Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” Călărași continuă să fie un partener activ în educația și dezvoltarea culturală a tinerilor. În cadrul Școlii de vară organizate la Ciocănești, participanții au avut ocazia să descopere expoziția de artă „Fancy”, dar și să afle mai multe despre activitățile și serviciile oferite de instituția de cultură din Călărași.

Evenimentul a fost coordonat de bibliotecara Camelia Fistic și profesorul Flavius Munteanu, care au ghidat grupul printr-o serie de prezentări interactive menite să stimuleze interesul copiilor și tinerilor pentru lectură, artă și resursele puse la dispoziție de bibliotecă.

Prin astfel de inițiative, Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” își reafirmă rolul de centru educațional și cultural, conectând comunitățile din județ cu lumea cărților, a artei și a informației.

Advertisement

„Eu sunt Malala” este o autobiografie impresionantă care spune povestea Malalei Yousafzai, o tânără pakistaneză care a devenit un simbol global al luptei pentru educație și drepturile femeilor. Scrisă împreună cu jurnalista Christina Lamb, cartea dezvăluie curajul extraordinar al unei adolescente care, la doar 15 ani, a supraviețuit unui atentat al talibanilor pentru că a îndrăznit să ceară dreptul la educație pentru fete în Valea Swat, Pakistan.

Născută într-o familie care prețuia educația, Malala a fost inspirată de tatăl ei, un profesor și activist, să creadă în puterea cunoașterii. Cartea descrie copilăria ei în Pakistan, într-o regiune afectată de conflicte și de opresiunea talibanilor, care au interzis fetelor accesul la școală. Malala a început să vorbească public despre dreptul la educație, scriind un blog pentru BBC sub pseudonimul Gul Makai. Curajul ei a atras atenția talibanilor, iar în 2012 a fost împușcată în cap într-un autobuz școlar. Miraculos, a supraviețuit și a continuat să lupte, devenind cea mai tânără laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2014.

Cartea combină povestea personală a Malalei cu o radiografie a societății pakistaneze, evidențiind tradițiile, conflictele politice și religioase, dar și frumusețea culturală a Văii Swat. Stilul narativ este direct și emoționant, captând atât durerea, cât și speranța unei fete care refuză să tacă.

• Impact emoțional: Povestea Malalei este profund emoționantă, trezind admirație pentru curajul și determinarea ei. Citatul „Un copil, un profesor, o carte și un stilou pot schimba lumea” rezumă perfect mesajul cărții.

• Context istoric și cultural: Cartea oferă o perspectivă detaliată asupra vieții în Pakistan și a luptei împotriva extremismului, fiind o lecție de istorie și umanitate.

• Inspirație: Malala este un model de perseverență și altruism, arătând că o voce, indiferent cât de tânără, poate schimba lumea.

• Influența co-autoarei: Uneori, stilul jurnalistic al Christinei Lamb poate părea prea prezent, ceea ce face ca vocea Malalei să pară mai puțin autentică în anumite pasaje.

• Detalii politice dense: Pentru unii cititori, pasajele despre contextul geopolitic al Pakistanului pot fi copleșitoare sau mai puțin captivante.

De ce să citești această carte?

„Eu sunt Malala” este mai mult decât o autobiografie; este o chemare la acțiune pentru educație și egalitate. Este o lectură obligatorie pentru cei care vor să înțeleagă puterea curajului într-o lume plină de nedreptăți. Cartea te face să apreciezi privilegiul educației și să reflectezi asupra responsabilității de a lupta pentru drepturile altora.

Advertisement

„Shogun”, publicat în 1975, este capodopera lui James Clavell și primul roman din Saga Asiatică, considerat de mulți drept una dintre cele mai impresionante opere de ficțiune istorică ale secolului XX. Amplasat în Japonia feudală a anului 1600, romanul urmărește aventurile lui John Blackthorne, un navigator englez care ajunge pe țărmurile Japoniei și devine pion într-un joc complex de putere, cultură și supraviețuire. Cu peste 1000 de pagini, „Shogun” este o poveste captivantă care îmbină aventura, intriga politică și o explorare profundă a ciocnirii culturale dintre Est și Vest.

Acțiunea se desfășoară în Japonia la începutul secolului al XVII-lea, într-o perioadă de haos politic, când marii daimyo (lorzi feudali) se luptă pentru supremație după moartea lui Taiko, conducătorul care unificase țara. În acest context, John Blackthorne, pilot al unei nave olandeze naufragiate, devine primul englez care pășește pe pământ japonez. Prins între propriile ambiții, ignoranța culturală și lupta pentru supraviețuire, Blackthorne este atras în intrigile lordului Toranaga, un daimyo inspirat de figura istorică a lui Tokugawa Ieyasu, fondatorul shogunatului Tokugawa.

Povestea alternează între perspectiva lui Blackthorne și cea a personajelor japoneze, oferind o imagine bogată a societății feudale, cu codurile sale stricte de onoare, ritualuri și intrigi. Blackthorne, numit „Anjin-san” (Pilot) de japonezi, trece printr-o transformare profundă, învățând să navigheze complexitatea culturii japoneze, de la bushido la ceremonia ceaiului. Relația sa cu Mariko, o interpretă creștină și soția loială a unui samurai, adaugă o dimensiune romantică și tragică, explorând tensiunile dintre dragoste, datorie și diferențele culturale.

Intriga este construită în jurul luptei pentru putere dintre Toranaga și rivalul său, Ishido, care controlează castelul Osaka. În paralel, Blackthorne devine un pion strategic, folosindu-și cunoștințele despre navigație și artilerie pentru a influența echilibrul de forțe, în timp ce europenii – portughezi și olandezi – își dispută influența comercială și religioasă în Japonia.

Advertisement

„Shogun” strălucește prin profunzimea cercetării istorice și talentul lui Clavell de a crea o poveste imersivă. Japonia feudală este descrisă cu o autenticitate remarcabilă, de la detaliile vieții de zi cu zi – kimonouri, katane, ritualuri – la complexitatea sistemului politic și social. Clavell evită stereotipurile, oferind o imagine nuanțată a japonezilor, care sunt prezentați ca fiind la fel de strategici, ambițioși și umani ca omologii lor europeni.

Personajele sunt memorabile și bine conturate. Blackthorne este un protagonist complex, un outsider care evoluează de la aroganță la respect profund pentru cultura japoneză. Toranaga, inspirat de Tokugawa Ieyasu, este un maestru al strategiei, ale cărui decizii calculate contrastează cu aparenta sa simplitate. Mariko, prinsă între loialitatea față de soț, credința creștină și sentimentele pentru Blackthorne, este un personaj tragic și fascinant, care ilustrează conflictele interne ale epocii.

Ritmul narativ este bine echilibrat, alternând între scene de acțiune – bătălii, evadări, dueluri cu samurai – și momente de introspecție culturală sau dialoguri filozofice. Clavell reușește să facă accesibile concepte japoneze complexe, precum onoarea, loialitatea și conceptul de „wa” (armonie), fără a compromite autenticitatea. Tema ciocnirii culturale este explorată cu subtilitate, evitând judecăți simpliste și oferind o poveste care celebrează atât diferențele, cât și umanitatea comună.

Deși „Shogun” este o operă monumentală, lungimea sa poate fi intimidantă pentru unii cititori, iar ritmul poate părea lent în anumite pasaje, în special în descrierile detaliate ale ritualurilor sau strategiilor politice. Unele personaje secundare, deși interesante, primesc mai puțină atenție decât ar merita, fiind eclipsate de protagoniștii principali.

Perspectiva lui Blackthorne, ca filtru occidental, domină o mare parte a poveștii, ceea ce poate face ca unele aspecte ale culturii japoneze să fie văzute printr-o lentilă externă. Totuși, Clavell compensează acest lucru prin perspectivele japoneze, în special ale lui Toranaga și Mariko, care oferă o contrabalansare autentică. În plus, portretizarea relațiilor romantice, deși emoționantă, poate părea idealizată sau melodramatică pentru cititorii moderni.

Advertisement

Unii critici au remarcat că romanul, scris în anii ’70, reflectă uneori sensibilități de epocă, în special în modul în care sunt abordate genul sau rolurile femeilor. Cu toate acestea, Mariko și alte personaje feminine sunt prezentate cu o forță și complexitate care depășesc stereotipurile vremii.

„Shogun” este un triumf al ficțiunii istorice, o poveste care captivează prin amploare, profunzime și personaje memorabile. James Clavell creează o fereastră fascinantă către Japonia feudală, explorând teme universale precum puterea, loialitatea și identitatea culturală. Romanul este o lectură esențială pentru fanii ficțiunii istorice, ai aventurilor epice sau ai poveștilor care provoacă gândirea. „Shogun” nu este doar o poveste despre un englez în Japonia, ci o meditație asupra umanității și a capacității de a transcende barierele culturale.