Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -2°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Consiliul Județean Călărași luptă cot la cot cu Academia Română împotriva deșertificării! Ce zonă din județul Călărași este afectată de acest fenomen

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Într-o lume tot mai conștientă de importanța protejării mediului înconjurător, fiecare acțiune contează. Astăzi, suntem martorii unei realități în care influența și acțiunea umană aduc dezechilibre în ecosistemul național și mondial. În acest context, parteneriatele între instituții devin cruciale pentru îmbunătățirea situației.

Un exemplu elocvent în acest sens este proiectul „Păduri pe nisipuri – Grădiștea, Călărași”, inițiat prin colaborarea dintre Academia Română și Consiliul Județean Călărași. Scopul acestui proiect este împădurirea unei suprafețe de 150 de hectare din terenul agricol al Academiei Române. Împreună, aceste instituții se implică activ în crearea și întreținerea unor ecosisteme sănătoase și durabile.

Totuși, există multe provocări ecologice de abordat și multe acțiuni de întreprins pentru a stabiliza situația actuală. În special, semnalele clare ale posibilei deșertificări în anumite zone din sudul României atrag atenția autorităților și le determină să acționeze cu fermitate în direcția protejării mediului înconjurător.

Advertisement

Într-o postare publicată miercuri seară pe Facebook, Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, a explicat că unul dintre scopurile lui este să le ofere noilor generații o natură intactă, pentru a se bucura de frumusețea ei, dar și de beneficiile unui mediu sănătos.

„Realizăm astăzi cât de importantă este natura atunci când vedem că influența și acțiunea umană duc la crearea de dezechilibre în ecosistemul național și mondial.

De aceea, am salutat încă de la început parteneriatul dintre Academia Română și Consiliul Județean Călărași pentru a duce la bun sfârșit proiectul “Păduri pe nisipuri – Grădiștea, Călărași”, proiect care presupune împădurirea unei suprafețe de 150 de ha din terenul agricol al Academiei Române.

𝐈̂𝐥 𝐬𝐚𝐥𝐮𝐭 𝐩𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐞 𝐚𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐜𝐢𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐀𝐮𝐫𝐞𝐥 𝐏𝐨𝐩, 𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞, 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐧𝐮 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥.

Sunt conștient că mai sunt multe de făcut pentru a stabiliza problematica ecologică, mai ales că avem semnale clare că există posibilitatea deșertificării în anumite zone din sudul României.

Advertisement

Îmi doresc să le lăsăm copiilor noștri o natură intactă, astfel încât multe generații de acum încolo să se bucure de ea și să se simtă parte din aceasta, așa cum am fost și noi obișnuiți”, a transmis Vasile Iliuță în postarea lui de pe Facebook.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Investiție la Oltenița: centru comercial nou, zeci de locuri de muncă și bani care rămân în oraș

Published

on

Municipiul Oltenița intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, după ce autorizația de construire pentru un nou centru comercial a fost semnată. Anunțul a fost făcut de primarul Mihăiță Beștea, care a precizat că investiția va fi realizată în zona Moara Dunării, pe un teren generos, gândit să ofere accesibilitate și confort pentru locuitori.

Proiectul prevede o construcție modernă, care va găzdui peste zece magazine ale unor branduri internaționale, aducând mai aproape de oltenițeni opțiuni comerciale care, până acum, erau disponibile doar în marile orașe. Dincolo de componenta comercială, investiția are un impact direct asupra comunității, prin crearea a peste 70 de noi locuri de muncă și stimularea economiei locale.

Potrivit administrației locale, autorizațiile au fost obținute într-un termen scurt, în condiții de legalitate și responsabilitate, obiectivul fiind ca proiectele importante pentru oraș să avanseze rapid atunci când sunt respectate toate procedurile. Autoritățile mizează pe faptul că noul centru comercial va contribui nu doar la schimbarea peisajului urban, ci și la îmbunătățirea calității vieții de zi cu zi.

Dacă lucrările vor decurge conform planului, la finalul anului 2026 Oltenița ar putea avea un nou punct de interes major, menit să aducă mai multă viață, confort și încredere în viitorul orașului. Investiția este prezentată drept un exemplu de dezvoltare care atrage capital, creează oportunități reale și consolidează poziția municipiului pe harta economică a județului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Ai loc de veci în Călărași? A început plata taxelor pentru 2026. Casieriile sunt deschise și în weekend

Published

on

Vești importante pentru concesionarii locurilor de veci din municipiul Călărași. Administrația Cimitirelor a început încasarea taxelor pentru anul 2026 și îi cheamă pe cetățeni să își achite obligațiile la timp. Pentru a evita aglomerația, programul a fost extins inclusiv în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale.

Cei care au locuri de veci concesionate pot merge la casierie aproape toată săptămâna, dimineața, iar în timpul săptămânii programul este complet.

Când se pot plăti taxele:

  • Luni – joi: 07:30 – 16:00
  • Vineri: 07:30 – 13:30
  • Sâmbăta, duminica și sărbătorile legale: 07:30 – 09:30

Pentru înmormântări, programul se prelungește ori de câte ori este nevoie, până la finalizarea tuturor intervențiilor.

Atenție însă: în weekend și în zilele libere nu se fac acte de concesiune, dar se încasează taxe și se desfășoară înmormântări.

Advertisement

Administrația Cimitirelor îi sfătuiește pe călărășeni să nu lase plata taxelor pe ultima sută de metri, mai ales că programul este deja adaptat pentru cei care nu pot ajunge în timpul săptămânii.

Pentru detalii suplimentare, instituția funcționează în Cimitirul Central din municipiul Călărași, pe strada Ion Heliade Rădulescu, iar informații pot fi solicitate și online, prin e-mail.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

1888: Furtuna necruțătoare care a înghețat visurile unei națiuni

Published

on

Pe 12 ianuarie 1888, un eveniment meteorologic de proporții istorice a lovit regiunile Marilor Câmpii din Statele Unite ale Americii, schimbând radical viețile a mii de oameni într-o singură zi. Dimineața aceea părea neobișnuit de blândă pentru mijlocul iernii, cu temperaturi care urcaseră până la valori primăvăratice în unele zone, ajungând chiar și la peste 15 grade Celsius în anumite părți ale Dakotei și Nebraskăi. Fermierii, coloniștii și familiile lor, obișnuiți cu ierni aspre, au profitat de această pauză neașteptată a frigului pentru a ieși afară, a lucra câmpurile sau a trimite copiii la școală fără haine groase sau echipament de protecție adecvat. Mulți elevi au plecat spre instituțiile de învățământ din zonele rurale, unde școlile erau adesea mici cabane izolate, fără a bănui ce avea să urmeze.

Brusc, în jurul prânzului, un front rece arctic a coborât dinspre nord-vest cu o viteză amețitoare, aducând cu el rafale de vânt care depășeau 100 de kilometri pe oră, zăpadă fină și pulverizată care reducea vizibilitatea la mai puțin de un metru, și o scădere dramatică a temperaturilor până la minus 40 de grade Celsius sau chiar mai jos în unele regiuni. Această schimbare fulgerătoare a transformat peisajul într-un haos alb, unde pământul plat și întins al câmpiilor devenea o capcană mortală. Oamenii prinși afară se dezorientau rapid, incapabili să găsească drumul spre casă sau spre adăposturi. Mulți au încercat să se adăpostească în grămezi de fân sau în gropi săpate în zăpadă, dar frigul pătrunzător și vântul tăios i-au doborât prin hipotermie.

Dezastrul a fost deosebit de tragic în rândul copiilor, de unde și numele de “viscolul școlii”. Elevii care fuseseră eliberați de la ore chiar în momentul în care furtuna lovea s-au rătăcit pe drumul spre casă, unii dintre ei murind la doar câțiva metri de porțile propriilor locuințe. Povești sfâșietoare au ieșit la iveală ulterior: profesori care au încercat să își salveze elevii legându-i cu frânghii pentru a nu se pierde în viscol, familii întregi înghețate în căruțe, sau supraviețuitori care au povestit cum au supraviețuit îngropându-se sub cadavrele animalelor domestice. Estimările numărului de victime variază, dar se crede că între 235 și 500 de persoane și-au pierdut viața în această furtună care a durat doar câteva ore intense, dar ale cărei efecte s-au resimțit zile întregi. Cele mai afectate state au fost Dakota de Sud, Nebraska, Minnesota și Iowa, unde comunitățile rurale, formate în mare parte din imigranți europeni recent sosiți, au suferit pierderi uriașe în oameni, animale și recolte.

Acest viscol nu a fost doar un capriciu al naturii, ci a avut rădăcini în condițiile meteorologice specifice regiunii. Un sistem de presiune joasă combinat cu un val de aer polar a creat condițiile perfecte pentru o furtună explozivă, iar lipsa unor sisteme de prognoză avansate la acea vreme a amplificat dezastrul. Serviciul meteorologic al armatei americane, care abia începea să se dezvolte, nu a putut emite avertizări eficiente, lăsând populația complet nepregătită. Impactul economic a fost devastator: mii de capete de vite au pierit, distrugând mijloacele de subzistență ale fermierilor, iar reconstrucția a durat ani de zile. Multe familii au fost nevoite să abandoneze fermele și să se mute în orașe, accelerând urbanizarea în regiune.

Advertisement

Lecțiile învățate din această tragedie au fost profunde și de lungă durată. Viscolul din 1888 a subliniat necesitatea unor sisteme mai bune de prognoză și avertizare meteorologică, contribuind la dezvoltarea Serviciului Național de Meteorologie în Statele Unite. A inspirat, de asemenea, povești și legende locale, fiind menționat în literatură și memorii ca un exemplu al rezilienței umane în fața forțelor naturii. Chiar și astăzi, acest eveniment servește ca un memento al vulnerabilității în fața schimbărilor climatice bruște, amintindu-ne că o zi aparent liniștită poate ascunde pericole mortale. Prin suferința sa, viscolul școlii a modelat istoria regiunii, transformând-o dintr-un loc al speranțelor pionierilor într-un simbol al prudenței și pregătirii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading