Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 1°C | Anul XI Nr. 545

Administrație Locală

Criză de locuințe sociale la Călărași: 2.700 de cereri și soluțiile primăriei pentru 2025

Published

on

Călărașiul se confruntă cu o lipsă acută de locuințe sociale, iar cererea depășește cu mult oferta disponibilă. Într-un interviu acordat pentru Calarasipress.ro, primarul Marius Dulce a declarat că există peste 2.700 de cereri de locuințe, în timp ce administrația încearcă să găsească soluții pentru a construi blocuri noi și pentru a moderniza fondul locativ existent.

“Cuvântul insuficient nu este suficient de puternic pentru a descrie problema. La nivelul orașului avem aproximativ 2.700 de cereri de locuințe sociale și ANL, iar numărul de unități locative disponibile este mult prea mic. De aceea, continuăm să construim și să atragem fonduri pentru noi proiecte.”

44 de noi locuințe sociale vor fi gata în 2025

Administrația locală a anunțat că la jumătatea acestui an vor fi finalizate 44 de locuințe sociale, însă acestea sunt insuficiente în raport cu cererea uriașă.

“Finalizăm 44 de locuințe sociale anul acesta, dar este doar o picătură într-un ocean. Noi nu ne oprim aici, am semnat parteneriate cu ANL pentru noi investiții și căutăm soluții pentru a construi mai multe blocuri de locuințe.”

Advertisement

Aceste unități vor fi repartizate în funcție de criteriile sociale stabilite de primărie, iar listele beneficiarilor vor fi analizate de comisiile de specialitate.

Blocuri pentru tineri și parteneriate cu ANL

Pentru a răspunde cererii în creștere, Primăria Călărași a semnat un nou parteneriat cu ANL (Agenția Națională pentru Locuințe) pentru construirea a două scări de bloc destinate tinerilor, care vor adăuga 36 de unități locative.

“După ce terminăm cele 44 de locuințe sociale, vom construi încă două scări de bloc în zona de tineri, lângă cămine. Vorbim de 36 de unități locative, dar, evident, acestea sunt departe de a acoperi nevoia reală de locuințe.”

Edilul a precizat că administrația continuă să caute finanțare pentru a dezvolta noi proiecte imobiliare, astfel încât să se reducă deficitul de locuințe.

“Mergem mai departe cu parteneriatul cu ANL și căutăm și alte surse de finanțare. Dacă reușim să identificăm terenuri disponibile și să obținem sprijin guvernamental sau european, vom putea extinde programul.”

Advertisement

Ce se întâmplă cu „cartierul fantomă” și blocurile vechi?

O problemă majoră a orașului este cartierul cunoscut drept „cartierul fantomă”, unde există blocuri degradate și unele imobile aflate în stare de colaps.

“Zona aceea trebuie reconfigurată. Dacă am avea suficiente unități locative, am putea strămuta toți locatarii și să reabilităm complet cartierul. Din păcate, nu avem suficiente locuințe disponibile, așa că trebuie să intervenim treptat.”

Unul dintre blocurile din acest cartier, care prezintă risc seismic și condiții improprii de locuire, se află deja pe lista imobilelor care urmează să fie demolate.

“Am făcut evaluări și urmează să intervenim. Blocul cu probleme este un focar de infecție și trebuie demolat. Problema este că sunt și proprietari în această zonă, iar reconfigurarea cartierului este un proces complex.”

Administrația ia în calcul și varianta unui parteneriat cu un dezvoltator privat, care să preia terenul și să construiască blocuri moderne, cu condiția ca o parte dintre locuințe să fie destinate categoriilor sociale vulnerabile.

Advertisement

“Dacă găsim un investitor serios, putem ceda terenul pentru construcția unor blocuri noi, cu condiția să avem un număr de locuințe sociale incluse în proiect. Acesta ar putea fi un model eficient de regenerare urbană.”

Planurile pentru 2025: ce soluții are administrația?

Finalizarea celor 44 de locuințe sociale – termen: jumătatea anului 2025.
Construirea a 36 de locuințe pentru tineri – prin ANL, în zona căminelor.
Demolarea blocurilor vechi din „cartierul fantomă” – începerea procesului de relocare și reconstrucție.
Identificarea de terenuri pentru noi proiecte imobiliare – extinderea programului de locuințe sociale.
Atracția de investitori pentru regenerarea urbană – posibile parteneriate cu dezvoltatori privați.

“Știm cât de mare este problema locuințelor în Călărași și facem tot ce putem pentru a găsi soluții. Fie că vorbim de fonduri europene, de ANL sau de parteneriate private, important este să construim mai multe locuințe și să oferim condiții mai bune pentru cei care au nevoie.” – a concluzionat primarul Marius Dulce.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Administrație Locală

Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași: rectificare de buget și acoperirea deficitului de dezvoltare

Published

on

pmc calarasi

Consiliul Local al municipiului Călărași este convocat în ședință extraordinară luni, 12 ianuarie 2026, de la ora 13.00, potrivit unei dispoziții semnate de Marius Grigore Dulce, primarul municipiului. Ședința se va desfășura prin mijloace electronice, respectiv aplicații de tip WhatsApp/SMS.

Pe ordinea de zi sunt incluse două proiecte de hotărâre cu impact bugetar major, ambele vizând exercițiul financiar 2025:

Primul proiect se referă la aprobarea acoperirii definitive a deficitului secțiunii de dezvoltare, înregistrat la încheierea exercițiului bugetar 2025. Conform documentelor de specialitate, deficitul se ridică la 11.660.659,30 lei, sumă care urmează să fie acoperită din excedentul bugetului local. După efectuarea tuturor regularizărilor, municipiul intră în anul 2026 cu un excedent de 4.101.071,94 lei.

Cel de-al doilea proiect vizează rectificarea bugetului propriu al municipiului Călărași pe anul 2025, în regim de urgență. Rectificarea este determinată, printre altele, de încasarea sumei de 1.166.602,48 lei din fonduri PNRR, aferente proiectului de renovare energetică moderată a clădirilor rezidențiale multifamiliale – blocuri. Sumele sunt redistribuite atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, fără modificarea altor capitole bugetare deja aprobate.

Advertisement

Proiectele sunt susținute de referate de aprobare, rapoarte de specialitate ale Direcției Economice și avizele necesare, urmând să fie analizate și supuse votului consilierilor locali în cadrul ședinței extraordinare.

Deciziile ce vor fi adoptate au rolul de a închide contabil anul bugetar 2025 și de a asigura continuitatea finanțării proiectelor de dezvoltare ale municipiului Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Clădirea care a adunat puterea administrativă și justiția Călărașiului, din 1896 până astăzi

Published

on

PALATUL ADMINISTRATIV ŞI JUDECĂTORESC

 

La 14 aprilie 1833, guvernatorul rus Kiseleff hotărăște mutarea capitalei fostului județ Ialomița de la Urziceni la Călărași, calitate pe care Călărașiul o păstrează până în anul 1950, când se înființează regiunile pe teritoriile administrative ale fostelor județe, astfel că în perioada 1950-1952 Călărașiul este capitala Regiunii Ialomița.

 

Advertisement

După septembrie 1952 și până în februarie 1968, când se reînființează județele, Călărașiul este investit drept reședință a Raionului Călărași, care făcea parte

din marea Regiunea București. Consecință a deciziei lui Kiseleff, sediile ocârmuirii de județ, tribunalului județean și poliției județene se stabilesc în Călărași. Dar târgușorul Călărași, dezvoltat pe moșia Spitalului Colțea din

București și investit acum cu calitatea de oraș reședință de județ nu dispunea de clădiri publice de nici un fel, iar casele mai acătării erau încă ocupate de trupele rusești stabilite aici pentru a ține sub observare mișcările trupelor turcești din jurul Silistrei. În aceste condiții greu s-au găsit clădiri atât pentru Ocârmuire, cât și pentru Tribunal și Poliție.

 

Ocârmuirea județului, devenită Prefectură prin Legea comunală din 1864, a funcționt, până în anul 1875, în mai multe localuri închiriate de la localnici. Mai apoi, timp de 21 ani(1875-1896), a funcționat în Casa Doicescu, de pe str. Știrbei, colț cu Valter Mărăcineanu, la parterul căruia a fost instalată Tipografia județului unde în urmă cu 145 de ani(martie 1875) se tipărea ziarul IALOMITZA, prima gazetă călărășeană.

Advertisement

 

În dorința de a avea un local propriu, pe 19 iulie 1891 Prefectura cumpără de la Primăria Călărași un teren în suprafață de 26.999 m.p., identificat pe planul orașului drept Piața Carol I, “cu obligaţiunea pentru judeţ ca pe locul vândut să construiască Palatul Administrativ şi Judecătoresc, a face grădină

publică pe locul ce ar rămânea neocupat cu facerea Palatului.”

 

Prefectura Călărași cu sprijinul Ministerului de Interne, face apel în anul 1894 la vestitul arhitect mehedințean Alexandru Săvulescu, nimeni altul decât cel de pe ale cărui planuri a fost ridicat în anul 1900 Palatul Poștei din București, actualul sediu al Muzeului Național de Istorie, pentru a face planurile Palatului administrativ și judecătoresc de la Călărași, precum și a Casei prefectului, care urma să facă parte din același ansamblu arhitectural. Cum arhitectul știa că orașul Călărași se dezvoltase pe o fostă proprietate a Spitalului Colțea din București, a ținut ca o parte din arhitectura exterioară a Palatului de

Advertisement

la Călărași să reproducă elemente arhitecturale ale clădirii Spitalului Colțea, după cum avea să remarce și marele nostru istoric Nicolae Iorga în anul 1904, când făcea prima deplasare la Călărași.

Licitația de construire a Palatului de la Călărași este adjudecată de antreprenorul italian Giuseppe D. Ciconi, devenit ulterior călărășean prin căsătorie. Pe data de 11 iunie 1895, începeau oficial lucrările de construcție a Palatului administrativ și judecătoresc, precum și a Casei prefectului, lucrările fiind finalizate deja în octombrie 1896, când se face recepția provizorie, după care Prefectura

și Tribunalul se instalează în noul sediu. Recepția definitivă a Palatului avea să se facă pe 21 ianuarie 1898.

 

Proiectată în stil neoclasic, clădirea era compusă din demisol parțial, parter și etaj, având în totalitate 58 de camere. De o frumusețe deosebită erau Sala mare de judecată, cu ornamente interioare și lampadare din cleștar, intrarea principală cu holul, scările de acces la etaj și loggia.

Advertisement

 

Clădirea a fost reabilitată în mai multe rânduri. O primă lucrare importantă a avut loc în anii 1957-1958, când s-au introdus ancorajele de oțel pentru consolidarea rezistenței. Afectată serios de cutremurul din martie 1977, partea de sud, în care funcționa Tribunalul și Sala mare de ședințe, a fost reabilitată până în anul 1980. Acum s-a refăcut stucatura originală a clădirii și s-a

aplicat o foiță de aur, conform planurilor originale, care din păcate azi nu se mai păstrează. O ultimă lucrare de consolidare și reabilitare a fost începută în anul 2005, în baza unui grant în valoare de 2 milioane de dolari, acordat de Banca Mondială, lucrări finalizate parțial în anul 2008 doar pentru aripa de Sud, în care a fost instalată Instituția Prefectului. În anul 2022, grație intervenției Consiliului Județean Călărași, Compania Națională de Investiții a aprobat un proiect

de reabilitare complete a clădirii și transformarea aripei de Nord + Corpul Central în CENTRU SOCIO-CULTURAL, lucrare a cărei recepție provizorie a fost deja efectuată la finele anului 2025.

  • De la darea în folosință și până astăzi, în Palatul administrativ și judecătoresc au funcționat următoarele instituții și organizații:
  • -Prefectura județului Ialomița(1896-1949)
  • -Comitetul provizoriu al județului Ialomița(1949-1950)
  • -Sfatul popular al Regiunii Ialomița(1950-1952)
  • -Sfatul popular al raionului Călărași(1952-1968)
  • -Consiliul popular al municipiului Călărași(1968-1981)
  • -Comitetul municipal PCR Călărași(1968-1981)
  • -Consiliul popular al județului Călărași(februarie 1981-22 decembrie 1989)
  • -Comitetul județean PCR Călărași(februarie 1981-decembrie 1989)
  • -Primăria județului Călărași(27 decembrie 1989 – martie 1990)
  • -Prefectura județului Călărași(martie 1990 – prezent)
  • -Consiliul județean Călărași(martie 1992 – noiembrie 1997)
  • -Tribunalul județului Ialomița(1896-1950)
  • -Tribunalul Regiunii Ialomița(1950-1952)
  • -Tribunalul raionului Călărași(1952-1968)
  • -Tribunalul județului Ialomița(1968-1977).
  • -Judecătoria Călărași(1951-1977).
  • În Casa Prefectului, după 1949, au funcționat următoarele instituții:
  • -Casa Pionierilor Călărași(1954-1976)
  • -Casa Căsătoriilor(1976-1980)
  • -Comitetul județean UTC Călărași(1981-1989)
  • -Institutul FORDOC(1993-2013)
  • -Compartiment al Agenției de Dezvoltare Sud Muntenia(2013-2022)
  • -Sediul Organizației Județene PSD Călărași (2022 – în prezent)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Administrație Locală

Primăria Municipiului Oltenița anunță sprijin financiar pentru plata facturii de curent

Published

on

Primăria Municipiului Oltenița informează cetățenii că persoanele vulnerabile pot beneficia de un ajutor financiar în valoare de 50 de lei pe lună, destinat acoperirii unei părți din factura de energie electrică. Măsura vine în sprijinul familiilor și persoanelor singure afectate de creșterea costurilor la utilități.

Potrivit informațiilor transmise de Primăria Municipiului Oltenița, de acest sprijin pot beneficia:

  • persoanele singure cu un venit net de cel mult 1.940 lei;

  • familiile care au un venit net de maximum 1.784 lei pe membru de familie.

Pentru întocmirea dosarului, solicitanții trebuie să pregătească mai multe documente, printre care:

  • actele de identitate ale tuturor membrilor familiei și certificatele de naștere pentru copiii sub 14 ani;

  • documente care să ateste veniturile (adeverință de salariu net, cupon de pensie sau șomaj din luna anterioară);

  • o factură recentă de curent, necesară pentru datele tehnice;

  • documente privind locuința: contract de proprietate, închiriere sau comodat.

Dosarul poate fi depus direct la sediul primăriei, unde personalul de specialitate oferă sprijin la completarea cererii și verificarea actelor, sau online, prin platforma oficială epids.mmunii.ro.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading