Connect with us

Cultură

CJCC. Piesa de teatru “Secretul fericirii”, pe scena de la Călărași

Published

on

Piesa de teatru “Secretul fericirii” a fost jucată duminică seara pe scena sălii Barbu Știrbei a Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași și a adunat un public numeros. Spectacolul a fost o comedie amuzantă despre căutarea secretului fericirii, și a avut în rolurile principale trei prieteni care se străduiau să descopere ce anume îi face cu adevărat fericiți.

Tom, unul dintre personajele principale, a încercat să-i provoace pe cei doi prieteni ai săi să își dezvăluie secretele, iar în timpul acestei căutări amuzante, au ajuns la o concluzie surprinzătoare. Cei trei prieteni au descoperit că fericirea cuiva este posibilă doar dacă altcineva este nefericit. Această descoperire a stârnit multe râsete în public și a adus o nouă perspectivă asupra felului în care oamenii își găsesc fericirea.

Piesa a fost bine pusă în scenă, iar actorii au reușit să creeze o atmosferă plină de umor și energie pe scenă. Publicul a fost captivat de întâmplările comice ale personajelor și de aventurile lor în căutarea secretului fericirii. Spectatorii au fost încântați să vadă o astfel de piesă de teatru care îi făcea să se simtă bine și să râdă.

Advertisement
Advertisement

Cultură

Muzeul Dunării de Jos – Exponatul lunii iulie – IA cu altiță

Published

on

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă în luna iulie, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”, IA cu altiță, una dintre cele mai valoroase piese pe care le deține muzeul, datând din secolul al XIX-lea, fiind clasată în categoria tezaur (nr. de inventar 27 612).

Ia este confecționată din pânză țesută în două ițe, cu gulerul strâns pe o bentiță. Pe piept, spate și mâneci sunt cusute râuri cu fir roșu și paiete, și râuri cu ajure cusute cu fir galben de mătase. Pe umeri, de asemenea, are cusută altița cu fir roșu și paiete, și ajure cu fir galben de mătase. Mâneca este strânsă cu șnur roșu și se încheie cu un volănaș. Pentru o mai bună lejeritate, pe părțile laterale ale iei au fost adăugate bucăți de pânză de formă dreptunghiulară.

Ziua de 24 iunie, Ziua universală a Iei, nu a fost aleasă întâmplător, deoarece în această zi, în tradiția populară, se sărbătorește „Drăgaica” sau „ziua de Sânziene”, o sărbătoare asociată cultului recoltei, vegetației și fertilității, dar și soarelui. Sărbătoarea vine din vremuri îndepărtate, cu rădăcini într-un străvechi cult solar. Legendele spun că Sânzienele sunt zâne bune, care se adunau în ziua în care soarele ajungea la apogeu, îmbrăcate în cămăși albe și purtând coronițe de flori galbene. Se prindeau în horă și jucau, dând astfel puteri deosebite florilor, transformându-le în „plante de leac”.

Confecționarea iei este un proces special și îndelungat. Ea era lucrată de către femei în casă, dintr-o singură bucată de pânză de bumbac, in sau borangic, croită în formă de cruce, cu o deschizătură în partea de sus. Ia este de fapt o cămașă de sărbătoare împodobită cu diverse broderii, într-o armonie cromatică și ornamentală care alcătuiește unicitatea costumului popular românesc.

Advertisement

Tehnica decorării iei s-a transmis din generație în generație. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate din natură, cu elemente ce vorbesc despre divinitate, dar și despre legătura minunată dintre om și natură, despre soare și stele, despre pământ și flori, despre etape din existența umană sau din existența unui popor întreg.

În portul tradițional al femeilor se disting trei tipuri de cămăși, în funcție de croială: cămașa „de-a întregul”, considerată cea mai veche, cămașa încrețită la gât (ia) și cămașa cu platcă.

De-a lungul timpului, femeile au îmbrăcat ia atât în zilele de sărbătoare, cât și în viața de zi cu zi, la muncile câmpului. În funcție de vârstă, dar și de evenimentul la care urma să fie purtată, o mare importanță o avea cromatica: fetițele și fetele tinere aveau broderii cusute cu galben-auriu și portocaliu, femeile care aveau copii cu albastru, femeile recent căsătorite cu roșu, iar albastru închis și negru erau culorile pe care le purtau femeile văduve sau în vârstă. Recent, broderiile negre sunt folosite și de tinere în momente de sărbătoare, firului negru adăugându-i-se combinații de galben-auriu, brun-roșcat, violet, verde sau albastru.

Element definitoriu pentru imaginarul tradițional românesc, ia a reușit să păstreze o simbolistică și o serie de caracteristici care o fac să se integreze cu succes, inclusiv în peisajul modern românesc și internațional. Ia tradițională a inspirat multe figuri artistice și a apărut, de-a lungul timpului, în tablouri ale pictorilor de seamă.

Ea este „cartea noastră de vizită” în afara granițelor țării, ne reprezintă pe noi ca popor, simbolizează tradițiile și rădăcinile noastre și este o piesă autentică și specifică portului popular tradițional românesc.

Advertisement

Conservator,
Livia GHINEA

Continue Reading

Cultură

Danubius MotorFest 2024: Cine este bucurosul câștigător al premiului cel mare

Published

on

Cea de-a doua ediție a Danubius Motor Fest, desfășurată pe stadionul Ion Comșa din municipiul Călărași, a strâns laolaltă în ultima seară de sambată aproximativ 5.000 de entuziaști ai motoarelor, adrenalinei și muzicii rock. Evenimentul, organizat în perioada 21-23 iunie, a fost un adevărat spectacol de energie și pasiune.

Iubitorii de rock au avut parte de concerte electrizante susținute de artiști îndrăgiți, precum Zdob și Zdup, alături de alte trupe cunoscute. Atmosfera a fost una incendiară, sunetele puternice ale chitarelor și vibrațiile motoarelor creând un mix perfect pentru participanți.

Punctul culminant al evenimentului a fost tombola organizată, unde premiul cel mare, un motor, a fost câștigat de Nițu Costin Viorel, un profesor din municipiul Călărași.

Advertisement

Danubius Motor Fest 2024 a fost organizat de Centrul Județean de Creație și Cultură Călărași, în colaborare cu Consiliul Județean Călărași și Legio Pheonix MC. Marius Ene, președintele clubului Legio Phoenix MC, a subliniat succesul evenimentului: „Atmosfera a fost una plăcută pentru toată lumea. Ne bucurăm că am reușit să aducem împreună atâția pasionați și promitem că în ediția din 2025 vom reveni cu mai multe surprize.”

Georgiana Teodorescu, managerul Centrului Județean de Creație și Cultură Călărași, a împărtășit aceeași bucurie: „Cea de-a doua ediție a reușit să aducă laolaltă iubitorii de muzică rock și pasionații de motoare din toată țara. Evenimentul nu s-a terminat pentru participanți, iar petrecerea va ține până în zorii zilei.”

Danubius Motor Fest s-a dovedit a fi mai mult decât un simplu festival. A fost un prilej de a sărbători pasiunea comună pentru motoare și muzică rock, aducând împreună oameni din toate colțurile țării. Organizatorii promit ca edițiile viitoare să fie și mai spectaculoase.

Advertisement
Continue Reading

Cultură

VIDEO. Exclusiv / Din culisele „Flori de Mai”: Georgiana Teodorescu vorbește despre organizarea celui mai mare festival de muzica ușoară din țară

Published

on

Flori de Mai, cel mai mare festival concurs de muzică ușoară din România, s-a terminat după patru zile în care 54 de concurenți din toată țara s-au întrecut pentru cele două trofee în valoare totală de 35.000 de lei. Pe lângă asta, călărășenii și nu numai s-au distrat alături de artiști și trupe consacrate, precum Puya, 3 Sud Est sau Vama, care au urcat pe scena de pe platoul din fața Consiliului Județean. Însă pentru organizatori, munca pentru ediția de anul acesta a început tocmai în februarie. Mai multe despre munca din spatele acestui festival de amploare din județul Călărași ne spune Georgiana Teodorescu, manager al Centrului Județean de Cultură și Creație.

Ediția cu numărul 34 a festivalului-concurs Flori de Mai a ajuns la bun sfârșit, după patru zile pline de concerte din partea celor mai consacrați artiști români, dar și din partea a 54 de voci tinere din toată țara care au urcat pe scenă pentru a câștiga premiile oferite de juriu și sponsori. 

Georgiana Teodorescu alături de câștigătoarea trofeului „Flori de Mai”. Sursă imagine: Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași

Georgiana Teodorescu, manager al Centrului Județean de Cultură și Creație, este deja la a treia ediție a festivalul pe care îl organizează și a vorbit despre munca pe care nu toată lumea o vede, în exclusivitate pentru Călărași Press. 

Spune despre ea că are emoții la fiecare eveniment pe care îl organizează (a mai organizat Hora Mare, MotorFest, Chitara Dunării, târgul de Crăciun sau spectacolele de Revelion), pentru că își dorește să iasă foarte bine. 

Eu sunt un om perfecționist și nu accept să lucrez la un nivel mediocru. Și din cauza asta am emoții, pentru că îmi doresc să iasă foarte, foarte bine”, povestește aceasta. 

Advertisement

„Nu este simplu deloc” 

Munca începe cu adevărat din luna februarie, când încep înscrierile. Urmează apoi o perioadă în care materialele trimise de concurenți sunt validate, iar juriul se întrunește apoi pentru a determina concurenții care trec de preselecții. „Și acolo este o muncă foarte grea. Cu cât se înscriu mai mulți concurenți, cu atât este mai greu, pentru că avem un număr limitat de concurenți care pot intra în festival”, spune managera CJCC. 

Din cauza numărului limitat, există și foarte mulți participanți buni care nu trec de preselecții. Unul dintre cele mai simple motive poate fi chiar că „unele filmulețe nu sunt foarte bine filmate și copilul pierde pentru că nu a trimis un material bun”. 

După preselecții urmează publicarea listei cu cei care ajung să cânte pe scenă, iar pentru unii dintre ei asta înseamnă repetiții cu o orchestră. 

Sunt copii care nu au cântat niciodată cu orchestra și au nevoie de mai multe repetiții. Este o muncă titanică atât din partea echipei Centrului de Cultură, cât și din partea orchestrei care trebuie să aibă răbdare. Este o adunare de forțe, pentru că singuri nu reușim să facem așa ceva”, spune Georgiana Teodorescu. 

Participant cu orchestră, categoria „Floricele de Mai”. Sursă imagine: Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași

„Cel mai important lucru la acest festival este partea de concurs”

Georgiana Teodorescu și-ar dori cel mai mult ca publicul să aprecieze mai mult talentele care urcă pe scenă în secțiunea de concurs a festivalului. Simte că oamenii gravitează mai mult spre concertele susținute de artiștii consacrați din industrie, în timp ce participanții urcă pe scena din Sala Barbu Știrbei și îi au în față doar pe părinți și membrii juriului. 

„Vrem ca publicul să știe că cel mai important lucru la acest festival este partea de concurs, nu partea de recitaluri de afară și artiștii. Din păcate, la concurs, în sala Barbu Știrbei, publicul călărășean nu vine, deși intrarea este gratuită. Copiii ăștia cântă la o sală aproape goală. În sală sunt doar părinții lor și jurul”, spune ea. 

Advertisement

Festivalul „Flori de Mai” își propune în principal să promoveze noi talente din toată țara care „n-au avut bani să se lanseze„ sau care „n-au avut noroc să-i descopere cineva”, iar faptul că sunt invitați an de an artiști sau trupe precum Puya, Mario Fresh, 3 Sud Est, Andia sau Vama, este doar „pentru a completa evenimentul” – adică pentru a atrage un public cât mai larg și pentru a le oferi localnicilor un prilej în plus de a se relaxa. 

„Aici am văzut niște voci, am ascultat niște voci mai mari decât artiști consacrați la noi, și este păcat să nu-i vedem și să nu-i încurajăm. Ei tocmai de aceea vin la acest festival. Ca să se facă cunoscuți și să se promoveze, să ajungă și artiști. Asta este pasiunea lor cea mare și asta își doresc să facă în viață, iar acest festival a rămas printre puținele festivaluri care se ocupă cu promovarea talentelor”, explică organizatoarea. 

O parte din câștigătorii Flori de Mai 2024. Sursă imagine: Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași

„Ne-am gândit să revenim pe stadion”

Din ce în ce mai mulți oameni participă la Festivalul „Flori de Mai”, organizat anul acesta pe noul platou din fața Centrului Județean Călărași. Mai mulți dintre aceștia s-au plâns de spațiul mic, având în vedere că există atât o secțiune de mese, cât și o secțiune de comedii pentru cei mici. Anul trecut, din cauza lucrărilor de renovare care au avut loc în centrul vechi al orașului, festivalul a fost organizat pe stadion. 

Cu toate astea, stadionul nu oferă destule facilități din punct de vedere logistic, „Pentru că pe stadion acolo nu avem toalete, nu avem curent care să ne asigure scena și operatorii economici, acolo este foarte greu de organizat. Nu este imposibil, dar este foarte greu. Locația este foarte bună, doar că logistica nu există acolo”, menționează aceasta. 

Managera Centrului de Cultură spune că nu ar fi rău dacă în municipiul Călărași ar fi construită o locație dedicată festivalurilor. „Platoul ne-a rămas mic și ne bucurăm că noi creștem”, spune ea. În perioada 21-23 iunie va avea loc MotorFest și se așteaptă la cel puțin 8000 de participanți, care „nu ar încăpea sub nicio formă pe platou”. 

Puya în noaptea de închidere a festivalului. Sursă imagine: Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași

Flori de Mai 2024 a avut loc în perioada 23 – 26 mai și a devenit în cei peste 30 de ani de istorie cel mai mare festival-concurs de muzică ușoară din România. În această ediție, premiul cel mare în valoare de 25.000 de lei de la categoria „Flori de Mai”, pentru participanți cu vârste între 16 și 25 de ani, a mers la o tânără din Iași de 18 ani – Eliza Rianna Rusu. La categoria „Floricele de Mai”, pentru cei cu vârste între 7 și 15 ani, marea câștigătoare a fost tot din Iași.

Advertisement
Continue Reading

Cele mai vizualizate