Breaking News
Comunicat de presă CAS Călăraşi
Guvernul a modificat și completat printr-o Ordonanţă de Urgenţă Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul punerii în concordanță cu prevederile Codului fiscal care intră în vigoare la 1 ianuarie 2018.
Potrivit actului normativ:
– începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2018, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) se constituie şi din sumele care se distribuie din contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajator.
– începând cu data de 1 ianuarie 2018 toate categoriile de persoanele fizice care, în prezent, sunt asigurate cu plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din alte surse (de la bugetul de stat și din alte surse bugetare), vor beneficia în continuare de calitatea de asigurat și vor fi exceptate în continuare de obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate (detalii mai jos*).
– se instituie cadrul legal pentru a asigura sumele necesare în bugetul FNUASS, în vederea furnizării serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale la care au dreptul asiguraţii. Concret, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile FNUASS se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat. Măsura are scopul să asigure continuitatea la servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
– s-a instituit cadrul legal astfel încât pentru persoanele pentru care nu au fost emise cardurile naţionale de asigurări sociale de sănătate şi/sau pentru situaţiile în care acestea nu figurează ca asigurați în sistemul informatic unic integrat, precum şi pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv dovada calității de asigurat se face cu adeverința de asigurat.
– cardul de sănătate este un document personal, netransmisibil, iar utilizarea fără drept a acestuia de către furnizorii de servicii în scopul raportării și validării unor servicii (medicale/medicamente/dispozitive medicale), constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Codului penal.
– s-a reglementat cadrul legal cu privire la stabilirea pachetului de servicii medicale pentru asigurările voluntare de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament în cadrul asigurărilor voluntare de sănătate.
*Informații suplimentare:
Începând cu anul 2018, se vor adăuga persoanelor asigurate fără plata contribuției – copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani elevi sau studenţi, tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului, persoanele coasigurate, persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin legi speciale, etc – și următoarele categorii de persoane pentru care plata contribuției se făcea până acum din alte surse bugetare:
persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;
persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în concediu pentru creşterea copilului potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în concediu pentru copilul cu handicap potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, precum şi pentru persoanele care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri;
persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii;
persoanele reţinute, arestate sau deţinute care se află în centrele de reţinere şi arestare preventivă organizate în subordinea acestei instituţii, care nu au venituri, pentru străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;
persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare;
persoanele fizice cu venituri lunare din pensii;
persoanele cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri;
personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse.
Presedinte-Director General-CAS Calarasi
Ing.Marius Dulce
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fostul președinte al României, Ion Iliescu, s-a stins din viață la vârsta de 95 de ani, în data de 5 august 2025, într-un spital din București, conform informațiilor recente. Iliescu, o figură marcantă a politicii românești, a condus țara în perioadele 1989-1996 și 2000-2004, fiind primul președinte al României post-comuniste după căderea regimului Ceaușescu.
Născut pe 3 martie 1930, în Oltenița, Iliescu a avut o carieră politică îndelungată, marcată de controverse, dar și de momente definitorii pentru tranziția României spre democrație. A fost membru al Partidului Comunist Român din 1953, iar în 1989 a jucat un rol esențial în Revoluția Română, devenind președinte interimar al Frontului Salvării Naționale (FSN). Sub conducerea sa, România a adoptat prima constituție post-comunistă în 1991 și a inițiat reforme economice și sociale, care au deschis calea spre integrarea în NATO și negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Iliescu a fost, însă, și o figură controversată, acuzată de implicare în evenimentele violente din timpul Revoluției din 1989 și al Mineriadei din 1990. În 2018, a fost pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității, legate de decesele din timpul revoluției, iar în 2023 procesul său a fost reluat. Deși sănătatea sa s-a deteriorat în ultimii ani, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar în 2025, Iliescu a rămas activ în spațiul public prin mesaje și interviuri, ultimul fiind acordat în cadrul podcastului „Avangarda” cu Ionuț Vulpescu.
Starea sa de sănătate s-a agravat semnificativ în ultimele zile, fiind internat în stare critică la Spitalul „Agrippa Ionescu” din București, unde a suferit de insuficiență respiratorie severă și disfuncție multiplă de organe. Decesul său a fost confirmat de surse medicale și a generat reacții ample în societatea românească, de la omagii la dezbateri privind moștenirea sa politică.
Ion Iliescu lasă în urmă o moștenire complexă, fiind considerat atât un arhitect al democrației românești, cât și un lider care a divizat societatea. Comitetul pentru organizarea funeraliilor de stat s-a reunit deja pentru a planifica ceremoniile oficiale, care vor reflecta statutul său de fost șef de stat. România își ia rămas bun de la o personalitate care a marcat profund istoria sa recentă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În dimineața zilei de 5 august 2025, localitatea Peretu din județul Teleorman a fost zguduită de o dublă crimă de o cruzime ieșită din comun. Un bărbat de 45 de ani, recidivist eliberat recent din închisoare, și-a atacat rudele cu un topor, ucigând o femeie în vârstă, mătușa sa, și pe unul dintre fiii acesteia, unchiul său, în timp ce un alt fiu al victimei a fost grav rănit și transportat la spital. Atacatorul, care avea antecedente penale pentru omor din 1999, a fost reținut de poliție la locul faptei, după ce a scos cadavrele victimelor în stradă, într-un gest care a amplificat șocul comunității.
Potrivit autorităților, crima a fost raportată printr-un apel la 112 efectuat de un vecin, alertat de scena macabră. Ancheta preliminară sugerează că atacul ar fi fost declanșat de conflicte mai vechi între suspect și victime, deși motivația exactă rămâne neclară. Unele surse locale indică faptul că bărbatul, angajat cioban după eliberarea din penitenciar, ar fi exprimat în repetate rânduri dorința de a se întoarce în închisoare, ceea ce ridică întrebări despre starea sa psihică. Expertul criminolog Dan Antonescu a declarat pentru Antena 3 CNN că astfel de acte de violență domestică sunt în creștere, subliniind necesitatea unor pedepse mai aspre și a unei educații mai eficiente pentru prevenirea acestor tragedii.
Comunitatea din Peretu este în stare de șoc, iar ancheta, coordonată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, continuă pentru a stabili toate circumstanțele acestui act brutal. Suspectul a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat magistraților cu propunere de arestare preventivă. Tragedia ridică noi semne de alarmă cu privire la reintegrarea foștilor deținuți și la gestionarea cazurilor de violență domestică în România.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un bărbat în vârstă de 32 de ani din județul Vrancea a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzat că și-a agresat fosta concubină. Incidentul, care a avut loc în localitatea Râmnicu Sărat, a implicat violențe grave, bărbatul legându-și victima de mâini și de picioare și provocându-i răni care au necesitat îngrijiri medicale.
Potrivit informațiilor furnizate de stirileprotv.ro, Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat a solicitat arestarea preventivă a suspectului, cercetat pentru infracțiunea de violență în familie. Cererea a fost admisă de instanță, care a dispus măsura reținerii pentru 30 de zile.
Cazul a stârnit indignare în comunitate, autoritățile continuând investigațiile pentru a stabili toate circumstanțele incidentului. Violența în familie rămâne o problemă gravă, iar astfel de cazuri subliniază necesitatea unor măsuri ferme pentru protejarea victimelor și prevenirea unor astfel de fapte.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Dezinsecție în Călărași: Tratamente pentru combaterea țânțarilor, între 11 și 14 august
USR Călărași acuză: Corecție de peste 4 milioane de lei suportată din bugetul local, din cauza unei clauze discriminatorii într-un proiect PNRR
Bâlciul Tradițional revine la Oltenița între 21 și 31 august: „O fărâmă de copilărie, o poveste cu suflet”
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
