total, o combinație letală de organizare catastrofală, experimente medicale iresponsabile și trișare sfruntată – o rușine care a intrat în legendă ca cea mai neagră pagină din istoria olimpică.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading