Organizațiile PSD din sectoarele 2, 4 și 6 ale Capitalei au rămas fără președinți după demisiile în bloc ale liderilor lor, decizie luată ca urmare a rezultatului foarte slab obținut de Daniel Băluță, actualul președinte al PSD București, la alegerile pentru Primăria Generală din 2025.

Demisionarii sunt:

• Rodica Nassar – președinta PSD Sector 2
• Andrei Trocan – președintele PSD Sector 4
• Gabriel Mutu – președintele PSD Sector 6

Gabriel Mutu a transmis un mesaj public pe Facebook în care explică demisia: după aproape 14 ani de conducere a organizației Sector 6 (în care a fost și primar, și senator pe trei mandate), consideră că este momentul pentru o nouă etapă de organizare și consolidare. Lasă în urmă o filială matură și funcțională și rămâne membru activ, disponibil să ajute cu experiența sa.

Pentru a asigura continuitatea până la organizarea noilor alegeri interne, președintele PSD București, Daniel Băluță, a făcut următoarele propuneri interimare, aprobate în unanimitate în ședința de conducere:

• Sector 2 – Rareș Hopincă, actualul primar al Sectorului 2
• Sector 4 – Alexandru Hazem Kansou, secretar general al PSD București
• Sector 6 – Adrian Vigheciu, viceprimar general al Municipiului București

Aceste nominalizări pentru conducerea interimară vor fi supuse validării sâmbătă, 1 februarie 2026, în cadrul Consiliului Național al PSD.

Daniel Băluță a declarat: „Organizația PSD București are nevoie de o nouă abordare. Trebuie să redresăm Bucureștiul, să identificăm resurse pentru dezvoltare, dar mai ales să fim alături de oamenii care o duc greu din cauza costului ridicat al vieții. Suntem aici să facem dreptate și să transformăm promisiunile în realitate concretă.”

El a mulțumit foștilor președinți pentru munca depusă și a exprimat încrederea că, împreună cu noii coordonatori interimari și cu liderii din sectoarele 1, 3 și 5, vor reuși să readucă partidul pe traiectoria dorită de bucureșteni.

Adoptarea în Australia a unei legi care blochează accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale a declanșat un val de reacții la nivel internațional. Măsura, intrată în vigoare în decembrie anul trecut, a devenit un punct de referință pentru alte guverne care analizează modalități de a limita expunerea minorilor la platformele digitale.

Franța, Regatul Unit, Spania și chiar instituțiile Uniunii Europene lucrează deja la propriile proiecte legislative, fiecare adaptat contextului social și juridic intern. Deși abordările diferă, direcția este comună: protejarea copiilor de efectele nocive ale mediului online, de la dependență și presiune socială până la expunerea la conținut inadecvat sau la riscuri de securitate.

În Franța, discuțiile vizează introducerea unui sistem de verificare a vârstei direct prin intermediul platformelor, în timp ce Regatul Unit explorează un cadru legal mai strict, care ar obliga companiile tech să implementeze filtre automate pentru utilizatorii sub o anumită vârstă. Spania analizează un model mixt, care combină responsabilitatea părinților cu obligațiile furnizorilor de servicii digitale. La nivelul Uniunii Europene, se discută despre o reglementare unitară, care să stabilească standarde comune pentru toate statele membre.

Fenomenul capătă amploare pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind sănătatea mentală a tinerilor și impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării lor emoționale. Deși dezbaterea rămâne deschisă, trendul global indică o schimbare de paradigmă: accesul minorilor la platformele digitale nu mai este considerat un drept implicit, ci un spațiu care necesită reguli stricte și protecție suplimentară.

Un bărbat revenit recent din Africa a fost diagnosticat în România cu virusul Chikungunya, acesta fiind primul caz confirmat în țara noastră. Specialiștii au precizat că pacientul a fost testat imediat după apariția simptomelor, iar rezultatul pozitiv a fost confirmat prin analize de laborator.

Autoritățile sanitare subliniază că nu există motive de îngrijorare pentru populație, deoarece virusul nu se transmite de la om la om, ci doar prin înțepătura anumitor specii de țânțari care nu sunt active în această perioadă în România. Pacientul se află sub supraveghere medicală, iar starea sa este stabilă.

Reprezentanții sistemului medical transmit că astfel de cazuri apar ocazional în rândul persoanelor care călătoresc în zone tropicale și că măsurile de monitorizare sunt deja aplicate. Mesajul oficial este unul de calm: situația este gestionată, iar riscul pentru populație este considerat foarte redus.