CNAS trebuie să facă pasul decisiv către prevenție, iar medicii de familie sunt primii care pot contribui direct, atât la sprijinirea pacienților pentru a avea mai multă grijă de sănătatea lor, cât și la recalibrarea sistemului sanitar.
Am lansat în transparență decizională, pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), proiectul de ordin prin care corelăm mecanismul de finanțare a medicinei de familie cu prevederile stabilite recent prin Legea 163/2025 privind măsurile din domeniul sănătății (link în primul comentariu).
Mai exact, venim cu noutăți în ceea ce privește modul în care se calculează punctele per capita și per serviciu în medicina de familie, astfel încât în 2026 bugetul destinat plății per capita și per serviciu medical să fie împărțit mai echilibrat și să stimuleze prevenția: 25% pentru plata per capita și 75% pentru plata per serviciu medical.
Ne dorim să încurajăm medicina activă, iar prin aceste prevederi munca efectiv prestată devine principalul criteriu de finanțare.
Scenariile de lucru pe care le-am analizat la sediul CNAS, împreună cu reprezentanții medicilor de familie, modifică abordarea finanțării activității acestei categorii de medici, cu accent pe interacțiunea cu pacientul și cu efecte benefice pe termen lung.
Analizând activitatea raportată în 2024 de fiecare dintre cei peste 10.000 medici de familie din România, rezultă că un model nou de finanțare (care combină o valoare a punctului per capita de 8 lei, o valoare a punctului per serviciu de 10 lei și introducerea, pe parcursul anului 2026, a unei consultații suplimentare de prevenție) are potențialul unui impact major, pozitiv și amplu asupra medicilor de familie și a funcționării medicinei primare din România.
Peste 80% dintre medicii de familie vor înregistra, în 2026, venituri suplimentare de peste 10.000 lei / an, conform acestei propuneri. Așadar, peste 7.600 medici vor fi beneficiari direcți ai acestor măsuri, în timp ce mai puțin de 400 medici se vor afla pe segmentul de diminuări minore ale veniturilor, în special acei medici cu liste foarte mari de pacienți (peste 4.000).
Modelul evidențiază clar că prevenția contribuie la stabilitatea financiară a cabinetelor mici și medii, unde veniturile suplimentare vor fi cele mai mari. Cele mai stabile categorii vor fi cabinetele cu liste de aproximativ 1500-2.000 de pacienți.
Pe de altă parte, în cazul scenariului de lucru care nu include consultația suplimentară de prevenție, numărul medicilor de familie care ar înregistra un venit suplimentar ar scădea la aproximativ 6.000, iar numărul celor care ar înregistra diminuări de venit aproape s-ar dubla, ajungând la aproximativ 800 medici de familie.
Comparația celor două scenarii confirmă faptul că prevenția reprezintă un instrument eficient de echilibrare financiară și totodată profesională în medicina primară.
Foarte important de reținut: consultația suplimentară de prevenție nu va fi inclusă în limita de servicii pe care medicul de familie aflat în relație cu CNAS le poate deconta prin plata per serviciu și nici nu va necesita prelungirea programului de lucru. Practic, medicul o poate oferi fără să-i fie afectat volumul obișnuit de muncă.
Dacă această consultație de prevenție va avea succes și cererea va crește, vom căuta resurse suplimentare să putem oferi și mai multe astfel de servicii. Vom analiza împreună impactul și vom lua cele mai bune decizii, atât pentru pacienți, cât și pentru medicii implicați. Esențial este să reușim să consolidăm relația de încredere CNAS – pacienți – medici de familie, iar prevenția să ne ajute să avem o Românie mai sănătoasă.
Ca președinte CNAS, voi susține în continuare toate măsurile care așază medicina de familie pe locul cuvenit și care oferă medicilor resursele necesare pentru a fi aproape de pacienți, de la primul semn de îngrijorare până la vindecare, iar asiguraților, acces la servicii de prevenție și îngrijire medicală continuă.
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
