Astăzi, 30 iunie 2025, este ultima zi în care energia electrică este facturată la preț compensat, conform reglementărilor în vigoare. Începând de mâine, 1 iulie 2025, vor intra în aplicare noile condiții de tarifare. Pentru a preveni eventualele erori la regularizarea consumului și pentru a evita facturile incorecte, îți recomandăm să urmezi câțiva pași simpli, dar esențiali, chiar astăzi:

1. Fă o fotografie clară a indexului contorului electric – asigură-te că afișajul contorului este perfect lizibil, cu toate cifrele vizibile, inclusiv zecimalele, dacă există. Această fotografie va servi ca dovadă a consumului înregistrat la data tranziției tarifare și te poate ajuta în cazul unor neclarități.
2. Notează cu exactitate valoarea afișată pe contor – înregistrează indexul exact (exprimat în kWh) așa cum apare pe contor, fără rotunjiri. Este important să fii cât mai precis pentru a facilita o regularizare corectă.
3. Transmite indexul către furnizorul tău de energie – verifică pe site-ul oficial al furnizorului, în aplicația mobilă sau în contractul tău modalitatea preferată de transmitere a indexului (de exemplu, prin platforma online, e-mail, telefon sau direct la ghișeu). Asigură-te că respecți termenul limită indicat de furnizor pentru raportarea indexului.

Acești pași te vor ajuta să asiguri o facturare corectă și să eviți surprizele neplăcute odată cu aplicarea noilor tarife. Dacă dorești să afli mai multe detalii despre noile condiții de tarifare sau despre procedura specifică a furnizorului tău, îți recomandăm să accesezi site-ul acestuia sau să contactezi direct serviciul de relații cu clienții. Este un moment bun să fii proactiv pentru a-ți gestiona eficient consumul de energie!

Canibalismul în istorie și prezent: Deși pare un subiect rezervat filmelor de groază, canibalismul a fost și, în cazuri rare, mai este practicat în anumite colțuri ale lumii. Din motive ritualice, de supraviețuire sau ca act de răzbunare, această practică a marcat istoria multor culturi, iar unele triburi izolate continuă să stârnească fascinație și groază.

Tribul Korowai – ultimii canibali confirmați:

În jungla din sud-estul provinciei Papua, Indonezia, trăiește tribul Korowai, considerat ultimul grup cunoscut care mai practică acest obicei: canibalismul. Cu o populație de aproximativ 4.000 de oameni, aceștia trăiesc ca în Epoca de Piatră, la 150-160 km de țărmul mării Arafura, lângă râul Ndeiram Kabur. Pentru Korowai, canibalismul nu este o practică obișnuită, ci un act de răzbunare: ei consumă carnea celor bănuiți de vrăjitorie, crezând că astfel elimină spirite malefice numite „khakua”. Victimele, considerate posedate, sunt consumate aproape în întregime de adulți, lăsând doar oasele, dinții și unghiile.

Tribul Asmat și misterul Rockefeller: În Noua Guinee, tribul Asmat este renumit pentru ritualurile sale macabre. Aceștia vânează dușmanii și le consumă creierul, gătit pe frunze de palmier, ca parte a tradițiilor lor. În 1961, Michael Rockefeller, membru al celebrei familii americane, a dispărut în regiunea Asmat, iar mulți cred că a fost ucis și mâncat de acest trib, deși dovezile nu sunt concludente.

Advertisement

Canibalismul ritualic în alte regiuni:

Insulele Fiji: Cunoscute în trecut drept „insulele canibalilor”, Fiji au o istorie lungă de canibalism, mai ales în peșterile Naihehe din Sigatoka, unde se practicau ritualuri de consum al dușmanilor capturați. Astăzi, aceste practici au dispărut, dar poveștile persistă.

Aghori, India: Această sectă ascetică folosește rămășițe umane în ritualuri, bând din cranii și consumând carne de la cadavrele deja decedate, dar nu ucid pentru aceste practici.Vanuatu: Antropoloaga Hanna Bota a trăit o lună printre băștinașii din Vanuatu, unde canibalismul a fost oficial abandonat în 1969. Totuși, în zone izolate de pe insula Espirito Santo, se speculează că practici izolate ar putea persista.

Advertisement

În inima pădurilor românești, unde fagii seculari stau de strajă peste umbre și legende, trăiește o mică vietate, croitorul fagului (Cerambyx cerdo). Nu e un meșter cu ac și ață, ci un gândac cerambicid, lung de 3-5 centimetri, cu antene lungi cât corpul său, care sculptează povești nevăzute în lemnul bătrân al fagilor.

Croitorul fagului e un artist al naturii, dar și un semn al trecerii timpului. Larvele sale, ascunse sub scoarța copacilor, sapă galerii lungi și sinuoase, hrănindu-se cu lemnul moale al fagilor bătrâni sau slăbiți. Într-un dans lent, care poate dura până la 4 ani, ele transformă lemnul în labirinturi, pregătindu-se pentru metamorfoza ce le va da aripi. Adultul, cu carapacea sa neagră, lucioasă, iese în lume doar pentru o vară, între mai și august, căutând să-și lase urmașii în alți fagi.

Dar croitorul nu e doar un sculptor. E un simbol al echilibrului fragil al pădurii. Prezența lui arată că natura își urmează cursul, reciclând copacii bătrâni pentru a face loc vieții noi. Totuși, în România, unde pădurile de fag sunt bijuterii ale Carpaților, croitorul e și o specie protejată, inclusă în Directiva Habitate a Uniunii Europene. Defrișările și dispariția fagilor bătrâni îi pun existența în pericol, căci fără acești giganți, croitorul nu mai are pânza pe care să-și țeasă galeriile.

În serile calde, când soarele apune peste codrii de la poalele munților, croitorul fagului zboară tăcut, purtând pe aripile sale povestea unei păduri care respiră. E un meșter discret, dar esențial, un croitor al vieții sălbatice, care ne amintește că fiecare detaliu al naturii are rostul său.

Advertisement