Știri
Consiliul Județean Călărași a aprobat repartizarea a 6% din impozitul pe venit estimat pentru cele 55 UAT-uri
CJ Călărași a aprobat repartizarea sumelor din din fondul constituit la dispozitia Consiliului Judetean Calarasi, în procent de 6%, din impozitul pe venit estimat a fi incasat la nivelul Judetului Calarasi, pe unitati administrativ–teritoriale, pe anul 2021 si estimari pentru anii 2022-2024
Începând cu data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2021, prin derogare de la prevederile art. 32 și 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, la nivelul fiecărei unități administrativ- teritoriale se repartizează, prin decizie a directorului direcției generale regionale a finanțelor publice/șefului administrației județene a finanțelor publice, următoarele cote:
- a) 15% la bugetul local al județului;
- b) 63% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
- c) 6% într-un cont distinct deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice/administrației județene a finanțelor publice, ce se repartizează bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor prin hotărâre a consiliului județean;
- d) 14% într-un cont distinct deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice/administrației județene a finanțelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor;
- e) 2% într-un cont distinct deschis pe seama direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice/administrațiilor județene ale finanțelor publice, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea autorităților administrației publice locale ale unităților administrative-teritoriale din județe, respectiv teatre și opere.
Sumele corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit, inclusiv cele încasate și nerepartizate unităților administrativ-teritoriale anterior intrării în vigoare a prezentei legi, se repartizează în mod egal județelor, în limita sumei de 27.134 mii lei, reprezentând fond la dispoziția consiliului județean. În cadrul fiecărui județ, fondul la dispoziția consiliului județean se repartizează integral în anul 2021 comunelor, orașelor și municipiilor, prin hotărâre a consiliului județean, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală, pentru susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală, precum și pentru cheltuielile de funcționare, pe care unitățile administrativ-teritoriale din județ, în mod justificat, nu le pot finanța din veniturile proprii, astfel cum sunt definite de Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale. Sumele astfel repartizate se reflectă în bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, la o poziție de venituri distinctă.
Pentru acest an, la repartizarea cotei de 6% din impozitul pe venit s-a tinut cont de faptul ca, in decursul anului 2020, prin Hotărârea Guvernului nr. 758/2020 si prin Hotărârea Guvernului nr. 1100/2020, unele unitati administrativ teritoriale au beneficiat de alocari bugetare consistente din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul trecut, iar altele mai putin consistente.
De asemenea, tot in anul precedent, din fondul de rezerva al Consiliului Judetean Calarasi, au fost alocate sume de bani, de cele mai multe ori, acelorasi localitati care au primit sume mai mari prin hotararile susamintite.
Din aceste motive, prin acest proiect de hotarare de alocare a cotei de 6% din impozitul pe venit in anul 2021, exista unitati administrativ-teritoriale carora le-au fost acordate sume foarte mici, in sensul echilibrarii bugetelor.
În consecinţă, a fost adoptată Hotărârea nr. 65 din 19.04.2021 privind repartizarea sumelor din fondul constituit la dispozitia Consiliului Judetean Calarasi, in procent de 6%, din impozitul pe venit estimat a fi incasat la nivelul Judetului Calarasi, pe unitati administrativ–teritoriale, pe anul 2021 si estimari pentru anii 2022-2024.
Din comunicarea Tribunalului Calarasi in dosarul 603/116/2021 inregistrata la Consiliul Judetean calarasi cu nr. 6989/23.04.2021, rezultă că actul administrativ susmenţionat a fost atacat de Prefectul Judetului Calarasi direct în instanţa de contencios administrativ: Tribunalul Călăraşi, situaţie in care, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, până la soluționarea cauzei actul atacat este suspendat de drept.
HOTARARE
Art. 1. – Se aproba repartizarea sumelor din fondul constituit la dispozitia Consiliului Judetean Calarasi, in procent de 6%, impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, în limita sumei de 27.134 mii lei, pe unitati administrativ – teritoriale, pe anul 2021, conform Anexei nr. 1 care face parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 2. – Se aproba repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale si a sumelor alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, pe unitati administrativ – teritoriale, pe anii 2022 – 2024, conform Anexei nr. 2 care face parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 3. – La data intrării în vigoare a prezentei, se abrogă Hotărârea nr. 65 din 19.04.2021 privind repartizarea sumelor din fondul constituit la dispozitia Consiliului Judetean Calarasi, in procent de 6%, din impozitul pe venit estimat a fi incasat la nivelul judetului Calarasi, pe unitati administrativ–teritoriale, pe anul 2021 si estimari pentru anii 2022-2024.
Art. 4. – Directia Economica va duce la indeplinire prevederile prezentei hotarari.
Secretarul General al Judeţului, prin Compartimentul Cancelarie Consiliu și Editare Monitor Oficial, va comunica prezenta celor interesaţi.
PREŞEDINTE, SECRETARUL GENERAL AL JUDEŢULUI, Vasile ILIUȚĂ AVIZEAZĂ, Aurel PARASCHIV
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
CSM reacționează dur la ideea lui Nicușor Dan: „Nu există bază legală. Este inacceptabil într-un stat de drept”
Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a transmis public prima reacție din interiorul CSM după ce președintele Nicușor Dan a vorbit despre posibilitatea unui „referendum” în rândul magistraților, prin care aceștia să decidă dacă instituția mai acționează sau nu în interes public.
Într-o postare intitulată „România – stat de drept sau nu?”, judecătorul afirmă clar că o astfel de propunere nu are niciun suport legal. Potrivit lui Alin Ene, președintele României nu are dreptul să organizeze un referendum intern în sistemul judiciar și nici să intervină în funcționarea acestuia.
Pentru a face situația mai ușor de înțeles, magistratul oferă un exemplu simplu: ar fi ca și cum Justiția ar organiza un referendum național pentru demiterea președintelui sau pentru dizolvarea Parlamentului. Cu alte cuvinte, fiecare putere în stat are limite clare, iar depășirea lor încalcă regulile democrației.
Judecătorul face referire și la o petiție apărută recent în spațiul public, despre care spune că a fost prezentată trunchiat. Din cei 885 de semnatari, majoritatea fiind procurori sau pensionari, doar 20 ar fi dorit o întâlnire pe acest subiect. În opinia sa, aceste cifre au fost folosite pentru a crea impresia falsă a unei nemulțumiri generale față de CSM.
Alin Ene subliniază că membrii CSM nu pot fi revocați prin vot popular sau referendum, ci doar de către Adunările Generale ale judecătorilor, conform legii. Președintele României nu are atribuții în organizarea sau administrarea Justiției, iar acest lucru reprezintă tocmai garanția separației puterilor în stat.
În final, judecătorul atrage atenția asupra pericolului unor astfel de idei și extinde discuția: dacă s-ar merge pe logica referendumurilor de acest tip, atunci ar trebui puse sub semnul întrebării și Guvernul, Parlamentul sau chiar Președinția. El avertizează că astfel de abordări sunt incompatibile cu democrația și statul de drept.
Mesajul se încheie cu o întrebare deschisă: încotro se îndreaptă România? Spre democrație, stat de drept și valorile europene sau în direcția opusă?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Nicușor Dan recâștigă o armă-cheie pentru Palatul Cotroceni. CCR pune capăt „mecanismului Dragnea” și schimbă raportul de forțe dintre președinte și Parlament
O decizie recentă a Curții Constituționale schimbă fundamental regulile jocului politic și instituțional din România. Prin Decizia nr. 740 din 10 decembrie 2025, Curtea a stabilit că președintele României poate ataca la CCR o lege pe fond chiar și după ce aceasta a trecut prin procedura de reexaminare parlamentară, anulând o restricție impusă în 2018, în plină epocă Dragnea.
Anunțul a fost făcut public de Nicușor Dan, care devine astfel primul șef al statului ce beneficiază explicit de revenirea acestei prerogative pierdute în urmă cu șapte ani. Decizia marchează, simbolic și practic, sfârșitul unei perioade în care președintele era obligat să promulge legi controversate dacă Parlamentul ignora cererile sale de reexaminare.
Cum a fost „dezarmat” președintele în 2018
În 2018, pe fondul conflictului dur dintre Palatul Cotroceni și majoritatea PSD-ALDE condusă de Liviu Dragnea, Curtea Constituțională a stabilit că dreptul președintelui de a sesiza CCR se „epuizează” după prima cerere de reexaminare. Dacă Parlamentul vota din nou legea în aceeași formă, șeful statului nu mai putea invoca motive de fond, fiind obligat să promulge actul normativ.
Mecanismul a funcționat timp de șapte ani și l-a transformat pe Klaus Iohannis într-un actor cu puteri limitate, forțat să promulge legi pe care le-a criticat public, inclusiv în domeniul justiției. Cazurile Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și modificările aduse statutului magistraților au devenit emblematice pentru această perioadă.
Decizia 740/2025: ruptura
Contextul care a dus la Decizia 740 a pornit de la o lege tehnică privind reorganizarea unităților de cercetare agricolă și silvică, prin modificarea Legii nr. 45/2009. Parlamentul a introdus o prevedere ce permitea reorganizarea patrimoniului public fără cadastru și intabulare finalizată, aspect contestat de președinte.
Curtea a admis sesizarea formulată de șeful statului și a stabilit că lipsa cărților funciare „vulnerabilizează proprietatea publică” și încalcă obligația constituțională a statului de a-și proteja averea. Mai important însă, CCR a analizat fondul sesizării, deși legea trecuse deja prin reexaminare parlamentară, semnalând explicit că regula din 2018 nu mai este aplicabilă.
Un „președinte jucător”, cu pârghii reale
Prin această decizie, Nicușor Dan nu mai este obligat să promulge automat legi votate în forță de Parlament. Dacă legislativul ignoră obiecțiile sale, președintele poate sesiza din nou Curtea Constituțională, inclusiv pe motive de fond. Consecința directă: majoritatea parlamentară este forțată să negocieze, iar riscul blocării unei legi la CCR devine real.
Pentru prima dată după mulți ani, Palatul Cotroceni recâștigă putere de negociere instituțională, iar echilibrul dintre autorități este reconfigurat.
Testul „Legii Vexler”
Paradoxal, revenirea acestei prerogative are loc în plin scandal politic legat de Legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, cunoscută drept „Legea Vexler”, inițiată de deputatul Silviu Vexler. Actul normativ a fost declarat constituțional prin două decizii ale CCR, care au respins atât obiecțiile președintelui, cât și sesizările opoziției extremiste.
Deși Nicușor Dan a trimis legea la reexaminare, Parlamentul a respins cererea, iar Curtea a stabilit clar că termenii vizați sunt concepte istorice notorii, care nu necesită definiții juridice suplimentare. În acest caz, o nouă sesizare pe aceleași motive ar fi inadmisibilă, chiar și în noul context creat de Decizia 740.
O schimbare de epocă, cu mize mari
Decizia Curții Constituționale închide definitiv „mecanismul Dragnea” și redă președintelui României un rol activ în arhitectura puterii. Rămâne însă de văzut cum va folosi Nicușor Dan această armă: ca instrument de echilibru și negociere instituțională sau ca declanșator al unor noi conflicte politice majore.
Un lucru este cert: după șapte ani, președintele României nu mai este un simplu notar al voinței parlamentare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Eroii Revoluției din 1989, comemorați în cadrul serviciului religios oficiat de Preasfințitul Părinte Vincențiu
Duminică, 21 decembrie a.c., Preasfințitul Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărași, a fost prezent în municipiul Călărași, pentru a oficia serviciul religios închinat eroilor Revoluției din 1989.
Ziua de 21 decembrie rămâne, an de an, un reper profund pentru conștiința colectivă a românilor. Este o zi a aducerii-aminte, a reculegerii și a responsabilității, care ne întoarce la momentele dramatice ale Revoluției din 1989, când oameni curajoși au ales libertatea cu prețul suprem al vieții, schimbând destinul României.
La Călărași, acest moment de reflecție a fost marcat printr-o slujbă solemnă oficiată în Biserica „Sfântul Nifon”, unde credincioșii s-au adunat pentru rugăciune și omagiu adus eroilor Revoluției. La eveniment au fost prezenți Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, Laurențiu Ionescu și Mihai Bogdan, vicepreședinții Consiliului Județean Călărași, Marius Dulce, primarul municipiului Călărași, deputatul Ion Samoilă, alături de reprezentanți ai comunității locale.
În atmosfera de liniște și reculegere a bisericii, rugăciunea s-a împletit cu memoria jertfei celor care, prin sacrificiul lor, au deschis drumul spre libertate, demnitate și adevăr. Momentul a fost unul de profundă încărcătură spirituală, în care tăcerea a vorbit despre respect, recunoștință și asumarea valorilor câștigate cu sânge.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CSM reacționează dur la ideea lui Nicușor Dan: „Nu există bază legală. Este inacceptabil într-un stat de drept”
Nicușor Dan recâștigă o armă-cheie pentru Palatul Cotroceni. CCR pune capăt „mecanismului Dragnea” și schimbă raportul de forțe dintre președinte și Parlament
Eroii Revoluției din 1989, comemorați în cadrul serviciului religios oficiat de Preasfințitul Părinte Vincențiu
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
