La zi
Crește valoarea indemnizației de însoțitor al pensionarilor cu gradul I de invaliditate. Câți bani vor primi însoțitorii de la 1 septembrie

Meteo și Mediu
Luna septembrie începe cu temperaturi ridicate pentru această perioadă

Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare meteorologică COD GALBEN pentru ziua de marți, 2 septembrie 2025, valabilă în intervalul orar 12:00 – 21:00.
Fenomene vizate: temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic accentuat.
Zone afectate: Banat, sudul Olteniei și al Moldovei, sudul, centrul și estul Munteniei – inclusiv județul Călărași – precum și Dobrogea continentală.
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 33 – 35°C, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) poate atinge local pragul critic de 80 de unități, ceea ce va genera un disconfort termic accentuat.
Potrivit specialiștilor, și în ziua de miercuri, 3 septembrie, valorile ridicate de temperatură și disconfortul termic se vor menține în sudul și estul țării.
Autoritățile recomandă populației să evite expunerea prelungită la soare, să consume lichide suficiente, să poarte haine deschise la culoare și să acorde o atenție deosebită copiilor și persoanelor vârstnice.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Ceaiuri care vindecă: Descoperă puterea naturii într-o cană

Românii au o legătură specială cu natura, iar ceaiul este mai mult decât o băutură aromată – este o adevărată doză de sănătate. Fiecare pliculeț de ceai conține vitamine, antioxidanți, minerale și polifenoli, oferind beneficii terapeutice și o savoare unică, direct din inima naturii.
Ceaiurile, precum cele de mentă sau mușețel, pot alunga greața, întăresc imunitatea și energizează organismul. Altele ne ajută să combatem stresul și depresia, relaxând mintea și trupul. Iată câteva tipuri de ceaiuri recomandate pentru diferite stări și nevoi:
Pentru întărirea imunității
Ceaiurile de mușețel, ceai verde și ginseng sunt aliați de nădejde în lupta împotriva bacteriilor, datorită proprietăților lor antiinflamatorii și antioxidante. Consumul regulat al acestor ceaiuri susține sistemul imunitar și ajută organismul să facă față provocărilor zilnice.
Pentru un somn odihnitor
-
Ceaiul de mușețel: Renumit pentru efectele sale calmante, ajută la relaxarea minții și a corpului, fiind ideal înainte de culcare.
-
Ceaiul rooibos: Scade tensiunea arterială și induce o stare de bine, contribuind la un somn profund.
-
Ceaiul de lavandă: Reduce stresul și anxietatea, favorizând o stare de calm și relaxare.
Pentru energie
Pentru un impuls natural de energie, ceaiul verde și ceaiul negru sunt alegeri excelente, datorită conținutului lor de cofeină, care este mai scăzut decât cel al cafelei, dar suficient pentru a te revigora fără efecte secundare intense.
Pentru concentrare
-
Ceaiul verde: Stimulează atenția și claritatea mentală datorită cofeinei și L-teaninei.
-
Ceaiul de mentă: Cu aroma sa revigorantă, reduce anxietatea și îmbunătățește concentrarea, fiind ideal înainte de o zi solicitantă sau în timpul sesiunilor de învățat. Poate fi consumat oricând, fără grija cofeinei.
Pentru pasiune
Nu este nevoie de un pahar de vin roșu pentru a aprinde scânteia în cuplu. O infuzie din busuioc și vanilie acționează ca un afrodisiac natural, stimulând imaginația și pasiunea fără efectele alcoolului.
Pentru relaxare și calm
-
Ceaiul de mușețel: Relaxează musculatura și are un efect ușor sedativ, fiind perfect pentru momentele de liniște.
-
Ceaiul de lemongrass: Recomandat pentru persoanele care se confruntă cu anxietatea, stresul sau insomnia, acest ceai acționează ca un sedativ natural, inducând o stare de calm.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Ibisul stacojiu: Pasărea de foc a mlaștinilor sud-americane

Ibisul stacojiu (Eudocimus ruber), cunoscut și sub numele de ibis roșu, este una dintre cele mai spectaculoase păsări din America de Sud, recunoscută pentru penajul său de un roșu-stacojiu vibrant. Această specie trăiește în mlaștinile, mangrovele și zonele umede din nordul Americii de Sud, inclusiv în țări precum Venezuela, Columbia, Brazilia, Guyana și Trinidad și Tobago, unde este pasărea națională. De asemenea, este întâlnit în insulele Caraibe și, ocazional, în sudul Statelor Unite, în special în Florida.
Caracteristici fizice
Ibisul stacojiu este o pasăre de talie medie, cu o lungime de 55–63 cm și o anvergură a aripilor de aproximativ 85–95 cm. Greutatea sa variază între 650 și 800 de grame. Culoarea sa emblematică, un roșu intens, este dată de pigmenții carotenoizi din crustaceele pe care le consumă, în special creveți și crabi. Puii sunt inițial de un căprui-cenușiu, cu pete albe, dobândind treptat culoarea roșie pe măsură ce se maturizează, proces care durează aproximativ doi ani. Ciocul lung, curbat, de culoare neagră, și picioarele lungi, adaptate pentru vadul apelor, completează aspectul său distinctiv. În sezonul de reproducere, ciocul poate căpăta nuanțe rozalii.
Habitat și comportament
Ibisul stacojiu preferă zonele umede, cum ar fi mlaștinile sărate, lagunele, estuarele și pădurile de mangrove. Este o pasăre sociabilă, adesea văzută în stoluri mari, care pot număra sute sau chiar mii de indivizi. Aceste stoluri se hrănesc împreună, sondând noroiul sau apele puțin adânci cu ciocurile lor lungi pentru a găsi crustacee, moluște, pești mici, insecte și chiar materii vegetale. Zborul său este grațios, cu gâtul întins și aripile bătând ritmic, adesea formând formațiuni în V.
Reproducere
Sezonul de reproducere al ibisului stacojiu variază în funcție de regiune, dar este de obicei legat de anotimpul ploios, când resursele de hrană sunt abundente. Cuiburile sunt construite în colonii, de obicei în arbori sau tufișuri din mangrove, din crengi, stuf și frunze. Femela depune 2–4 ouă de culoare verde-albăstrui, cu pete maronii, care sunt incubate timp de 21–23 de zile de ambii părinți. Puii devin independenți după aproximativ 35–40 de zile, dar rămân în grupuri familiale pentru o perioadă.
Ibisul stacojiu nu este o pasăre foarte vocală, dar emite sunete joase, guturale, descrise ca „huh-huh” sau „croak”, mai ales în timpul interacțiunilor sociale sau al apărării teritoriului. În zbor sau în colonii, pot fi auzite și sunete mai ascuțite, asemănătoare unor mormăituri.
Amenințări și conservare
Deși ibisul stacojiu nu este considerat o specie pe cale de dispariție, fiind clasificat ca „preocupare minimă” de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), el se confruntă cu amenințări precum pierderea habitatului datorită drenării zonelor umede, poluării și urbanizării. Vânătoarea ilegală și colectarea ouălor în unele regiuni afectează, de asemenea, populațiile locale. Programele de conservare, în special în țări precum Brazilia și Venezuela, vizează protejarea zonelor umede esențiale pentru supraviețuirea speciei.
Curiozități
-
Culoarea roșie a ibisului stacojiu devine mai intensă odată cu vârsta și calitatea dietei, fiind un indicator al sănătății păsării.
-
În Trinidad și Tobago, ibisul stacojiu este un simbol național, iar Rezervația Caroni Swamp este renumită pentru coloniile mari ale acestei specii.
-
În mitologia indigenă sud-americană, ibisul roșu este uneori asociat cu spirite protectoare ale apelor.
Ibisul stacojiu este o adevărată bijuterie a naturii, a cărei prezență vibrantă aduce viață și culoare peisajelor umede din America de Sud. Observarea sa în sălbăticie, mai ales în stoluri mari, este o experiență de neuitat pentru iubitorii de natură.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.