Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 542

Știri

CJCC/ ISTORIA CRĂCIUNULUI – DE CE ÎL CELEBRĂM ÎN 25 DECEMBRIE

Published

on

26 dec. 2020

Pentru mai mult de 2 miliarde de creştini, 25 Decembrie este sărbătoarea Naşterii Domnului, a patra mare sărbătoare după Paşti, Rusalii şi Vinerea Mare. De la începutul secolului XX, Crăciunul este şi o sărbătoare laică, celebrată de creştini şi de către necreştini, cu obiceiuri specifice fiecărei ţări.
Creştinii celebrează în 25 decembrie Naşterea lui Isus Cristos, deşi în Biblie nu apare nimic care să stabilească data naşterii sale în preajma acestei zile. Motivul precis pentru care Crăciunul a ajuns să fie celebrat în această dată rămâne obscur, dar se crede că această sărbătoatoare şi-ar avea originea în celebrările păgâne ale solstiţiului de iarnă.
De la reîntoarcerea Soarelui la Sărbătoarea Naşterii Domnului
În perioada solstiţiului de iarnă, religiile precreştine marcau reîntoarcerea Soarelui.
Cea mai veche referinţă scrisă despre o astfel de celebrare a fost găsită în Mesopotamia, unde sărbătoarea ţinea 12 zile şi avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
În perioada solstiţiului de iarnă, şi Roma antică avea o sărbătoare care venera Soarele şi lumina care biruia întunericul, un cult preluat de la persanii care-l adorau pe Mithra – zeul soarelui. De la mijlocul lunii decembrie şi până la 1 ianuarie erau Saturnaliile, o sărbătoare în cinstea zeului Saturn, divinitatea care patrona muncile agricole şi roadele pământului, şi a naşterii Soarelui neînvins, sol invictus, la solstiţiul de iarnă, când zilele reîncep să crească.
În anul 274, solstiţiul de iarnă a fost în 25 decembrie şi atunci, împăratul Aurelian a proclamat această dată ca Natalis Solis Invicti, adică naşterea Soarelui invincibil.
În primele două secole ale creştinismului primar nu a existat nici o celebrare a naşterii lui Isus şi abia în secolul IV, după ce creştinismul a fost declarat religie oficială a Imperiului Roman, a apărut ideea de a indica ziua Lui de naştere. Până atunci exista o sărbătoare comună, la 6 ianuarie, pentru a celebra Naşterea Domnului, Botezul Său de către Sfântul Ioan şi participarea la nunta din Cana Galileii, moment liturgic adoptat ulterior şi de Biserica Romei.
În Apus (Roma), în anul 320, Papa Julius a stabilit ziua de 25 decembrie ca dată oficială a naşterii lui Iisus Hristos.
Din anul 325, primul împărat roman creştin Constantin cel Mare a stabilit să se sărbătorească data când se aniversa Naşterea lui Iisus Hristos, iar în anul 429, Împăratul Iustinian a declarat ziua naşterii lui Iisus drept sărbătoare a Imperiului Roman.
Alegerea datei naşterii lui Isus şi sărbătorirea ei oficială au fost probabil decise pentru a contracara influenţa sărbătorii păgâne numite Natalis Solis Invicti (Naşterea neînvinsului Soare) şi închinarea la Mithra, zeul persan al Soarelui, care s-ar fi născut în acea zi.
În Răsărit, pentru ziua de naştere a Domnului, a fost aleasă data de 6 ianuarie, ziua când grecii sărbătoreau naşterea zeului Dionysos, iar egiptenii, naşterea zeului Osiris. Această dată este şi astăzi celebrată în Bisericile Ortodoxe Greacă şi Rusă.
Sfântul Patrick a introdus această sărbătoare în Irlanda în anul 461, Augustin de Canterbury statorniceste aceeaşi tradiţie în Anglia în 604, iar un secol mai târziu Sfântul Bonifaciu instituia în Germania celebrarea Naşterii lui Iisus tot la 25 decembrie.
În anul în 815, Crăciunul a pătruns în Scandinavia prin Sfântul Angsar, Sfântul Chiril a contribuit la răspândirea sărbătorii creştine în ţările slave, Sfântul Adalbert în Ungaria, începând din 997, iar Danemarca se va creştina complet în perioada 1014-1053.
În ţările Europei occidentale, protestanţii au interzis în anumite epoci serbarea Crăciunului şi cultul sfinţilor. De exemplu, Oliver Cromwell a interzis în Anglia această sărbătoare între anii 1649 şi 1660.
Abia în secolul XIX, Crăciunul a devenit cu adevărat popular ca sărbătoare a copiilor, a darurilor şi a carităţii, iar responsabil de această mentalitate este Charles Dickens. În 1843, Dickens publica nuvela “Colind de Crăciun”, despre un om morocănos şi mizantrop care se transformă, după ce primeşte vizita a patru fantome în ajunul Crăciunului, poveste ilustrată apoi şi transpusă în filme şi desene animate.
Statul american Alabama a fost primul care a declarat Crăciunul drept sărbătoare legală în 1836, iar apoi din 1870 a devenit sărbătoare naţională în toate statele americane.
Biserica Catolică s-a opus, zadarnic, afirmării lui Moş Crăciun şi a manifestat rezistenţă faţă de asimilarea unor mitologii populare diferite de creştinism, în special în anii 1950.
În lume, fiecare comunitate de creştini a sărbătorit însă Crăciunul în funcţie de tradiţiile culturii locului şi de obiceiurile păgâne din momentul convertirii, şi aşa se face că ritualurile specifice sunt numeroase şi foarte diferite.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement

Știri

Bucuria Crăciunului, trăită alături de cei mici în comuna Roseți

Published

on

Spiritul sărbătorilor de iarnă a ajuns și în comuna Roseți, acolo unde copiii au fost în centrul unui moment dedicat bucuriei, generozității și emoțiilor. Primarul comunei, George Chiriță, a transmis un mesaj public în care a vorbit despre importanța acestor clipe petrecute alături de cei mici, subliniind că adevărata bucurie a Crăciunului se vede cel mai bine prin ochii copiilor.

Edilul a participat la o acțiune dedicată copiilor din comunitate, prilej cu care le-a oferit cadouri și a fost martorul unor zâmbete care au umplut întreaga încăpere. Potrivit mesajului transmis, emoția sinceră din privirea celor mici a fost cea care a dat valoare reală momentului, transformând întâlnirea într-o amintire specială de sărbători.

„Copiii știu cel mai bine să ne reamintească ce înseamnă bucuria adevărată, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă”, a transmis primarul, evidențiind rolul acestor gesturi simple, dar pline de semnificație, în consolidarea legăturii dintre administrație și comunitate.

Acțiunea s-a desfășurat într-un cadru festiv, specific Crăciunului, și a avut ca scop aducerea unui strop de fericire copiilor din Roseți, dar și reafirmarea valorilor de solidaritate și apropiere umană care definesc această perioadă a anului.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Bucuria Crăciunului, trăită din plin la Căminul „Sfântul Antim Ivireanul” din Călărași

Published

on

Spiritul sărbătorilor de iarnă s-a simțit din plin și în aceste zile la Căminul Sfântul Antim Ivireanul din municipiul Călărași, acolo unde beneficiarii au avut parte de momente speciale, încărcate de emoție, muzică și amintiri frumoase.

Sub coordonarea directorului, Ilinca Enescu, căminul a fost gazda unei întâlniri cu adevărat de suflet. Invitatul special a fost artistul călărășean Walter Ghicolescu, care le-a oferit seniorilor un dar neprețuit: colinde, muzică folk și o întoarcere simbolică în timp, spre anii tinereții.

Cu chitara în mână, Walter Ghicolescu a colindat fiecare colț al căminului, iar melodiile sale au creat o atmosferă caldă, de sărbătoare. Beneficiarii au cântat alături de artist, au zâmbit, au retrăit amintiri și au simțit, poate mai intens ca oricând, bucuria Crăciunului trăit împreună.

Momentul a fost mai mult decât un simplu recital. A fost o întâlnire între generații, o dovadă că muzica are puterea de a aduce oamenii mai aproape și de a aprinde lumină în suflete, indiferent de vârstă.

Advertisement

Pentru seniorii de la Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, această zi va rămâne o amintire prețioasă, iar pentru comunitatea locală, un exemplu că sărbătorile capătă adevăratul lor sens atunci când sunt împărtășite.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Ordonanța Trenuleț 2026: Taxe mai mici pentru firme, austeritate la stat și sprijin pentru vulnerabili

Published

on

Guvernul pregătește adoptarea astăzi, 23 decembrie, a proiectului de Ordonanță de Urgență cunoscut drept „Ordonanța Trenuleț”, care stabilește principalele măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2026. Documentul, publicat luni seară în transparență decizională de Ministerul Finanțelor, include un mix de relaxări fiscale pentru mediul de afaceri, reduceri de cheltuieli publice și protecție socială pentru categoriile vulnerabile.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că măsurile sunt agreate în coaliție și vizează un cadru fiscal mai stabil: „Venim cu taxe mai mici și reguli mai simple pentru business, sprijin pentru salariații cu venituri mici, mai puțină birocrație, reguli stricte la banii publici și combaterea evaziunii. Protejăm astfel puterea de cumpărare a celor vulnerabili și menținem echilibrele macroeconomice.”

Principalele măsuri propuse:

  • Salariu minim brut: Crește la 4.325 lei de la 1 iulie 2026. Facilitățile fiscale (scutire impozit și contribuții) se mențin parțial: 300 lei neimpozabili până la 30 iunie 2026, apoi 200 lei până la sfârșitul anului.
  • Impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA): Scade de la 1% la 0,5% de la 1 ianuarie 2026.
  • Microîntreprinderi: Cotă unică de 1% la impozitul pe venit.
  • Impozit pe construcții („taxa pe stâlp”): Abrogat începând cu anul fiscal 2027.
  • Impozit pe dividende: Crește la 16% de la 1 ianuarie 2026.
  • Punct de amendă: Majorat la 216,2 lei de la 1 iulie 2026.
  • Cheltuieli publice: Salariile bugetarilor (inclusiv din companii de stat) rămân înghețate al doilea an consecutiv. Se mențin premiile, bonusurile și alte drepturi salariale la nivelul din 2025.
  • Subvenții politice: Reduse cu 10% față de 2025, inclusiv pentru partide și minorități. Sumele forfetare pentru parlamentari scad tot cu 10%.
  • Sănătate: Majorarea punctului pentru serviciul medical la 6,5 lei amânată până la 1 ianuarie 2027.
  • Protecție socială: Ajutorul pentru facturile la energie electrică pentru vulnerabili prelungit până la 31 decembrie 2026.

Ordonanța include și măsuri pentru digitalizarea fiscală (e-Factura, e-TVA) și sprijin pentru primării prin împrumuturi din trezorerie. Impactul bugetar este estimat negativ minor, compensat prin eficientizare ANAF și creșterea colectării.

Dacă va primi toate avizele, ordonanța ar putea fi adoptată chiar astăzi, fundamentând bugetul pe 2026 într-un context de disciplină financiară.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading