Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 29°C | Anul XI Nr. 521

Știri

COȘMAR ÎN ITALIA! ANA MARIA, TÂNĂRA DIN CĂLĂRAȘI, UCISĂ ȘI ABANDONATĂ!

Published

on

Două românce, două destine frânte în cele mai groaznice condiții, într-un caz care a îngrozit atât Italia, cât și România.

Printre victime: Ana Maria Andrei, în vârstă de 27 de ani, originară din Călărași și Denisa Maria Păun, 30 de ani, din județul Vâlcea. Ambele tinere ar fi practicat prostituția în zona Prato – Montecatini, iar sfârșitul lor a fost unul cum rar vezi și în filmele de groază.

Tăiată, băgată într-o valiză și arsă!

Într-un caz care a șocat opinia publică, Denisa Păun a fost găsită decapitată, trupul ei ascuns într-o valiză și abandonat lângă o casă părăsită din Toscana. Capul i-a fost ars cu benzină, într-o încercare disperată de a-i șterge identitatea.

Advertisement

Cealaltă victimă, Ana Maria Andrei, fusese dată dispărută în vara trecută. Trupul ei a fost descoperit în aceeași zonă, într-un scenariu aproape identic, sugerând un modus operandi înspăimântător.

Criminalul – agent de pază, tată a doi copii

Principalul suspect este Vasile Frumuzache, român de 32 de ani, stabilit de ani buni în Italia. Agent de pază, aparent om de familie, căsătorit și tată a doi copii.

După crime, a păstrat cadavrul Denisei peste noapte în mașină și și-a dus copiii la școală cu trupul în portbagaj. Un detaliu șocant care a cutremurat până și anchetatorii italieni.

Ucigaș sau pionul unei rețele criminale?

Advertisement

Frumuzache a recunoscut cele două crime, dar autoritățile iau în calcul și varianta că ar fi executat ordinele unei rețele de proxeneți, după ce cele două femei ar fi refuzat „protecția” unei bande implicate în traficul de carne vie.

În sprijinul acestei ipoteze vin mai multe dovezi:

  • Apel telefonic de 40 de minute în noaptea în care Denisa a fost ucisă – se investighează cu cine a vorbit.
  • Soția era plecată din țară, dar cineva i-a supravegheat copiii în noaptea crimei.
  • A lucrat ca agent de pază în zonă, cunoștea foarte bine străzile, locațiile izolate și avea contact cu lumea de noapte.

Pentru Călărași, cazul Anei Maria Andrei este o lovitură grea. Fata plecată „la muncă” în Italia ajunsese într-un anturaj periculos. Rudele din România, devastate, cer dreptate și așteaptă răspunsuri clare despre ce s-a întâmplat cu fiica lor.

Un agent de pază, două tinere românce, o valiză cu moartea în ea și umbrele unei rețele criminale – toate fac parte din cel mai sinistru caz românesc de pe teritoriul Italiei din ultimii ani.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Bestia din Gévaudan: teroare în Franța secolului al XVIII-lea

Published

on

În perioada 1764-1767, regiunea Gévaudan, situată în sudul Franței (actualul departament Lozère), a fost scena uneia dintre cele mai enigmatice și terifiante povești din istoria Europei. O creatură necunoscută, numită La Bête du Gévaudan, a semănat panică și groază, ucigând peste 100 de oameni, în special femei și copii, și rănind numeroase alte victime. Misterul din spatele identității acestei bestii rămâne nerezolvat până în prezent, generând speculații variind de la teorii realiste la legende supranaturale.

Contextul istoric și primele atacuri

Gévaudan era o zonă rurală izolată, caracterizată de păduri dese, dealuri și platouri, situată în munții Margeride. În secolul al XVIII-lea, această regiune era slab populată, iar localnicii trăiau din agricultură și creșterea animalelor. În iunie 1764, o tânără din apropierea satului Langogne a raportat un atac al unei creaturi ciudate, descrisă ca fiind mai mare decât un lup, cu trăsături neobișnuite. Femeia a scăpat datorită intervenției turmei de vite, dar incidentul a marcat începutul unei serii de atacuri sângeroase. Prima victimă oficială, Jeanne Boulet, o fată de 14 ani, a fost ucisă pe 30 iunie 1764, corpul său fiind găsit mutilat, cu gâtul sfâșiat.

Între 1764 și 1767, bestia a atacat în mod repetat, vizând în principal păstori și copii care își pășteau animalele. Martorii au descris atacurile ca fiind extrem de violente, victimele fiind adesea decapitate sau mutilate, cu urme de mușcături adânci și răni provocate de gheare puternice. Un studiu din 1987 a estimat că au avut loc 210 atacuri, rezultând în 113 morți și 49 de răniți, dintre care 98 de victime au fost parțial devorate.

Descrierea bestiei

Martorii oculari au oferit descrieri variate, dar adesea contradictorii, ale creaturii. Aceasta era descrisă ca având dimensiunile unui vițel sau chiar ale unui cal, cu o blană roșiatică sau brun-roșcată, uneori cu dungi negre și o coadă lungă, groasă, cu un smoc la capăt. Capul său era mare, cu un bot alungit, dinți proeminenți și urechi ascuțite, iar unii susțineau că putea sări distanțe impresionante sau chiar merge pe două picioare. Aceste trăsături au alimentat speculațiile că bestia nu era un lup obișnuit, ci ceva mai neobișnuit, poate un hibrid sau o creatură exotică.

Advertisement

Reacția autorităților și vânătoarea

Atacurile au atras atenția întregii Franțe, inclusiv a regelui Ludovic al XV-lea, care se confrunta cu o criză politică și economică după Războiul de Șapte Ani (1756-1763). Povestea bestiei a devenit o senzație mediatică, amplificată de ziare precum Gazette de France și Courrier d’Avignon, care au exagerat detaliile pentru a captiva publicul. Regele a trimis trupe și vânători profesioniști pentru a captura sau ucide creatura. Căpitanul Jean-Baptiste Duhamel, împreună cu dragonii săi, a organizat numeroase expediții de vânătoare, dar acestea au fost lipsite de succes și au stârnit nemulțumirea localnicilor din cauza abuzurilor soldaților.

În 1765, Ludovic al XV-lea l-a trimis pe François Antoine, purtătorul său de archebuz, care a ucis un lup mare pe 20 septembrie 1765. Animalul, descris ca având o greutate de aproximativ 60 kg, a fost dus la Versailles și prezentat ca fiind bestia. Cu toate acestea, atacurile au continuat, sugerând că fie nu era adevăratul vinovat, fie că existau mai multe creaturi. În cele din urmă, pe 19 iunie 1767, un vânător local, Jean Chastel, a ucis o altă creatură, descrisă ca un canid mare, posibil un lup sau un hibrid. Autopsia a relevat rămășițe umane în stomacul animalului, iar atacurile au încetat după acest eveniment.

Teorii despre identitatea bestiei

Identitatea Bestiei din Gévaudan rămâne un subiect de dezbatere. Printre teoriile principale se numără:

  1. Lup sau haită de lupi: Cea mai plauzibilă explicație, susținută de istorici precum Jay M. Smith, este că bestia era un lup mare sau o haită de lupi. Atacurile lupilor erau frecvente în Franța secolului al XVIII-lea, cu peste 9.000 de cazuri raportate între secolele XVII și XIX. Totuși, comportamentul atipic al bestiei, care viza oameni în loc de animale și ataca în mod constant timp de trei ani, ridică întrebări. Lupii turbați nu ar fi supraviețuit atât de mult, iar frecvența atacurilor era neobișnuită.

  2. Hibrid lup-câine: Unii cercetători, precum Bernard Soulier, sugerează că bestia ar fi fost un hibrid între un lup și un câine, ceea ce ar explica trăsăturile neobișnuite și forța sa. Astfel de hibrizi nu erau neobișnuiți în epocă, fiind folosiți uneori de vânători.

  3. Animal exotic: Alte ipoteze propun că bestia ar fi fost o hienă dungată, un leu tânăr sau chiar un tigru scăpat dintr-o menajerie privată. Descrierile cu blană dungată și coadă lungă par să susțină teoria hienei, dar hienele dungate nu sunt cunoscute pentru atacuri asupra oamenilor, iar prezența unui astfel de animal în Franța rurală este improbabilă.

  4. Criminal uman sau animal dresat: O teorie mai controversată sugerează că un criminal în serie, eventual folosind un animal dresat (cum ar fi un mastiff sau un câine de război), ar fi fost responsabil. Decapitările și mutilările severe nu sunt tipice pentru atacurile animalelor, dar ideea unui om deghizat în blană de lup este considerată puțin probabilă.

  5. Folclor și supranatural: În epocă, localnicii credeau că bestia era un vârcolac sau o pedeapsă divină, o credință susținută de episcopul de Mende, care a ordonat rugăciuni și procesiuni religioase. Aceste teorii au fost alimentate de panica generalizată și de relatările senzaționale din presă.

Bestia din Gévaudan a devenit un simbol al terorii și al necunoscutului, inspirând numeroase opere literare, filme și seriale, precum Le Pacte des Loups (2001) sau referințe în Teen Wolf. Povestea sa a captivat imaginația publicului, transformând-o într-o legendă care continuă să fascineze. Contextul social al epocii, marcat de sărăcie și instabilitate, a contribuit la amplificarea mitului, bestia fiind folosită pentru a distrage atenția de la problemele politice ale Franței.

Bestia din Gévaudan rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei. Fie că a fost un lup neobișnuit de mare, un hibrid, un animal exotic sau chiar rezultatul unor acte umane, impactul său asupra regiunii și al imaginației colective este de necontestat. Lipsa conservării rămășițelor animalelor ucise de Antoine și Chastel împiedică o identificare clară, lăsând loc speculațiilor. Ceea ce este cert este că, timp de trei ani, această creatură a transformat Gévaudan într-un loc al groazei, marcând istoria Franței cu o poveste care împletește realitatea cu legenda.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cum ne vindecăm mergând desculți și prin masaj

Published

on

Puțini știu că pe tălpile picioarelor și pe palme există puncte care corespund tuturor organelor interne ale corpului uman. Prin stimularea și masarea acestor puncte sau prin mersul desculț, îmbunătățim fluxul energetic vital, care, prin presare și masaj, este direcționat către organele interne, ajutându-le să devină mai rezistente, mai viguroase și mai sănătoase.

În trecut, oamenii mergeau mult desculți, fără încălțăminte, pe pietre ascuțite, iarbă moale sau nisip fin de pe plaje virgine. Acest contact natural cu solul oferea un masaj natural, benefic pentru sănătate.

În organismul nostru funcționează bioelectricitatea, care transmite energie către toate organele, asigurându-le o funcționare echilibrată și corectă. Aceasta circulă prin rețeaua de meridiane ale corpului, similar fluxului sangvin. Meridianele pornesc de la degetele mâinilor, se extind prin corp și se termină în vârful degetelor de la picioare. Când fluxul energetic este liber, organele primesc exact cantitatea de energie necesară pentru a funcționa optim.

Dacă energia nu ajunge la un anumit organ, acesta devine vulnerabil, funcționarea sa se deteriorează, iar în timp poate apărea boala. Pentru a înțelege mai bine, organismul este ca un circuit electric: dacă un fir se întrerupe, curentul nu mai ajunge la bec.

Advertisement

Din fericire, există soluții. În corp există așa-numitele „întrerupătoare” care pot redirecționa bioelectricitatea către organe. Acestea se găsesc în palme și pe tălpi, conform hărții de mai jos. Pentru a le activa, masați-vă picioarele sau mergeți desculți.

Pentru o sănătate optimă și vitalitate, masați fiecare mână și picior timp de 5 minute în fiecare dimineață. Presiunea trebuie să fie fermă, dar nu excesivă, astfel încât să nu simțiți durere.

Prin acupresiune, puteți ameliora probleme precum sinuzita, tulburările digestive, stresul, lipsa de energie, infecțiile frecvente, afecțiunile cardiace și dezechilibrele hormonale.

Recomandarea este să mergeți desculți ori de câte ori aveți ocazia – nu ezitați să faceți acest lucru!

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Reducere de 20% la impozit pentru donatorii de sânge din Călărași. Măsură adoptată la inițiativa USR

Published

on

Consilierii locali USR din municipiul Călărași, Amelia Giurcan și Costin Mirescu, au reușit să impună o măsură menită să recompenseze solidaritatea: cetățenii care donează sânge de cel puțin 3 ori într-un an vor beneficia de o reducere de 20% la impozitul pe locuința de domiciliu și terenul aferent.

Hotărârea a fost adoptată în cadrul ședinței Consiliului Local Călărași, iar reducerea va putea fi aplicată începând cu anul fiscal următor, pentru cei care depun cererile până la 31 decembrie.

Cine poate beneficia?

Pentru a primi reducerea, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

  • Solicitantul să fie proprietar sau coproprietar al locuinței în care domiciliază;

  • Imobilul trebuie să aibă destinație exclusiv rezidențială;

  • Solicitantul nu trebuie să aibă datorii la bugetul local;

  • Să fi donat sânge de cel puțin 3 ori în anul calendaristic.

Documente necesare:

  • Copie după actul de identitate și adeverință de domiciliu (pentru CI electronic);

  • Adeverință de la Centrul de Transfuzie;

  • Acte de proprietate și extras de carte funciară (dacă există);

  • Declarație pe propria răspundere.

Cererile se depun la Direcția de Impozite și Taxe Locale a municipiului Călărași.

Advertisement

Măsura se poate cumula cu bonificația pentru plata anticipată a impozitului, oferind astfel o motivație dublă: pentru solidaritate și pentru respectarea termenelor fiscale.

„Un gest simplu poate salva vieți și aduce un beneficiu concret. Prin acest proiect, încurajăm călărășenii să devină parte activă a unei comunități solidare, în care generozitatea este recunoscută și răsplătită”, au transmis inițiatorii USR.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading