Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 7°C | Anul XI Nr. 548

Știri

CJCC/ ISTORIA CRĂCIUNULUI – DE CE ÎL CELEBRĂM ÎN 25 DECEMBRIE

Published

on

26 dec. 2020

Pentru mai mult de 2 miliarde de creştini, 25 Decembrie este sărbătoarea Naşterii Domnului, a patra mare sărbătoare după Paşti, Rusalii şi Vinerea Mare. De la începutul secolului XX, Crăciunul este şi o sărbătoare laică, celebrată de creştini şi de către necreştini, cu obiceiuri specifice fiecărei ţări.
Creştinii celebrează în 25 decembrie Naşterea lui Isus Cristos, deşi în Biblie nu apare nimic care să stabilească data naşterii sale în preajma acestei zile. Motivul precis pentru care Crăciunul a ajuns să fie celebrat în această dată rămâne obscur, dar se crede că această sărbătoatoare şi-ar avea originea în celebrările păgâne ale solstiţiului de iarnă.
De la reîntoarcerea Soarelui la Sărbătoarea Naşterii Domnului
În perioada solstiţiului de iarnă, religiile precreştine marcau reîntoarcerea Soarelui.
Cea mai veche referinţă scrisă despre o astfel de celebrare a fost găsită în Mesopotamia, unde sărbătoarea ţinea 12 zile şi avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
În perioada solstiţiului de iarnă, şi Roma antică avea o sărbătoare care venera Soarele şi lumina care biruia întunericul, un cult preluat de la persanii care-l adorau pe Mithra – zeul soarelui. De la mijlocul lunii decembrie şi până la 1 ianuarie erau Saturnaliile, o sărbătoare în cinstea zeului Saturn, divinitatea care patrona muncile agricole şi roadele pământului, şi a naşterii Soarelui neînvins, sol invictus, la solstiţiul de iarnă, când zilele reîncep să crească.
În anul 274, solstiţiul de iarnă a fost în 25 decembrie şi atunci, împăratul Aurelian a proclamat această dată ca Natalis Solis Invicti, adică naşterea Soarelui invincibil.
În primele două secole ale creştinismului primar nu a existat nici o celebrare a naşterii lui Isus şi abia în secolul IV, după ce creştinismul a fost declarat religie oficială a Imperiului Roman, a apărut ideea de a indica ziua Lui de naştere. Până atunci exista o sărbătoare comună, la 6 ianuarie, pentru a celebra Naşterea Domnului, Botezul Său de către Sfântul Ioan şi participarea la nunta din Cana Galileii, moment liturgic adoptat ulterior şi de Biserica Romei.
În Apus (Roma), în anul 320, Papa Julius a stabilit ziua de 25 decembrie ca dată oficială a naşterii lui Iisus Hristos.
Din anul 325, primul împărat roman creştin Constantin cel Mare a stabilit să se sărbătorească data când se aniversa Naşterea lui Iisus Hristos, iar în anul 429, Împăratul Iustinian a declarat ziua naşterii lui Iisus drept sărbătoare a Imperiului Roman.
Alegerea datei naşterii lui Isus şi sărbătorirea ei oficială au fost probabil decise pentru a contracara influenţa sărbătorii păgâne numite Natalis Solis Invicti (Naşterea neînvinsului Soare) şi închinarea la Mithra, zeul persan al Soarelui, care s-ar fi născut în acea zi.
În Răsărit, pentru ziua de naştere a Domnului, a fost aleasă data de 6 ianuarie, ziua când grecii sărbătoreau naşterea zeului Dionysos, iar egiptenii, naşterea zeului Osiris. Această dată este şi astăzi celebrată în Bisericile Ortodoxe Greacă şi Rusă.
Sfântul Patrick a introdus această sărbătoare în Irlanda în anul 461, Augustin de Canterbury statorniceste aceeaşi tradiţie în Anglia în 604, iar un secol mai târziu Sfântul Bonifaciu instituia în Germania celebrarea Naşterii lui Iisus tot la 25 decembrie.
În anul în 815, Crăciunul a pătruns în Scandinavia prin Sfântul Angsar, Sfântul Chiril a contribuit la răspândirea sărbătorii creştine în ţările slave, Sfântul Adalbert în Ungaria, începând din 997, iar Danemarca se va creştina complet în perioada 1014-1053.
În ţările Europei occidentale, protestanţii au interzis în anumite epoci serbarea Crăciunului şi cultul sfinţilor. De exemplu, Oliver Cromwell a interzis în Anglia această sărbătoare între anii 1649 şi 1660.
Abia în secolul XIX, Crăciunul a devenit cu adevărat popular ca sărbătoare a copiilor, a darurilor şi a carităţii, iar responsabil de această mentalitate este Charles Dickens. În 1843, Dickens publica nuvela “Colind de Crăciun”, despre un om morocănos şi mizantrop care se transformă, după ce primeşte vizita a patru fantome în ajunul Crăciunului, poveste ilustrată apoi şi transpusă în filme şi desene animate.
Statul american Alabama a fost primul care a declarat Crăciunul drept sărbătoare legală în 1836, iar apoi din 1870 a devenit sărbătoare naţională în toate statele americane.
Biserica Catolică s-a opus, zadarnic, afirmării lui Moş Crăciun şi a manifestat rezistenţă faţă de asimilarea unor mitologii populare diferite de creştinism, în special în anii 1950.
În lume, fiecare comunitate de creştini a sărbătorit însă Crăciunul în funcţie de tradiţiile culturii locului şi de obiceiurile păgâne din momentul convertirii, şi aşa se face că ritualurile specifice sunt numeroase şi foarte diferite.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Avocata Adriana Georgescu, acuzată de luare de mită, plasată în arest la domiciliu

Published

on

Cazul Adrianei Georgescu, avocată cu ani de experiență în sala de judecată, a devenit subiect de discuție la nivel național după ce procurorii au formulat acuzații grave de luare de mită. Ancheta, declanșată în urma unor sesizări și interceptări, a scos la iveală suspiciuni privind modul în care aceasta ar fi negociat sume de bani pentru a influența soluționarea unui dosar aflat pe rolul instanței.

După o zi întreagă de audieri, în care au fost analizate probe, declarații și circumstanțe, judecătorul de drepturi și libertăți a decis plasarea Adrianei Georgescu în arest la domiciliu. Măsura, valabilă pentru o perioadă stabilită de instanță, a fost justificată prin necesitatea de a preveni orice încercare de influențare a martorilor sau de alterare a probelor.

În motivarea deciziei, instanța a subliniat că, deși avocata beneficiază de prezumția de nevinovăție, indiciile existente sunt suficient de puternice pentru a impune o măsură restrictivă. Ancheta continuă, iar procurorii încearcă să stabilească exact traseul banilor, modul în care ar fi fost purtate discuțiile și dacă în această schemă ar mai fi implicate și alte persoane.

Cazul a reaprins discuțiile despre integritatea profesiei de avocat și despre responsabilitatea celor care ar trebui să apere legea. În mediul juridic, reacțiile sunt împărțite: unii consideră că astfel de situații afectează grav încrederea publicului în sistemul de justiție, în timp ce alții atrag atenția că presiunea mediatică nu trebuie să influențeze mersul anchetei.

Advertisement

Pentru moment, Adriana Georgescu rămâne în arest la domiciliu, având obligația de a respecta cu strictețe toate restricțiile impuse de instanță. Urmează să fie analizate noi probe, iar evoluția dosarului va clarifica dacă acuzațiile se confirmă sau dacă avocata va reuși să își demonstreze nevinovăția.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cinema 2D/3D Călărași propune filme pentru toate vârstele în luna februarie

Published

on

cinema calarasi

Cinematograful 2D/3D din Călărași vine cu o ofertă variată de filme pentru publicul de toate vârstele, în perioadele 6–12 februarie și 13–19 februarie 2026, potrivit programului anunțat de Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași.

Filmele din perioada 6–12 februarie

Cei mici și familiile sunt invitați să urmărească animația „Spre Nord” (2D), programată în zilele de 30 ianuarie și 6 februarie de la ora 12:30, precum și în perioada 31 ianuarie – 1 februarie și 7 – 8 februarie, la orele 10:00 și 12:30.

Pentru publicul adult, cinematograful propune comedia românească „Băieți de oraș” (2D), difuzată între 6 și 8 februarie, de la ora 17:00, precum și între 10 și 12 februarie, la aceeași oră.

Tot în această perioadă, filmul de acțiune „Protectorul” (2D) va rula între 6 și 8 februarie, de la ora 20:00, și între 10 și 12 februarie, la aceeași oră.

Advertisement

Filmele din perioada 13–19 februarie

În a doua parte a lunii februarie, cei mici vor putea urmări animația „Charlie, câinele minune” (2D, variantă dublată), programată în zilele de 13 și 20 februarie, de la ora 12:30, precum și în weekendurile 14–15 februarie și 21–22 februarie, de la orele 10:00 și 12:30.

Pentru iubitorii de film romantic, cinematograful propune producția „La răscruce de vânturi” (2D), difuzată între 13 și 15 februarie, de la ora 17:00, și între 17 și 19 februarie, la aceeași oră.

Publicul pasionat de thriller și mister va putea urmări filmul „Sunetul morții” (2D), programat între 13 și 15 februarie, de la ora 20:00, precum și între 17 și 19 februarie, la aceeași oră.

Tarife și program casierie

Prețul biletelor este de 16,50 lei pentru copii, elevi, studenți și pensionari și de 22 de lei pentru persoanele peste 14 ani care nu beneficiază de reduceri. Pentru proiecțiile 3D, ochelarii costă 11 lei.

Pentru perioada 13–19 februarie, tarifele sunt de 15 lei pentru copii, elevi, studenți și pensionari și 20 de lei pentru celelalte categorii de spectatori. Ochelarii pentru proiecțiile 3D costă 10 lei.

Advertisement

Biletele pot fi achiziționate de la casieria cinematografului, deschisă de marți până vineri între orele 12:00–20:00, iar sâmbăta și duminica între 9:00–20:00. Luni, cinematograful este închis.

Informații suplimentare pot fi obținute la numărul de telefon 0242.312.800, pe pagina de Facebook a Cinematografului 2D/3D Călărași sau pe site-ul www.culturalcl.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Deputatul PSD Ion Samoilă: „Dezvoltare, nu austeritate. România are nevoie de stimularea economiei, nu doar de tăieri”

Published

on

Deputatul de Călărași Ion Samoilă a susținut o declarație politică fermă în care critică abordările bazate exclusiv pe austeritate și cere aplicarea urgentă a programului de stimulare economică propus de Partidul Social Democrat.

În opinia parlamentarului social-democrat, reducerea cheltuielilor din administrația publică nu poate reprezenta o soluție viabilă dacă nu este însoțită de măsuri coerente de relansare economică. Ion Samoilă subliniază că cele două componente – disciplina bugetară și dezvoltarea economică – sunt inseparabile, iar tratarea lor distinctă riscă să adâncească problemele economice și sociale ale României.

Deputatul PSD amintește că programul de stimulare economică al partidului a fost prezentat în urmă cu șase luni și reprezintă, în prezent, singura reformă autentică aflată în dezbatere la nivelul Coaliției. Potrivit acestuia, reforma vizează creșterea veniturilor bugetare prin dezvoltare economică, nu prin majorări de taxe și impozite care să afecteze populația și mediul de afaceri.

Ion Samoilă atrage atenția asupra efectelor negative ale politicilor de austeritate aplicate anterior: scăderea consumului, diminuarea puterii de cumpărare și încetinirea creșterii economice. Aceste efecte sunt vizibile, spune deputatul, atât în situația financiară a populației, cât și în bilanțurile firmelor și în lipsa de perspectivă pentru tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă.

Advertisement

PSD susține disciplina bugetară, însă condiționează sprijinul parlamentar pentru reducerea cheltuielilor din administrație de includerea măsurilor de stimulare a economiei. „Nu este un capriciu politic, ci o necesitate economică și socială”, a transmis Ion Samoilă, salutând totodată faptul că, în prezent, în cadrul Coaliției există un consens privind nevoia unor astfel de măsuri.

Deputatul de Călărași afirmă că, dacă programul PSD ar fi fost aplicat în ultimele șase luni, economia românească ar fi putut beneficia de investiții de ordinul miliardelor de euro, de zeci de mii de locuri de muncă și de sprijin concret pentru microîntreprinderi și producția internă. Aceste estimări, susține el, sunt fundamentate pe date economice și pe exemplele altor state care au ales dezvoltarea în locul stagnării.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading