Connect with us

Știri

Cultura unui fermier călărășean, compromisă de o turmă de 100 de oi

Sohatu. Un nou caz de pășunat ilegal. Un cioban din comună a fost surprins în flagrant când păștea peste 100 de oi în terenul fermierului Valentin Popa, suprafața fiind cultivată cu orz.

Într-un an agricol greu, culturi de porumb afectate, agricultori dezamăgiți de producția scăzută din 2022, un agricultor din Călărași primește o nouă lovitură. De data aceasta, de la animale, nu de la natură. O suprafața mare de cultură de orz a fost compromisă de o turmă de oi care aparține unui cioban din comuna Sohatu.

“În cursul zilei de astăzi m-am dus cu fiul meu să vizităm culturile de toamnă, să vedem în ce stadiu sunt și dacă vremea este prielnică pentru o cultură bună “și surpriză ce să găsesc în mijlocul tarlalei de orz un cioban, binevoitor, își păștea animalele pe cultura mea de orz “fără nici un stres ca și cum era pe terenul lui proprietate, zic, vi se pare un lucru normal, oameni buni unde trăim în sălbăticie, ne batem joc de munca fermierilor, fără nici un pic de bun simt, asta e nesimțire curată, să mă opresc aici, cu astfel de oameni cum te poți purta…..” scrie Valentin Popa, fermier din județul Călărași.

În consecință, fermierul din comuna Sohatu, județul Călărași, l-a filmat pe oier și a mers direct la Poliție unde a făcut plângere. Valentin Popa spune că este dispus să ajungă în instanță pentru a-și recupera pagubele.

Advertisement

Fermierul a sugerat că animalele nu aparțin ciobanilor care doar au grijă de ele, ci edilului comunei Sohatu. Angajații primarului nu ar fi la prima abatere, a mai spus Valentin Popa.

”Acești băieți, sunt oamenii domnului primar al comunei Sohatu. Îmi aduc aminte în anul 2021 am mers la Primărie cu anumite documente și m-a chemat în birou și mi-a zis să-i mai las în pace că nu au unde să pască oile. Adică nu pot să înghit asemenea oameni care își pasc oile pe culturile fermierilor și să-și bage banii în buzunar. Nu, dacă vor să țină oi, că și eu am avut oi, trebuie să investești bani, iar oile trebuie să stea pe stabulație în perioada aceasta până în aprilie. Anul trecut, tot la fel am pățit, pe o cultură de floarea-soarelui de trei hectare, tot ei mi-au distrus-o în proporție de 40%”, a adăugat fermierul călărășean, precizează pentru Agrointeligența fermierul Valentin Popa.

 

Advertisement

Știri

INCENDIU la un restaurant din zona Parcului Victoria din Călărași. Pompierii intervin de urgență!

O situație de urgență a avut loc în după-amiaza zilei de joi, 19 iunie, în municipiul Călărași. Un incendiu a izbucnit la un restaurant situat în apropierea Parcului Victoria, pe strada Victoria, alarmând locuitorii din zonă.

Este vorba despre Restaurantul Chideșa, unde fumul negru a fost observat în interiorul clădirii. Un apel la 112 a mobilizat imediat echipajele de intervenție.

Două autospeciale de pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” Călărași s-au deplasat rapid la fața locului și acționează în aceste momente pentru localizarea și stingerea incendiului. Zona a fost delimitată pentru siguranța trecătorilor, iar intervenția este în desfășurare.

Deși cauza exactă a izbucnirii focului nu este, deocamdată, cunoscută, pompierii au reușit să țină situația sub control, evitând extinderea flăcărilor către clădirile învecinate.

Advertisement

Din primele informații, nu s-au înregistrat victime, însă evaluările sunt în desfășurare. Autoritățile urmează să stabilească, după stingerea completă a incendiului, cauza probabilă a izbucnirii acestuia.

Continue Reading

Știri

Trenul Leon – renașterea industriei feroviare românești

Pe 19 iunie 2025, Gara de Nord din București a găzduit un moment istoric pentru industria feroviară românească: lansarea trenului Leon, primul automotor diesel (DMU – Diesel Multiple Unit) fabricat integral în România după mai bine de 80 de ani. Proiectat și construit de Electroputere VFU Pașcani, parte a Grampet Group, acest tren simbolizează nu doar o realizare tehnică, ci și o renaștere a spiritului ingineresc autohton.

Un simbol al tradiției și inovației

Trenul Leon, compus din trei vagoane, oferă 145 de locuri (11 VIP și 134 pentru clasa a II-a) și este dotat cu tehnologie modernă care respectă standardele europene de siguranță și confort. Cu un design ergonomic, scaune rabatabile, ferestre panoramice și măsuțe pliabile, Leon asigură o experiență plăcută pasagerilor. Facilitățile includ prize de 230V și USB, spații pentru bagaje voluminoase și biciclete, precum și rampe de acces pentru persoanele cu mobilitate redusă. Vagoanele sunt izolate fonic și echipate cu sisteme de supraveghere video, senzori de incendiu, interfoane pentru comunicarea cu mecanicul și afișaje audio-vizuale pentru informarea călătorilor.

„Leon este dovada vie că tradiția și tehnologia pot merge mână în mână, atunci când sunt susținute de pasiunea și dedicarea unei echipe extraordinare,” a declarat Gruia Stoica, președintele Grampet Group, în cadrul ceremoniei de lansare. Evenimentul, desfășurat la Salonul Regal din Gara de Nord, a fost urmat de o călătorie simbolică până la Gara Băneasa, marcând un nou capitol pentru transportul feroviar românesc.

Performanță și certificare europeană

Trenul Leon a parcurs peste 30.000 de kilometri în teste și a obținut certificarea CE, ceea ce îi permite să circule în orice țară din Uniunea Europeană. Construit pentru transportul de călători pe distanțe medii, acest automotor diesel reprezintă o combinație de eficiență, sustenabilitate și confort. Fabrica din Pașcani, cu o tradiție de peste 155 de ani, demonstrează că România poate redeveni un actor important pe harta industriei feroviare europene.

Advertisement

O investiție în viitor

Grampet Group, cel mai mare operator feroviar privat din Europa Centrală și de Sud-Est, a investit peste 30 de milioane de euro în modernizarea fabricii din Pașcani. Potrivit lui Gruia Stoica, Electroputere VFU are capacitatea de a produce 24 de trenuri pe an, deschizând astfel perspective pentru noi comenzi și exporturi. Proiectul Leon nu este doar o realizare industrială, ci și o declarație de încredere în potențialul economic și tehnic al României.

Un omagiu adus ingineriei românești

Numele „Leon” are o semnificație personală pentru Gruia Stoica, fiind inspirat de familia sa. Totuși, trenul transcende simbolismul personal, devenind un motiv de mândrie națională. După decenii în care industria feroviară românească a fost umbrită, Leon readuce în prim-plan capacitatea de inovare și excelență a inginerilor români.

Trenul Leon nu este doar un mijloc de transport, ci un simbol al ambiției și al revenirii României în elita industriei feroviare. Cu fiecare kilometru parcurs pe șine, Leon scrie o nouă poveste de succes pentru o națiune care privește cu încredere spre viitor.

Advertisement
Continue Reading

Știri

Eveniment la Muzeul Dunării de Jos Călărași – RomânIA îmbracă IA

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, vă invită să vizitați, începând cu data de 24 iunie, la Secția Etnografie și Artă Populară, expoziția:
RomânIA îmbracă IA
Deschisă publicului până la sfârșitul lunii august, expoziția este dedicată Zilei Universale a Iei și pune în valoare frumusețea, diversitatea și bogăția patrimoniului textil tradițional românesc.
Ia reprezintă piesa de bază a costumului popular, fiind totuși mai mult decât un obiect vestimentar, și anume un simbol național, o poveste sau chiar o filă de istorie.
O filă de istorie întrucât această cămașă cu altiță însumează în ornamentică semne – simbol venite din neolitic, cu funcție apotropaică, de fertilitate sau chiar narativă – ea dezvăluind date despre starea social – statutară, vârsta sau apartenența la o comunitate a femeii care a creat-o.
Această cămașă este recunoscută pentru frumusețea, simplitatea, dar și simbolismul său profund.
Ca orice alt veșmânt tradițional, și ia constituie o secvență a memoriei colective, iar purtarea ei reprezintă o manifestare spirituală ce străbate generații, relevând istoria mitică a unui popor.
Așadar, putem spune cu ușurință că ia reprezintă un puternic și stabil liant al românilor de pretutindeni, unind generațiile și formând punți de legătură între comunitățile românești din diferite țări.
Croită în formă de cruce, cu o deschizătură în partea de sus, ia este de fapt o cămașă de sărbătoare din pânză albă de bumbac, in sau borangic, având diferite broderii dispuse într-o armonie cromatică și ornamentală care alcătuiește unicitatea costumului popular românesc.
Elementele de bază în compoziția iei sunt umărul, încrețul, altița, râurile și cheițele.
Motivele tradiționale care se regăsesc pe ii au adesea semnificații legate de natură, fertilitate, protecție și spiritualitate. Printre simboluri se numără rombul, spirala, crucea, arborele vieții și steaua.
Primele mărturii vizuale ale iei ne parvin din perioada antichității romane. Astfel, regăsim ia pe Columna lui Traian din Roma, pe monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi, dar și pe Arcul lui Galeriu din Salonic.
În comunitățile românești din întreaga lume, încă din anul 2013, Ziua Internațională a Iei este sărbătorită la data de 24 iunie, ea inspirând creatori de modă celebri precum Yves Saint Laurent sau Tom Ford, fiind recunoscută ca o piesă vestimentară de patrimoniu universal.
Vă așteptăm cu drag să redescoperim împreună simbolurile și poveștile cusute în fiecare ie!

Continue Reading