Consiliul Local al municipiului Călărași este convocat în ședință extraordinară luni, 12 ianuarie 2026, de la ora 13.00, potrivit unei dispoziții semnate de Marius Grigore Dulce, primarul municipiului. Ședința se va desfășura prin mijloace electronice, respectiv aplicații de tip WhatsApp/SMS.

Pe ordinea de zi sunt incluse două proiecte de hotărâre cu impact bugetar major, ambele vizând exercițiul financiar 2025:

Primul proiect se referă la aprobarea acoperirii definitive a deficitului secțiunii de dezvoltare, înregistrat la încheierea exercițiului bugetar 2025. Conform documentelor de specialitate, deficitul se ridică la 11.660.659,30 lei, sumă care urmează să fie acoperită din excedentul bugetului local. După efectuarea tuturor regularizărilor, municipiul intră în anul 2026 cu un excedent de 4.101.071,94 lei.

Cel de-al doilea proiect vizează rectificarea bugetului propriu al municipiului Călărași pe anul 2025, în regim de urgență. Rectificarea este determinată, printre altele, de încasarea sumei de 1.166.602,48 lei din fonduri PNRR, aferente proiectului de renovare energetică moderată a clădirilor rezidențiale multifamiliale – blocuri. Sumele sunt redistribuite atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, fără modificarea altor capitole bugetare deja aprobate.

Proiectele sunt susținute de referate de aprobare, rapoarte de specialitate ale Direcției Economice și avizele necesare, urmând să fie analizate și supuse votului consilierilor locali în cadrul ședinței extraordinare.

Deciziile ce vor fi adoptate au rolul de a închide contabil anul bugetar 2025 și de a asigura continuitatea finanțării proiectelor de dezvoltare ale municipiului Călărași.

PALATUL ADMINISTRATIV ŞI JUDECĂTORESC

La 14 aprilie 1833, guvernatorul rus Kiseleff hotărăște mutarea capitalei fostului județ Ialomița de la Urziceni la Călărași, calitate pe care Călărașiul o păstrează până în anul 1950, când se înființează regiunile pe teritoriile administrative ale fostelor județe, astfel că în perioada 1950-1952 Călărașiul este capitala Regiunii Ialomița.

După septembrie 1952 și până în februarie 1968, când se reînființează județele, Călărașiul este investit drept reședință a Raionului Călărași, care făcea parte

din marea Regiunea București. Consecință a deciziei lui Kiseleff, sediile ocârmuirii de județ, tribunalului județean și poliției județene se stabilesc în Călărași. Dar târgușorul Călărași, dezvoltat pe moșia Spitalului Colțea din

București și investit acum cu calitatea de oraș reședință de județ nu dispunea de clădiri publice de nici un fel, iar casele mai acătării erau încă ocupate de trupele rusești stabilite aici pentru a ține sub observare mișcările trupelor turcești din jurul Silistrei. În aceste condiții greu s-au găsit clădiri atât pentru Ocârmuire, cât și pentru Tribunal și Poliție.

Ocârmuirea județului, devenită Prefectură prin Legea comunală din 1864, a funcționt, până în anul 1875, în mai multe localuri închiriate de la localnici. Mai apoi, timp de 21 ani(1875-1896), a funcționat în Casa Doicescu, de pe str. Știrbei, colț cu Valter Mărăcineanu, la parterul căruia a fost instalată Tipografia județului unde în urmă cu 145 de ani(martie 1875) se tipărea ziarul IALOMITZA, prima gazetă călărășeană.

În dorința de a avea un local propriu, pe 19 iulie 1891 Prefectura cumpără de la Primăria Călărași un teren în suprafață de 26.999 m.p., identificat pe planul orașului drept Piața Carol I, “cu obligaţiunea pentru judeţ ca pe locul vândut să construiască Palatul Administrativ şi Judecătoresc, a face grădină

publică pe locul ce ar rămânea neocupat cu facerea Palatului.”

Prefectura Călărași cu sprijinul Ministerului de Interne, face apel în anul 1894 la vestitul arhitect mehedințean Alexandru Săvulescu, nimeni altul decât cel de pe ale cărui planuri a fost ridicat în anul 1900 Palatul Poștei din București, actualul sediu al Muzeului Național de Istorie, pentru a face planurile Palatului administrativ și judecătoresc de la Călărași, precum și a Casei prefectului, care urma să facă parte din același ansamblu arhitectural. Cum arhitectul știa că orașul Călărași se dezvoltase pe o fostă proprietate a Spitalului Colțea din București, a ținut ca o parte din arhitectura exterioară a Palatului de

la Călărași să reproducă elemente arhitecturale ale clădirii Spitalului Colțea, după cum avea să remarce și marele nostru istoric Nicolae Iorga în anul 1904, când făcea prima deplasare la Călărași.

Licitația de construire a Palatului de la Călărași este adjudecată de antreprenorul italian Giuseppe D. Ciconi, devenit ulterior călărășean prin căsătorie. Pe data de 11 iunie 1895, începeau oficial lucrările de construcție a Palatului administrativ și judecătoresc, precum și a Casei prefectului, lucrările fiind finalizate deja în octombrie 1896, când se face recepția provizorie, după care Prefectura

și Tribunalul se instalează în noul sediu. Recepția definitivă a Palatului avea să se facă pe 21 ianuarie 1898.

Proiectată în stil neoclasic, clădirea era compusă din demisol parțial, parter și etaj, având în totalitate 58 de camere. De o frumusețe deosebită erau Sala mare de judecată, cu ornamente interioare și lampadare din cleștar, intrarea principală cu holul, scările de acces la etaj și loggia.

Clădirea a fost reabilitată în mai multe rânduri. O primă lucrare importantă a avut loc în anii 1957-1958, când s-au introdus ancorajele de oțel pentru consolidarea rezistenței. Afectată serios de cutremurul din martie 1977, partea de sud, în care funcționa Tribunalul și Sala mare de ședințe, a fost reabilitată până în anul 1980. Acum s-a refăcut stucatura originală a clădirii și s-a

aplicat o foiță de aur, conform planurilor originale, care din păcate azi nu se mai păstrează. O ultimă lucrare de consolidare și reabilitare a fost începută în anul 2005, în baza unui grant în valoare de 2 milioane de dolari, acordat de Banca Mondială, lucrări finalizate parțial în anul 2008 doar pentru aripa de Sud, în care a fost instalată Instituția Prefectului. În anul 2022, grație intervenției Consiliului Județean Călărași, Compania Națională de Investiții a aprobat un proiect

de reabilitare complete a clădirii și transformarea aripei de Nord + Corpul Central în CENTRU SOCIO-CULTURAL, lucrare a cărei recepție provizorie a fost deja efectuată la finele anului 2025.

• De la darea în folosință și până astăzi, în Palatul administrativ și judecătoresc au funcționat următoarele instituții și organizații:
• -Prefectura județului Ialomița(1896-1949)
• -Comitetul provizoriu al județului Ialomița(1949-1950)
• -Sfatul popular al Regiunii Ialomița(1950-1952)
• -Sfatul popular al raionului Călărași(1952-1968)
• -Consiliul popular al municipiului Călărași(1968-1981)
• -Comitetul municipal PCR Călărași(1968-1981)
• -Consiliul popular al județului Călărași(februarie 1981-22 decembrie 1989)
• -Comitetul județean PCR Călărași(februarie 1981-decembrie 1989)
• -Primăria județului Călărași(27 decembrie 1989 – martie 1990)
• -Prefectura județului Călărași(martie 1990 – prezent)
• -Consiliul județean Călărași(martie 1992 – noiembrie 1997)
• -Tribunalul județului Ialomița(1896-1950)
• -Tribunalul Regiunii Ialomița(1950-1952)
• -Tribunalul raionului Călărași(1952-1968)
• -Tribunalul județului Ialomița(1968-1977).
• -Judecătoria Călărași(1951-1977).
• În Casa Prefectului, după 1949, au funcționat următoarele instituții:
• -Casa Pionierilor Călărași(1954-1976)
• -Casa Căsătoriilor(1976-1980)
• -Comitetul județean UTC Călărași(1981-1989)
• -Institutul FORDOC(1993-2013)
• -Compartiment al Agenției de Dezvoltare Sud Muntenia(2013-2022)
• -Sediul Organizației Județene PSD Călărași (2022 – în prezent)

Primăria Municipiului Oltenița informează cetățenii că persoanele vulnerabile pot beneficia de un ajutor financiar în valoare de 50 de lei pe lună, destinat acoperirii unei părți din factura de energie electrică. Măsura vine în sprijinul familiilor și persoanelor singure afectate de creșterea costurilor la utilități.

Potrivit informațiilor transmise de Primăria Municipiului Oltenița, de acest sprijin pot beneficia:

• persoanele singure cu un venit net de cel mult 1.940 lei;

• familiile care au un venit net de maximum 1.784 lei pe membru de familie.

Pentru întocmirea dosarului, solicitanții trebuie să pregătească mai multe documente, printre care:

• actele de identitate ale tuturor membrilor familiei și certificatele de naștere pentru copiii sub 14 ani;

• documente care să ateste veniturile (adeverință de salariu net, cupon de pensie sau șomaj din luna anterioară);

• o factură recentă de curent, necesară pentru datele tehnice;

• documente privind locuința: contract de proprietate, închiriere sau comodat.

Dosarul poate fi depus direct la sediul primăriei, unde personalul de specialitate oferă sprijin la completarea cererii și verificarea actelor, sau online, prin platforma oficială epids.mmunii.ro.