La început de vacanță mare, Muzeul Municipal Călărași a fost gazda unei vizite speciale: elevii clasei pregătitoare de la Școala Gimnazială Maltezi, sat Stelnica, oraș Fetești, au pășit cu entuziasm în lumea fascinantă a istoriei locale.

Însoțiți de doamna învățătoare Gornea Maria, cei mici au fost încântați să descopere exponatele din muzeu – adevărate punți spre trecut. De la impresionanta bucată de fildeș de mamut, la jucăriile copilăriei din anii ’80, sania de altădată, ghiulelele de tun, ventuzele bunicii sau bancnotele vechi, fiecare obiect le-a stârnit curiozitatea și bucuria descoperirii.

Vizita a fost o lecție interactivă despre istorie, tradiție și valoarea patrimoniului local, dar mai ales un mod frumos de a începe vacanța de vară – cu zâmbete, întrebări și amintiri de neuitat.

Micii vizitatori au plecat acasă cu povești noi, dar și cu promisiunea că vor reveni.

Advertisement

Prietenii mei, scris de Hisham Matar, este un roman de o profunzime rară, care explorează cu delicatețe și forță teme precum exilul, prietenia și căutarea identității într-un context marcat de tumultul politic și personal. Publicat în 2025 de Editura Polirom și tradus de Alexandra Coliban, romanul a fost distins cu premii prestigioase, precum National Book Critics Circle Award și Orwell Prize for Political Fiction, fiind, de asemenea, finalist la National Book Award și nominalizat la Booker Prize.

Povestea îl urmărește pe Khaled, un tânăr libian care, în copilărie, în Benghaziul anilor 1970, este profund marcat de o povestire enigmatică auzită la radio. Această experiență îi schimbă traiectoria vieții, conducându-l din Libia opresivă a lui Gaddafi către Scoția, unde studiază literatura engleză la Universitatea din Edinburgh. Într-o societate liberă, Khaled începe să-și descopere propriul sine, însă participarea la o demonstrație anti-Gaddafi la Londra se încheie tragic, rupându-l de țara și familia sa. Întâlnirea întâmplătoare cu autorul povestirii care l-a fascinat în copilărie dă naștere unei prietenii intense, care devine un refugiu, dar și o sursă de noi tensiuni odată cu izbucnirea Primăverii Arabe.

Matar excelează în construirea unei narațiuni introspective, cu un ritm contemplativ care permite cititorului să pătrundă în complexitatea emoțională a personajelor. Khaled este un narator captivant, a cărui voce combină vulnerabilitatea cu o luciditate dureroasă, reflectând asupra exilului nu doar ca o separare fizică, ci și ca o stare existențială. Prietenia sa cu Hosam și Mustafa, ceilalți doi libieni din poveste, este redată cu o finețe care surprinde atât solidaritatea, cât și tensiunile subtile ce apar atunci când istoriile personale se ciocnesc de evenimente istorice.

Romanul impresionează prin echilibrul dintre dimensiunea politică și cea intimă. Matar nu doar că surprinde impactul regimului Gaddafi și al revoluției asupra indivizilor, ci explorează și universalitatea sentimentelor de pierdere, dor și apartenență. Stilul său este elegant, cu fraze care curg natural, încărcate de o poezie discretă, dar percutantă. Fiecare detaliu, de la descrierea unei camere studențești din Edinburgh la amintirile din Benghazi, este redat cu o claritate care amplifică impactul emoțional al poveștii.

Advertisement

Prietenii mei este, în esență, o meditație asupra costurilor exilului și a puterii relațiilor umane de a oferi alinare, dar și de a complica drumul spre autodefinire. Este o carte care rămâne cu cititorul mult timp după ce ultima pagină a fost întoarsă, invitând la reflecție asupra propriei identități și a legăturilor care ne definesc. Hisham Matar confirmă, prin acest roman, statutul său de unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani, capabil să transforme experiențele personale în povești de o relevanță universală.

Romanul începe în 1945, cu o scenă dramatică în care Catherine Goggin, o tânără însărcinată, este alungată din satul ei din cauza rușinii aduse de sarcina din afara căsătoriei. Aceasta dă tonul unei povești care explorează prejudecățile și constrângerile societății irlandeze dominate de Biserica Catolică. Cyril, fiul lui Catherine, este adoptat de un cuplu excentric din Dublin, Charles și Maude Avery, și crește într-o lume în care își descoperă treptat propria identitate, în special orientarea sa sexuală, care devine un punct central al narațiunii.

Povestea este structurată în capitole care avansează cu salturi de aproximativ șapte ani, oferind o panoramă a vieții lui Cyril de la copilărie până la bătrânețe. Această structură permite cititorului să observe evoluția societății irlandeze, de la conservatorismul opresiv al anilor ’50 până la schimbările progresiste de la începutul secolului XXI. Boyne împletește cu măiestrie istoria personală a lui Cyril cu evenimente reale, precum referendumul pentru legalizarea căsătoriei între persoane de același sex din Irlanda.

Una dintre temele centrale ale romanului este lupta pentru acceptarea de sine într-o societate care stigmatizează homosexualitatea. Cyril navighează între dorința de a fi autentic și frica de respingere, ceea ce duce la momente de profundă introspecție și durere. Boyne abordează cu sensibilitate, dar și cu umor, complexitatea relațiilor umane, inclusiv prietenia, iubirea romantică și legăturile de familie.

O altă temă importantă este influența religiei și a normelor sociale asupra vieții individuale. Autorul critică ipocrizia și cruzimea unei societăți care condamnă în numele moralei, dezvăluind impactul devastator al acestor atitudini asupra personajelor. Totuși, romanul nu este doar o poveste despre suferință; este și o celebrare a rezilienței și a speranței, pe măsură ce Cyril își găsește în cele din urmă drumul spre împăcare.

Advertisement

John Boyne excelează în crearea unor personaje memorabile și în construirea unui echilibru între umor și tragedie. Stilul său este accesibil, dar profund, cu dialoguri vii și descrieri care surprind atmosfera Irlandei de-a lungul deceniilor. Romanul este presărat cu momente de ironie și cu personaje secundare bine conturate, care adaugă culoare și autenticitate poveștii.

Deși romanul este lung, ritmul narativ rămâne captivant datorită alternanței între momentele dramatice și cele mai ușoare, care oferă o pauză binevenită. Boyne folosește și coincidențe narative, uneori exagerate, pentru a lega firele poveștii, ceea ce poate părea forțat pentru unii cititori, dar contribuie la sentimentul de destin care pătrunde întreaga lucrare.

Printre punctele forte ale romanului se numără profunzimea emoțională și capacitatea lui Boyne de a crea empatie pentru personaje. Cyril este un protagonist complex, ale cărui greșeli și vulnerabilități îl fac extrem de uman. De asemenea, fundalul istoric este bine documentat, oferind o imagine clară a transformărilor sociale din Irlanda.

Un posibil punct slab ar putea fi lungimea romanului, care poate părea copleșitoare pentru unii cititori. De asemenea, anumite întorsături de situație pot părea neverosimile, dar acestea sunt compensate de forța emoțională a poveștii.

Furiile inimii este o operă remarcabilă, care combină o poveste personală profundă cu o critică subtilă a societății. John Boyne reușește să creeze un roman care este în același timp sfâșietor și plin de speranță, o odă adusă curajului de a fi tu însuți. Este o lectură recomandată celor care apreciază ficțiunea istorică, poveștile despre identitate și romanele care explorează complexitatea naturii umane.

Advertisement