Știri
Construcția Complexului Pescăresc din Jegălia avansează
Construcția Complexului Pescăresc de educație și recreere ce a fost demarat în satul Iezeru, comuna Jegălia din județul Călărași a ajuns la peste 70%. Constructia nou propusă, ce va adaposti functiunea de centru multifunctional/complex pescaresc pentru educatie si recreere, va fi suspendata deasupra luciului apei, susţinuta pe piloni, la inaltimea de 1.5m faţă de fundul iazului.
Primarul Vasile Aurel: Va fi un loc unde cetățenii vor putea să de bucure de natură. Este vorba de o sală foarte mare, 4 apartamente de cazare, cu bucătărie și anexe. Un loc de prezentare și preparare a produselor piscicole cu un grătar unde se pot delecta 36 persoane. Începem să creem o zonă de pescuit și un parc modern incluse în circuitul turistic și piscicultura. Mai avemo firmă anume Marina Borcea cu restaurant, locuri pentru dormit.
Nivelul apei, în cea mai mare parte a anului, pe terenul studiat, este la 50 cm deasupra fundului Complexul multifunctional va cuprinde opt camere de cazare, o zona pentru servirea mesei si o zona de ponton pentru ce va deservi circulatia (inclusiv o zona pentru gratar).
Construcția nou propusă va fi susținută pe piloni din beton armat și va fi finisată cu lemn lamelar. Malul de vest al terenului studiat, pe unde se face si accesul in clădirea nou propusă, va fi sistematizat pe o latime de 5 m, astfel incat in aceasta zona sa se poata amenaja o parcare, un bazin vidanjabil si, eventual, un put forat la adancime. indicii urbanistici propuşi pentru terenul studiat sunt:
- Suprafață teren studiat=10000mp;
- Suprafaţa construită=345mp;
- Suprafaţa desfăşurată=470mp
Perioada de implementare propusa este de aproximativ 2 ani. Capacitatea maxima a zonei de cazare este de 16 locuri. Capacitatea maxima a zonei de servit masa este de 36 locuri.
Bucătăria ce deservește salonul de mese, este prevazută a fi o bucătărie de tip catering. Mâncarea preparată in prealabil, într-o alta locație din comuna Jegalia, va fi adusă in bucătarie pe latura de sud-est a construcției nou propuse. Ulterior va fi depozitata in bucatarie, dupa care va fi incalzita (cea care necesita incalzire) si montata pe platouri. Alimentarea cu energie electrica se va realiza din reteaua electrica publica. Racordul electric la reteaua furnizorului se va face printr-un cofret de bransament. Distributia se realizeaza prin intermediul unui tablou electric T.E. , amplasat in parterul complexului; din acest tablou se alimenteaza toti consumatorii electrici.
Proiectul de racord electric la reteaua furnizorului se va comanda de beneficiar la unitatea de proiectare a furnizorului local.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Cât costă mâncarea de bază în România, comparativ cu alte state: unde este mai ieftin și unde prețurile sar în aer
Prețurile alimentelor de bază diferă semnificativ de la o țară la alta, iar România se află, în multe cazuri, în zona mediană a clasamentului. O analiză comparativă realizată pe baza unui tabel publicat de Gândul.ro arată cât plătesc românii pentru produsele esențiale din coșul zilnic, raportat la alte state din Europa și din afara continentului.
În comparație au fost incluse produse precum pâinea, cartofii, carnea de pui și de porc, telemeaua de vacă, roșiile și castraveții. Datele vizează România, Republica Moldova, Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Anglia, Franța, Germania, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Somalia, China și Australia.
Pâinea și cartofii, mai ieftini în est și în Africa
România se situează aproape de limita inferioară a prețurilor la pâine, cu 6 lei, însă cele mai mici tarife se regăsesc în Republica Moldova și Somalia – 5 lei. La polul opus se află SUA, unde pâinea ajunge la 12 lei.
Și cartofii sunt relativ accesibili în România (4 lei/kg), însă din nou Republica Moldova și Somalia oferă cele mai mici prețuri, de doar 3 lei/kg. Australia înregistrează cel mai ridicat tarif: 12 lei/kg.
Carnea: România, sub media occidentală
La carnea de pui, România se menține sub multe state din vest, cu un preț mediu de 22 de lei/kg, față de 34 de lei în Anglia sau 38 de lei în SUA. La carnea de porc, românii plătesc aproximativ 30 de lei/kg, în timp ce în Australia prețul urcă la 63 de lei/kg, iar în SUA la 55 de lei/kg.
Telemeaua, un lux în vest
Un kilogram de telemea de vacă costă în România aproximativ 40 de lei. În vestul Europei și peste ocean, prețurile cresc considerabil: 63 de lei în Anglia, 70 de lei în SUA și 78 de lei în Australia. Cel mai mic preț este raportat în Somalia – 23 de lei/kg.
Legumele proaspete, diferențe vizibile
Roșiile și castraveții sunt relativ accesibili în România (9 lei, respectiv 8 lei/kg), însă în țări precum Anglia, SUA sau Australia, prețurile depășesc frecvent 20 de lei/kg la roșii. Din nou, Republica Moldova și Somalia se remarcă prin cele mai mici costuri.
Concluzie
Deși România nu este cea mai ieftină țară din clasament, prețurile la alimentele de bază rămân sub nivelul celor din vestul Europei și din afara continentului. Diferențele devin însă relevante atunci când sunt raportate la venituri, iar comparația scoate în evidență presiunea reală asupra puterii de cumpărare a populației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Plătiți cu 11.000 de lei pe lună să nu scoată un cuvânt pe gură: zeci de parlamentari nu au spus nimic timp de un an de mandat
Un raport recent privind activitatea din Parlamentul României arată un contrast semnificativ între nivelul de salarizare și implicarea efectivă a unor aleși. Deși indemnizațiile lunare ajung la aproximativ 11.000 de lei, zeci de senatori și deputați nu au avut nicio intervenție în plen pe parcursul primului an de mandat.
Conform datelor citate de Antena 3, 52 de parlamentari nu au luat cuvântul deloc, cu excepția momentului depunerii jurământului. Alți aleși au avut intervenții sporadice, limitate la două sau trei luări de cuvânt într-un an întreg de activitate parlamentară.
Situația este cu atât mai vizibilă cu cât, în aceeași perioadă, la Camera Deputaților s-au desfășurat 97 de ședințe de plen, iar la Senat 94. În tot acest timp, lipsa de implicare în dezbaterile publice nu a influențat în niciun fel plata indemnizațiilor.
Distribuția politică
Dintre cei 52 de parlamentari fără nicio intervenție:
- 22 sunt membri PSD
- 15 provin din PNL
- 5 din AUR
- 3 din USR
- 2 din UDMR
-
restul aparțin grupului Minorităților, formațiunii PACE – Întâi România sau sunt neafiliați
În plus, alți 6 parlamentari au vorbit de doar două ori în plen, iar 31 au avut cel mult trei intervenții.
La polul opus se află membrii conducerii celor două Camere ale Parlamentului, care se regăsesc în topul celor mai activi aleși, cu peste 200 sau chiar 300 de intervenții fiecare, potrivit stiripesurse.ro.
Diferențele ridică semne de întrebare privind eficiența și responsabilitatea reprezentării parlamentare, în condițiile în care remunerația rămâne identică, indiferent de nivelul de implicare în dezbaterile legislative.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Film de neratat, în această seară, la Cinema Oltenița. „Nuremberg”, proiecție specială de la ora 20:00
Publicul din Oltenița este invitat, în această seară, de la ora 20:00, la Cinema Oltenița, pentru vizionarea filmului Nuremberg, o dramă istorică intensă, inspirată din fapte reale și plasată în contextul imediat de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Proiecția are loc la sediul Direcției pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița, situat pe strada Argeșului, nr. 6A. Prețul unui bilet este de 25 de lei.
Filmul spune povestea psihologului american Douglas Kelley, interpretat de Rami Malek, trimis să evalueze starea mentală a liderilor naziști de rang înalt înaintea celebrului Proces de la Nürnberg. În centrul narațiunii se află confruntarea tensionată dintre Kelley și Hermann Göring, rol jucat magistral de Russell Crowe, una dintre cele mai controversate figuri ale regimului nazist.
Pe măsură ce interogatoriile avansează, filmul depășește simpla relatare istorică și aduce în prim-plan teme profunde precum natura răului, responsabilitatea individuală și mecanismele manipulării psihologice.
„Nuremberg” este un film puternic, dens și provocator, recomandat iubitorilor de drame istorice și producții cinematografice care pun accent pe profunzimea personajelor și pe adevărurile incomode ale istoriei recente.
Evenimentul este organizat de Rocines Film, în parteneriat cu Cinema Oltenița și Direcția pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Lovitură în agricultură, la Oltenița. Un fermier vinde usturoi cu până la 100 de lei kilogramul și primește comenzi din afara țării
Cât costă mâncarea de bază în România, comparativ cu alte state: unde este mai ieftin și unde prețurile sar în aer
Din disperare, s-a născut o capodoperă
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
