Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 16°C | Anul XI Nr. 527

La zi

Creșteri salariale de peste 20% în România. Ce județe sunt vizate

Published

on

Sursa: insse.ro

Judeţele cu salarii mici au fost cele care au înregistrat cele mai mari creşteri salariale, conform analizelor realizate de Ziarul Financiar pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit statisticilor oficiale, în ultimul an, salariile au crescut cu peste 20% în zece judeţe, în timp ce în alte cinci judeţe creşterile au fost sub 10%.

Cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat în judeţele Bacău, Mehedinţi şi Călăraşi, unde salariul mediu net a crescut cu peste 21% în februarie 2024 comparativ cu februarie 2023. În aceste judeţe, salariile au depăşit pragul de 4.000 de lei.

În Bacău, veniturile medii nete ale angajaţilor au crescut de la aproximativ 3.700 de lei în februarie 2023 la aproape 4.500 de lei în februarie 2024. În Mehedinţi, salariul mediu net a ajuns la puţin peste 4.200 de lei, iar în Călăraşi a depăşit 4.100 de lei net în luna februarie a acestui an.

Aceste creșteri sunt rezultatul direct al angajamentului PSD de a reflecta orice progres economic în veniturile salariale ale cetățenilor. Datorită investițiilor publice fără precedent, România se situează în topul european al creșterii economice, iar Produsul Intern Brut (PIB) a atins un nivel record.

Advertisement

Totodată, creșterea anuală a salariului mediu se datorează măsurii adoptate de Guvernul Ciolacu la inițiativa PSD în octombrie anul trecut. Astfel, salariul minim pe economie a fost majorat la 3.300 de lei, ceea ce a condus la o creștere a numărului de angajați și la reducerea șomajului.

Aceste efecte vor fi amplificate de la 1 iulie, când salariul minim va crește cu 400 de lei, ajungând la 3.700 de lei, în urma consultărilor pe care premierul Marcel Ciolacu le-a avut cu sindicatele și patronatele. Majorarea de 12,12% reprezintă un pas important spre introducerea salariului minim european de la 1 ianuarie și reflectă eforturile Executivului de a ajusta standardele salariale în conformitate cu nevoile actuale ale forței de muncă din întreaga țară.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

TVA în HoReCa la 21%: Falimente și scumpiri

Published

on

Din 2026, TVA în HoReCa ar putea crește de la 11% la 21%, dacă încasările din august-octombrie 2025 nu satisfac guvernul. Majorarea, parte a măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar, urmează creșterii de la 9% la 11% din august 2025 (Legea nr. 141/2025).

  1. Scumpiri: Prețurile în restaurante și hoteluri ar putea crește cu 10-25%, reducând consumul și turismul.

  2. Falimente: Peste 4.000 de unități (10%) riscă închiderea, cu 40.000-50.000 de concedieri.

  3. Evaziune fiscală: TVA de 21% ar încuraja neemiterea bonurilor fiscale, afectând încasările statului.

  4. Turism: România ar deveni mai puțin competitivă față de țări cu TVA redus (Franța 10%, Germania 7%).

Reacții

HORA și FPIOR cer menținerea cotei de 11% și dialog cu guvernul. Digitalizarea e văzută ca soluție mai bună decât majorarea taxelor.

Creșterea TVA la 21% amenință HoReCa la falimente și scumpiri, afectând turismul și economia. Decizia finală din toamna 2025 va fi crucială.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Alertă la Sulina: Drone rusești în apropierea graniței pun armata română în gardă

Published

on

Incident din 4-5 septembrie 2025:

În seara zilei de 4 septembrie 2025, sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat un grup de drone aeriene la aproximativ 36 de mile marine nord-est de Sulina, în apropierea graniței cu Ucraina. Ca răspuns, două avioane de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost trimise pentru a monitoriza zona. La scurt timp după stabilirea contactului radar, dronele și-au schimbat traiectoria spre nord, iar semnalul lor electronic a dispărut. Avioanele germane au continuat misiunea de supraveghere și apoi au revenit la bază. Nu s-a raportat nicio pătrundere confirmată în spațiul aerian românesc în acest caz specific.

  • Atacuri rusești în zonă: Dronele rusești vizează frecvent porturile ucrainene de la Dunăre, precum Ismail sau Reni, aflate în apropierea graniței cu România. Aceste atacuri au determinat emiterea frecventă de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, inclusiv în Sulina, pentru a avertiza populația despre riscul căderii unor resturi din spațiul aerian.
  • Răspunsul României: Armata română monitorizează constant spațiul aerian cu avioane F-16 sau alte aeronave aliate (cum ar fi Eurofighter Typhoon germane sau F-18 spaniole) și emite alerte RO-Alert atunci când există riscuri. Începând cu 26 februarie 2025, România a adoptat o lege care permite armatei să doboare drone care pătrund ilegal în spațiul aerian național, dar în multe cazuri, dronele sunt doar monitorizate dacă nu reprezintă o amenințare directă.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Temperaturi negative în România încă din octombrie 2025

Published

on

Toamna anului 2025 pare să fie de scurtă durată în România, cedând rapid locul iernii. Deși începutul lunii octombrie promite zile blânde, cu soare și temperaturi tipice de toamnă, meteorologii avertizează că frigul se va instala mult mai devreme decât ne-am obișnuit, aducând temperaturi sub zero grade Celsius înainte de finalul lunii.

Sezonul de tranziție, plin de surprize

România traversează o perioadă de tranziție în care variațiile de temperatură pot fi surprinzătoare. Începutul lunii octombrie va fi marcat de zile plăcute, cu maxime între 13 și 15 grade Celsius și mult soare. Totuși, această atmosferă caldă nu va dura mult, frigul urmând să își facă simțită prezența mai rapid decât anticipăm.

Primul val de iarnă lovește Predealul

Conform prognozei Accuweather, primele temperaturi negative vor apărea pe 22 octombrie în Predeal, orașul situat la cea mai mare altitudine din România. Aici, termometrele vor indica -3 grade Celsius în timpul nopții, iar maxima zilei va ajunge doar la 8 grade. Această scădere bruscă marchează un contrast semnificativ față de zilele anterioare, când temperaturile se situau în jurul valorilor de 14-15 grade.

Frigul se instalează treptat

După 22 octombrie, temperaturile vor rămâne scăzute, cu minime apropiate de zero grade în mai multe nopți, în special pe 28 și 29 octombrie, când sunt așteptate valori între 1 și 3 grade Celsius. În ciuda soarelui de toamnă care încă mai încălzește zilele de la începutul lunii, finalul lui octombrie va aduce o atmosferă rece, specifică iernii, mai ales în zonele montane.

Advertisement

Pregătiți-vă pentru iarnă

Chiar dacă toamna mai oferă momente de confort, frigul se apropie rapid. În zonele de munte, luna octombrie 2025 va marca debutul iernii, iar românii ar trebui să fie pregătiți pentru o tranziție rapidă către sezonul rece.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading