Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -5°C | Anul XI Nr. 543

Știri

CJCC/ ISTORIA CRĂCIUNULUI – DE CE ÎL CELEBRĂM ÎN 25 DECEMBRIE

Published

on

26 dec. 2020

Pentru mai mult de 2 miliarde de creştini, 25 Decembrie este sărbătoarea Naşterii Domnului, a patra mare sărbătoare după Paşti, Rusalii şi Vinerea Mare. De la începutul secolului XX, Crăciunul este şi o sărbătoare laică, celebrată de creştini şi de către necreştini, cu obiceiuri specifice fiecărei ţări.
Creştinii celebrează în 25 decembrie Naşterea lui Isus Cristos, deşi în Biblie nu apare nimic care să stabilească data naşterii sale în preajma acestei zile. Motivul precis pentru care Crăciunul a ajuns să fie celebrat în această dată rămâne obscur, dar se crede că această sărbătoatoare şi-ar avea originea în celebrările păgâne ale solstiţiului de iarnă.
De la reîntoarcerea Soarelui la Sărbătoarea Naşterii Domnului
În perioada solstiţiului de iarnă, religiile precreştine marcau reîntoarcerea Soarelui.
Cea mai veche referinţă scrisă despre o astfel de celebrare a fost găsită în Mesopotamia, unde sărbătoarea ţinea 12 zile şi avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
În perioada solstiţiului de iarnă, şi Roma antică avea o sărbătoare care venera Soarele şi lumina care biruia întunericul, un cult preluat de la persanii care-l adorau pe Mithra – zeul soarelui. De la mijlocul lunii decembrie şi până la 1 ianuarie erau Saturnaliile, o sărbătoare în cinstea zeului Saturn, divinitatea care patrona muncile agricole şi roadele pământului, şi a naşterii Soarelui neînvins, sol invictus, la solstiţiul de iarnă, când zilele reîncep să crească.
În anul 274, solstiţiul de iarnă a fost în 25 decembrie şi atunci, împăratul Aurelian a proclamat această dată ca Natalis Solis Invicti, adică naşterea Soarelui invincibil.
În primele două secole ale creştinismului primar nu a existat nici o celebrare a naşterii lui Isus şi abia în secolul IV, după ce creştinismul a fost declarat religie oficială a Imperiului Roman, a apărut ideea de a indica ziua Lui de naştere. Până atunci exista o sărbătoare comună, la 6 ianuarie, pentru a celebra Naşterea Domnului, Botezul Său de către Sfântul Ioan şi participarea la nunta din Cana Galileii, moment liturgic adoptat ulterior şi de Biserica Romei.
În Apus (Roma), în anul 320, Papa Julius a stabilit ziua de 25 decembrie ca dată oficială a naşterii lui Iisus Hristos.
Din anul 325, primul împărat roman creştin Constantin cel Mare a stabilit să se sărbătorească data când se aniversa Naşterea lui Iisus Hristos, iar în anul 429, Împăratul Iustinian a declarat ziua naşterii lui Iisus drept sărbătoare a Imperiului Roman.
Alegerea datei naşterii lui Isus şi sărbătorirea ei oficială au fost probabil decise pentru a contracara influenţa sărbătorii păgâne numite Natalis Solis Invicti (Naşterea neînvinsului Soare) şi închinarea la Mithra, zeul persan al Soarelui, care s-ar fi născut în acea zi.
În Răsărit, pentru ziua de naştere a Domnului, a fost aleasă data de 6 ianuarie, ziua când grecii sărbătoreau naşterea zeului Dionysos, iar egiptenii, naşterea zeului Osiris. Această dată este şi astăzi celebrată în Bisericile Ortodoxe Greacă şi Rusă.
Sfântul Patrick a introdus această sărbătoare în Irlanda în anul 461, Augustin de Canterbury statorniceste aceeaşi tradiţie în Anglia în 604, iar un secol mai târziu Sfântul Bonifaciu instituia în Germania celebrarea Naşterii lui Iisus tot la 25 decembrie.
În anul în 815, Crăciunul a pătruns în Scandinavia prin Sfântul Angsar, Sfântul Chiril a contribuit la răspândirea sărbătorii creştine în ţările slave, Sfântul Adalbert în Ungaria, începând din 997, iar Danemarca se va creştina complet în perioada 1014-1053.
În ţările Europei occidentale, protestanţii au interzis în anumite epoci serbarea Crăciunului şi cultul sfinţilor. De exemplu, Oliver Cromwell a interzis în Anglia această sărbătoare între anii 1649 şi 1660.
Abia în secolul XIX, Crăciunul a devenit cu adevărat popular ca sărbătoare a copiilor, a darurilor şi a carităţii, iar responsabil de această mentalitate este Charles Dickens. În 1843, Dickens publica nuvela “Colind de Crăciun”, despre un om morocănos şi mizantrop care se transformă, după ce primeşte vizita a patru fantome în ajunul Crăciunului, poveste ilustrată apoi şi transpusă în filme şi desene animate.
Statul american Alabama a fost primul care a declarat Crăciunul drept sărbătoare legală în 1836, iar apoi din 1870 a devenit sărbătoare naţională în toate statele americane.
Biserica Catolică s-a opus, zadarnic, afirmării lui Moş Crăciun şi a manifestat rezistenţă faţă de asimilarea unor mitologii populare diferite de creştinism, în special în anii 1950.
În lume, fiecare comunitate de creştini a sărbătorit însă Crăciunul în funcţie de tradiţiile culturii locului şi de obiceiurile păgâne din momentul convertirii, şi aşa se face că ritualurile specifice sunt numeroase şi foarte diferite.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași încheie anul cu un mesaj pentru comunitate: „Deschidem un nou capitol, plin de promisiuni”

Published

on

Finalul de an aduce un mesaj cald și optimist din partea Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu, care a transmis public mulțumiri cititorilor, colaboratorilor și tuturor celor care au trecut pragul instituției în 2025.

Reprezentanții bibliotecii vorbesc despre un an plin de întâlniri, idei, ateliere, activități culturale, proiecte de film, vizite și momente de descoperire, subliniind că biblioteca a devenit un spațiu viu, al bucuriei de a fi împreună și al pasiunii pentru lectură.

„La cumpăna dintre ani, gândurile noastre se îndreaptă către toți cei care, într-un fel sau altul, au făcut parte din viața bibliotecii”, este mesajul transmis comunității. Pentru iubitorii de carte, instituția își exprimă dorința ca noul an să aducă volume memorabile, autori care pun pe gânduri și povești care rămân în suflet.

Privind spre 2026, Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” își propune să rămână „o a doua casă” pentru cititori, un loc al curiozității, inspirației și eleganței cuvintelor. Totodată, conducerea instituției mulțumește partenerilor și colaboratorilor pentru implicare și își exprimă dorința de a continua împreună proiectele culturale și educaționale.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Călărași, octombrie 2025: fabricile produc mai mult, dar județul pierde oameni

Published

on

Județul Călărași a înregistrat în luna octombrie 2025 o evoluție economică mixtă, cu creșteri consistente în industrie, dar și cu scăderi vizibile în turism și un spor natural negativ, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică – Direcția Regională de Statistică Călărași.

Industrie în creștere accelerată

Producția industrială realizată în luna octombrie 2025 a crescut cu 19,8% față de luna precedentă și cu 11,2% comparativ cu octombrie 2024. Pe primele zece luni ale anului, industria județului a consemnat un avans de 2,1% față de perioada similară a anului trecut.
Industria prelucrătoare domină clar structura producției, cu o pondere de 99,9%, cele mai importante contribuții venind din fabricarea produselor chimice, a substanțelor și produselor din materiale plastice, precum și din industria alimentară.

Salarii peste media din 2024

Câștigul salarial mediu brut în județ a ajuns la 7.482 lei, iar cel net la 4.473 lei, în ușoară creștere față de luna septembrie, dar sub nivelul din octombrie 2024. Cele mai mari salarii s-au înregistrat în servicii, iar cele mai mici în agricultură.

Șomajul, ușor în creștere

La finalul lunii octombrie 2025, în evidențele AJOFM Călărași figurau 4.374 de șomeri, cu 155 mai mulți decât în septembrie. Rata șomajului a ajuns la 5,6%, peste media lunii precedente. Aproape 91% dintre șomeri provin din rândul persoanelor cu studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Advertisement

Turismul, pe un trend descendent

Sectorul turistic rămâne unul vulnerabil. Indicele de utilizare netă a capacităților de cazare a fost de doar 16,4%, în scădere atât față de luna anterioară, cât și față de octombrie 2024. Numărul sosirilor turiștilor a scăzut cu peste 43% comparativ cu septembrie, iar numărul înnoptărilor cu aproape 23% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Demografie: spor natural negativ

Datele demografice indică o situație îngrijorătoare. În luna octombrie s-au înregistrat 191 de nașteri, în timp ce numărul deceselor a ajuns la 321, rezultând un spor natural negativ de -130 persoane. Mortalitatea generală a crescut, iar numărul divorțurilor a fost mai mare decât în luna similară din 2024.

Comerț exterior: exporturile cresc

Exporturile județului au totalizat 47,3 milioane euro, iar importurile 42,5 milioane euro, rezultând un sold pozitiv al balanței comerciale de +4,8 milioane euro. Principalii parteneri externi la export au fost Italia, Germania și Olanda.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading

Știri

Cantina de Ajutor Social din Călărași: sprijin alimentar pentru peste 130 de persoane vulnerabile, la final de an

Published

on

Cantina de Ajutor Social, serviciu aflat în subordinea Primăria Municipiului Călărași, continuă și în acest an acțiunile dedicate persoanelor vulnerabile din comunitate. Potrivit informațiilor transmise de administrația locală, aproximativ 136 de persoane vor beneficia de pachete alimentare, printre care se numără și opt persoane fără adăpost, cazate temporar în adăpostul de urgență pe timpul nopții.

Distribuirea pachetelor este programată pentru 30 decembrie, în intervalul 11:30 – 15:00, la sediul Cantinei de Ajutor Social. Alimentele sunt gândite să acopere necesarul pentru perioada 30 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026.

Conținutul pachetelor include produse din carne și lactate, conserve, dulciuri și fructe, valoarea unui pachet alimentar fiind de 198 de lei.

De serviciile Cantinei de Ajutor Social pot beneficia, conform Legii nr. 208/1997 și hotărârilor Consiliului Local Călărași, persoanele sau familiile cu venituri reduse, cele aflate în situații medicale speciale, pensionarii izolați social fără susținători legali, persoanele cu handicap sau boli cronice, copiii până la 18 ani aflați în întreținerea familiilor eligibile, precum și persoanele fără venituri temporare, pentru o perioadă de maximum 90 de zile pe an.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading