Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -4°C | Anul XI Nr. 545

Știri

Cod Roșu între glumă și prăpăd: Radiografia furtunii care s-a văzut, dar nu pentru toți. Când unii au râs de avertizări, alții au scos apa din case

Published

on

  • Ploi cât pentru o lună, în doar 48 de ore! Giurgiu, Zimnicea și Constanța – sub ape. Călărașiul, la limită!
  • „A fost doar o ploaie mai zdravănă”, spun unii. „A fost iadul pe pământ”, răspund alții.
  • Adevărul? Se măsoară în litri pe metru pătrat, nu în impresii de pe Facebook.

Cât a plouat, cu adevărat

Datele oficiale de la Administrația Națională de Meteorologie și Institutul de Hidrologie arată negru pe alb:

în sud-estul țării, între 7 și 8 octombrie, s-au înregistrat cantități uriașe de precipitații, măsurate conform normelor internaționale, în intervale exacte de 24 și 48 de ore.

📊 Topul ploii torențiale:

  • Giurgiu – 174 litri/mp
  • •  Bălătești – 162 litri/mp
  • •  Zimnicea – 124 litri/mp
  • •  Constanța – Dig – 115 litri/mp
  • •  Oltenița – 83,3 litri/mp în 48 ore
  • Călărași – aproape 100 litri/mp

Pe scurt: a căzut apa unei luni întregi în doar două zile!

Cum se măsoară o furtună

Cifrele nu vin „din ochi”. Fiecare litru pe metru pătrat este înregistrat prin stații hidrometeorologice automatizate, amplasate strategic în toată țara.

Advertisement

Un metru pătrat cu 100 litri de apă înseamnă că, în doar 24 de ore, ploaia a fost suficientă cât să inunde complet o curte, un subsol sau o stradă fără sistem de drenaj.

Călărașiul, pe muchie de cuțit

La Călărași, situația a fost ținută sub control. Echipele Primăriei și Ecoaqua au acționat cu vidanje și utilaje pentru a preveni acumulările masive de apă.

„Am fost pe teren toată noaptea. Am intervenit acolo unde era nevoie, pentru a evita problemele”, a transmis primarul Marius Dulce.

Chiar și așa, zonele joase ale orașului au simțit presiunea ploilor – iar dacă precipitațiile continuau câteva ore în același ritm, inundațiile ar fi fost inevitabile.

Peste 20.000 de gospodării, în beznă

Furtuna a lovit rețelele electrice din sudul țării. 20.000 de puncte de consum au rămas fără curent electric, potrivit Ministerului Energiei.

Advertisement

Sudul Moldovei, Muntenia, Dobrogea și chiar Bucureștiul au fost printre cele mai afectate zone.

Raed Arafat: „Nu e alarmă falsă!”

După valul de ironii online, șeful DSU, Raed Arafat, a explicat de ce a fost emis codul roșu:

„Ne pregătim pentru impactul care se poate produce, nu doar pentru ce s-a întâmplat. Sub coduri portocalii au murit oameni. Nu putem ignora un cod roșu.”

Cu alte cuvinte – mai bine să fii pregătit de rău și să nu vină, decât să vină și să nu fii pregătit deloc.

Glume pe net, prăpăd în teren

În timp ce în unele orașe oamenii făceau glume cu „ploicica de cod roșu”, în altele apa a trecut de garduri.

Advertisement

„Avem darul de a lua în râs orice, inclusiv o avertizare meteo. Dacă noi am fost feriți, semenii noștri se luptă acum cu furia apelor”, a scris jurnalista Marinela Voivozeanu, într-o postare devenită virală.

AUR versus Arafat: de la ploaie la război politic

Episodul Codului Roșu nu s-a încheiat doar cu bilanțul precipitațiilor. A stârnit și o furtună politică. Formațiunea AUR a cerut demisia lui Raed Arafat, acuzându-l că „a transformat sistemul de urgență într-un mecanism de panică și frică”.

Liderul deputaților AUR, Mihai Enache, a afirmat că „România trăiește sub teroarea alarmelor și a fricii”, acuzându-l pe șeful DSU că „guvernează prin panică, nu prin competență”.

În replică, Arafat a evitat polemica politică, precizând că avertizările meteo sunt emise exclusiv de specialiștii ANM și INHGA, nu de DSU sau Ministerul de Interne, iar rolul DSU este doar de a informa populația.

„Când primești un mesaj RoAlert, nu e o joacă. E o procedură standard de avertizare, făcută pentru a salva vieți, nu pentru a speria oamenii”, a explicat Raed Arafat.

Advertisement

Avertizări, manipulare sau realitate?

Disputa a reaprins o veche dezbatere: unde se termină prevenția și unde începe panica.

AUR susține că mesajele RoAlert și codurile meteo au devenit un „spectacol de frică națională”, în timp ce autoritățile și meteorologii afirmă că datele din teren confirmă gravitatea fenomenelor.

„Ne avertizează după ce fenomenele s-au produs, iar când trimite alerte preventive, acestea anunță dezastre care nu mai vin niciodată”, a spus Mihai Enache.

Replica vine din partea specialiștilor: „Fenomenele meteo se măsoară, nu se ghicesc. Dacă în unele zone nu s-au produs efecte grave, e datorită faptului că avertizarea și pregătirea au funcționat.”

Advertisement

România între două extreme: frică sau neglijență

Pe de o parte, vocea politică a AUR vorbește despre „teroarea alarmelor”.

Pe de altă parte, meteorologii și salvatorii atrag atenția că oricând poate veni o furtună reală, iar neîncrederea populației poate ucide mai mult decât ploaia însăși.

Într-o țară în care fiecare cod meteo se transformă în scandal politic, adevărul rămâne la mijloc: nici panica nu ajută, dar nici ignoranța nu apără.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Lovitură la buzunar pentru români: impozitele pe case, terenuri și mașini explodează. Guvernul spune clar: „Nu mai aveam de ales”

Published

on

Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari scumpiri fiscale din ultimii ani. Guvernul României anunță majorări masive ale impozitelor pe proprietate, care vor ajunge, în medie, la 70–80%, iar în unele cazuri pot fi chiar mai mari. Totul, spun oficialii, pentru bani și pentru a nu pierde fondurile europene.

De ce cresc taxele atât de mult

Explicația Guvernului este simplă: România colectează prea puțin din impozitele pe proprietate. În prezent, aceste taxe aduc doar 0,55% din PIB, de peste trei ori mai puțin decât media Uniunii Europene. Pe scurt, statul spune că:

  • multe impozite erau prea mici;
  • o parte importantă nici măcar nu era colectată;
  • sistemul favoriza inechități între contribuabili.

În plus, presiunea vine direct din Planul Național de Redresare și Reziliență și de la Comisia Europeană. Fără reformă, România risca să piardă sute de milioane de euro din cererile de plată PNRR.

Cât câștigă statul din buzunarul tău

Executivul estimează că noile impozite vor aduce 3,7 miliarde de lei în plus doar în 2026:

  • peste 1,4 miliarde lei din clădiri;
  • peste 1 miliard lei din terenuri;
  • aproape 1,2 miliarde lei din mașini.

Banii rămân la primării, care trebuie să se descurce cu mai puțini bani primiți de la bugetul de stat.

Ce se schimbă concret la case și terenuri

  • Valoarea impozabilă sare cu aproximativ 70%, până la aproape 2.700 lei/mp.
  • Dispar reducerile pentru vechimea clădirii: nu mai contează dacă locuiești într-o casă veche de 100 de ani sau într-un bloc ridicat în anii ’70.
  • Primăriile pot dubla impozitele, dacă vor, față de nivelul actual.

Pe scurt: acolo unde taxele erau minime, creșterea poate fi chiar peste media anunțată.

Mașinile, taxate după cât poluează

Impozitul auto nu mai e doar despre capacitatea motorului. Contează și norma de poluare:

Advertisement
  • mașinile vechi, poluante – taxe mai mari;
  • mașinile mai noi – creșteri mai mici;
  • hibridele nu mai sunt automat avantajate, iar electricele nu mai sunt scutite.
  • Principiul e clar: „poluatorul plătește”.

Probleme și haos la nivel local

Aplicarea noilor reguli a creat deja confuzii:

  • erori în deciziile de impunere;
  • blocaje și probleme pe ghișeul.ro;
  • primării nepregătite tehnic.

Guvernul promite că situația va fi corectată.

De când plătim mai mult

Noile taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar din 2027 urmează pasul final: impozitarea la valoarea reală de piață a proprietăților.

Singura veste bună: dacă îți plătești taxele până pe 31 martie, primești în continuare reducerea de 10%.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Prefectura Călărași: utilitățile funcționează normal, traficul rutier se desfășoară în condiții de iarnă

Published

on

În plină iarnă, Prefectura Călărași vine cu vești bune: fără pene de curent, fără gaze tăiate și fără drumuri blocate. La ora 12:00, autoritățile au anunțat că județul rezistă bine în fața vremii reci.

Curent electric: zero avarii mari. Doar câțiva consumatori izolați, punctual, în zone din baltă.
Gaze: nicio problemă. Totul funcționează normal.

Drumurile? Se circulă!
Pe A2, utilajele au ieșit la atac:

  • București – Lehliu Gară: 15 utilaje, 190 tone de sare;
  • Lehliu Gară – Ialomița: 32 utilaje, cu intervenții consistente la Drajna și Fetești (peste 450 tone de sare și NaCl).

În județ:

  • Drumuri Naționale: 26 utilaje, 75 tone de sare;
  • Drumuri Județene: 41 utilaje, 1.400 tone de sare și nisip.

Concluzia zilei: se merge, se aprinde lumina, gazele curg, iar utilajele rămân în priză. Iarna a venit, dar Călărașiul nu s-a oprit.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

iPhone-uri „de lux” la AJOFM Călărași. Explicația șefei instituției după valul de revoltă: „Nu sunt bani de salarii, dar telefoanele sunt din fonduri europene”

Published

on

Achiziția a 9 telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 49.000 de lei, de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași a aprins spiritele în mediul online și a stârnit un val de reacții dure. Într-o perioadă în care se vorbește tot mai des despre austeritate, lipsă de fonduri și sacrificii, ideea că o instituție care se ocupă de șomeri își cumpără telefoane de ultimă generație a fost suficientă pentru a provoca indignare.

„Legal poate. Moral, fiecare judecă”, au comentat cetățenii, după ce documentele din platforma de achiziții publice au arătat că AJOFM Călărași a cumpărat 9 iPhone 17 Pro 256 GB, la un preț de peste 5.400 de lei bucata, bani publici.

Contactată de CălărașiPress, Doinița Nicolae, directoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași, spune însă că lucrurile stau complet diferit față de situație expusă în spațiul public.

„Nu sunt telefoane pentru șefi și nu sunt din bugetul instituției”, susține aceasta.

Advertisement

Potrivit explicațiilor oferite, achiziția a fost făcută din fonduri europene, în cadrul unui proiect major – un Centru de Tineret, cu o valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, implementat la nivel național. AJOFM Călărași este beneficiar într-un proiect „în oglindă” cu alte județe din țară.

Mai mult, directoarea afirmă că nu beneficiază personal de niciun telefon și că nici măcar nu face parte din echipa de proiect.

„Eu folosesc un telefon vechi, primit cadou de Crăciun. În instituție nu avem bani nici de hârtie, suntem datori la gaze. Telefoanele astea nu au legătură cu bugetul nostru de funcționare”, a declarat șefa AJOFM.

Telefoanele sunt destinate angajaților implicați direct în implementarea proiectului, respectiv nouă persoane, dintre care șapte de la Oltenița, care lucrează zilnic cu sute de tineri: îi contactează, îi consiliază, îi înscriu în baze de date și merg pe teren.

Proiect pe 3 ani, mii de tineri vizați

Advertisement

Conform conducerii AJOFM, proiectul se întinde pe trei ani și vizează peste 1.800 – 2.000 de tineri, doar în zona Călărași–Ialomița. Activitatea presupune deplasări constante și comunicare permanentă, iar instituția nu are telefoane de serviciu în dotare.

„Fără aceste echipamente, proiectul nu poate funcționa. Sunt bani prevăzuți, aprobați și controlați la nivel european”, mai spune directoarea.

În încercarea de a calma spiritele, reprezentanții AJOFM anunță că vor publica toate detaliile proiectului și bugetului, pentru a elimina suspiciunile.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading