Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -5°C | Anul XI Nr. 545

Administrație Locală

CJ Călărași a asfaltat 2 km pe Drumul Național 4 (Oltenița). Primăria ar trebui să finalizeze lucrarea

Published

on

În ultimele luni, Drumul Național 4 din zona Municipiului Oltenița, o arteră importantă pentru comunitate, a devenit subiectul unor tensiuni puternice între Consiliul Județean Călărași și Primăria Oltenița. Aparent, aceste tensiuni au izvorât din diferite interese legate de direcția pe care trebuie să o aibă modernizarea acestui drum.

Într-o conferință de presă recentă, Mihăiță Beștea, reprezentant al Consiliului Județean Călărași, a afirmat: “Întâmplarea face, finalizăm și lucrurile la investiția pe care Consiliul județean a făcut-o în Oltenița. Aici mă refer la bucata de aproximativ 2 km ai Drumului Național 4.” Acest anunț vine la mai bine de 8 luni de la semnarea unui protocol între Consiliul Județean și Primăria Municipiului Oltenița, cu privire la reabilitarea Drumului Național 4, denumit și “Bulevardul 22 Decembrie”.

mihaita beștea

Mihaita Beștea – vicepreședinte CJ Călărași

Protocolul încheiat în anul 2022 presupunea o contribuție proporțională din partea ambelor entități, pentru modernizarea acestui sector de drum cu o lungime de aproximativ 5,9 km. Valoarea totală a proiectului a fost estimată la 5.200.000 lei, la care se adaugă T.V.A. Municipiul Oltenița urma să asigure finanțarea în cuantum de 250.000 lei, la care se adaugă T.V.A., în timp ce Consiliul Județean Călărași trebuia să acopere 4.950.000 lei, la care se adaugă T.V.A. Durata estimată de finalizare a lucrărilor era de 15 luni.

Cu toate acestea, tensiunile au apărut în ceea ce privește direcția proiectului. Primarul Constantin Milescu a inițiat tăieri de arbori și pomi fructiferi pentru lărgirea drumului și adăugarea de benzi suplimentare, o acțiune care nu făcea parte din protocolul încheiat între cele două entități. Acest lucru a stârnit nemulțumirea Consiliului Județean Călărași, care a avertizat că finanțarea proiectului ar putea fi suspendată din acest motiv.

De-a lungul ultimelor 9 luni, zona DN4 din Oltenița a fost martora unui număr semnificativ de accidente de circulație grave, subliniind importanța imediată a reabilitării acestui tronson. Cu toate acestea, proiectul a stagnat, iar comunitatea locală rămâne în așteptare, cu drumurile în stare precară.

Advertisement

Artera care prezintă cel mai ridicat risc de producere al accidentelor rutiere grave este reprezentată de Drumul Național 4 unde au avut loc 6 (+3) accidente grave soldate cu 5 (+2) persoane decedate și 2 (+2) persoane rănite grav, se arată într-un comunicat al IPJ Călărași din 11 oct 2023.

În ciuda eforturilor noastre de a obține un punct de vedere din partea primarului Constantin Milescu cu privire la stadiul lucrărilor, acesta nu a putut fi contactat telefonic, lăsând multe întrebări fără răspuns.

Finalizarea acestui proiect, ar fi unul dintre putinele lucruri bune, daca nu cumva chiar singurul, pe care le-a facut Consiliul Judetean Calarasi in acest mandat, pentru Oltenita. Din pacate, implicarea Primariei Oltenita in acest demers salutar, a dus in final la nerespectarea termenului initial si, implicit, a proiectului…

Nimic nu ne mai surprinde insa, cand e vorba de proiectele in care e implicata Primaria condusa de Milescu Costinel. Uitati-va spre exemplu ce scandal a provocat prin planificarea defectuoasa a lucrarilor de reabilitare termica a scolilor gimnaziale din Oltenita: parinti scandalizati, copii bulversati etc. Din fericire, epoca Milescu isi va da obstescul sfarsit, in mai putin de un an” a apreciat Leonard Petre. fondatorul site-ului Televiziunea Oltenița.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Administrație Locală

De luni, 12 ianuarie, călărășenii pot începe plata taxelor și impozitelor locale pe 2026

Published

on

Începând de luni, 12 ianuarie 2026, locuitorii municipiului Călărași, persoane fizice și juridice, își pot achita taxele și impozitele locale aferente anului în curs, anunță Primăria Municipiului Călărași.

Plata obligațiilor către bugetul local se poate face atât la ghișeele instituției, în numerar sau cu cardul bancar, cât și prin decontare bancară. De asemenea, contribuabilii au la dispoziție și variantele online, prin platformele AVANSIS Online, AVANSIS Mobile sau prin Sistemul Național de Plată Online-Ghișeul.ro, metode recomandate pentru rapiditate și siguranță.

Primăria reamintește că cei care își achită integral impozitul pe clădiri, terenuri și mijloace de transport până la 31 martie 2026 beneficiază de o bonificație de 10%, conform hotărârii Consiliului Local.

Autoritățile locale îi încurajează pe călărășeni să utilizeze plata online, pentru a evita aglomerația la ghișee și pentru a economisi timp, în contextul începutului de an fiscal.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Ședință extraordinară a Consiliului Local Călărași: rectificare de buget și acoperirea deficitului de dezvoltare

Published

on

pmc calarasi

Consiliul Local al municipiului Călărași este convocat în ședință extraordinară luni, 12 ianuarie 2026, de la ora 13.00, potrivit unei dispoziții semnate de Marius Grigore Dulce, primarul municipiului. Ședința se va desfășura prin mijloace electronice, respectiv aplicații de tip WhatsApp/SMS.

Pe ordinea de zi sunt incluse două proiecte de hotărâre cu impact bugetar major, ambele vizând exercițiul financiar 2025:

Primul proiect se referă la aprobarea acoperirii definitive a deficitului secțiunii de dezvoltare, înregistrat la încheierea exercițiului bugetar 2025. Conform documentelor de specialitate, deficitul se ridică la 11.660.659,30 lei, sumă care urmează să fie acoperită din excedentul bugetului local. După efectuarea tuturor regularizărilor, municipiul intră în anul 2026 cu un excedent de 4.101.071,94 lei.

Cel de-al doilea proiect vizează rectificarea bugetului propriu al municipiului Călărași pe anul 2025, în regim de urgență. Rectificarea este determinată, printre altele, de încasarea sumei de 1.166.602,48 lei din fonduri PNRR, aferente proiectului de renovare energetică moderată a clădirilor rezidențiale multifamiliale – blocuri. Sumele sunt redistribuite atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, fără modificarea altor capitole bugetare deja aprobate.

Advertisement

Proiectele sunt susținute de referate de aprobare, rapoarte de specialitate ale Direcției Economice și avizele necesare, urmând să fie analizate și supuse votului consilierilor locali în cadrul ședinței extraordinare.

Deciziile ce vor fi adoptate au rolul de a închide contabil anul bugetar 2025 și de a asigura continuitatea finanțării proiectelor de dezvoltare ale municipiului Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Administrație Locală

Clădirea care a adunat puterea administrativă și justiția Călărașiului, din 1896 până astăzi

Published

on

PALATUL ADMINISTRATIV ŞI JUDECĂTORESC

 

La 14 aprilie 1833, guvernatorul rus Kiseleff hotărăște mutarea capitalei fostului județ Ialomița de la Urziceni la Călărași, calitate pe care Călărașiul o păstrează până în anul 1950, când se înființează regiunile pe teritoriile administrative ale fostelor județe, astfel că în perioada 1950-1952 Călărașiul este capitala Regiunii Ialomița.

 

Advertisement

După septembrie 1952 și până în februarie 1968, când se reînființează județele, Călărașiul este investit drept reședință a Raionului Călărași, care făcea parte

din marea Regiunea București. Consecință a deciziei lui Kiseleff, sediile ocârmuirii de județ, tribunalului județean și poliției județene se stabilesc în Călărași. Dar târgușorul Călărași, dezvoltat pe moșia Spitalului Colțea din

București și investit acum cu calitatea de oraș reședință de județ nu dispunea de clădiri publice de nici un fel, iar casele mai acătării erau încă ocupate de trupele rusești stabilite aici pentru a ține sub observare mișcările trupelor turcești din jurul Silistrei. În aceste condiții greu s-au găsit clădiri atât pentru Ocârmuire, cât și pentru Tribunal și Poliție.

 

Ocârmuirea județului, devenită Prefectură prin Legea comunală din 1864, a funcționt, până în anul 1875, în mai multe localuri închiriate de la localnici. Mai apoi, timp de 21 ani(1875-1896), a funcționat în Casa Doicescu, de pe str. Știrbei, colț cu Valter Mărăcineanu, la parterul căruia a fost instalată Tipografia județului unde în urmă cu 145 de ani(martie 1875) se tipărea ziarul IALOMITZA, prima gazetă călărășeană.

Advertisement

 

În dorința de a avea un local propriu, pe 19 iulie 1891 Prefectura cumpără de la Primăria Călărași un teren în suprafață de 26.999 m.p., identificat pe planul orașului drept Piața Carol I, “cu obligaţiunea pentru judeţ ca pe locul vândut să construiască Palatul Administrativ şi Judecătoresc, a face grădină

publică pe locul ce ar rămânea neocupat cu facerea Palatului.”

 

Prefectura Călărași cu sprijinul Ministerului de Interne, face apel în anul 1894 la vestitul arhitect mehedințean Alexandru Săvulescu, nimeni altul decât cel de pe ale cărui planuri a fost ridicat în anul 1900 Palatul Poștei din București, actualul sediu al Muzeului Național de Istorie, pentru a face planurile Palatului administrativ și judecătoresc de la Călărași, precum și a Casei prefectului, care urma să facă parte din același ansamblu arhitectural. Cum arhitectul știa că orașul Călărași se dezvoltase pe o fostă proprietate a Spitalului Colțea din București, a ținut ca o parte din arhitectura exterioară a Palatului de

Advertisement

la Călărași să reproducă elemente arhitecturale ale clădirii Spitalului Colțea, după cum avea să remarce și marele nostru istoric Nicolae Iorga în anul 1904, când făcea prima deplasare la Călărași.

Licitația de construire a Palatului de la Călărași este adjudecată de antreprenorul italian Giuseppe D. Ciconi, devenit ulterior călărășean prin căsătorie. Pe data de 11 iunie 1895, începeau oficial lucrările de construcție a Palatului administrativ și judecătoresc, precum și a Casei prefectului, lucrările fiind finalizate deja în octombrie 1896, când se face recepția provizorie, după care Prefectura

și Tribunalul se instalează în noul sediu. Recepția definitivă a Palatului avea să se facă pe 21 ianuarie 1898.

 

Proiectată în stil neoclasic, clădirea era compusă din demisol parțial, parter și etaj, având în totalitate 58 de camere. De o frumusețe deosebită erau Sala mare de judecată, cu ornamente interioare și lampadare din cleștar, intrarea principală cu holul, scările de acces la etaj și loggia.

Advertisement

 

Clădirea a fost reabilitată în mai multe rânduri. O primă lucrare importantă a avut loc în anii 1957-1958, când s-au introdus ancorajele de oțel pentru consolidarea rezistenței. Afectată serios de cutremurul din martie 1977, partea de sud, în care funcționa Tribunalul și Sala mare de ședințe, a fost reabilitată până în anul 1980. Acum s-a refăcut stucatura originală a clădirii și s-a

aplicat o foiță de aur, conform planurilor originale, care din păcate azi nu se mai păstrează. O ultimă lucrare de consolidare și reabilitare a fost începută în anul 2005, în baza unui grant în valoare de 2 milioane de dolari, acordat de Banca Mondială, lucrări finalizate parțial în anul 2008 doar pentru aripa de Sud, în care a fost instalată Instituția Prefectului. În anul 2022, grație intervenției Consiliului Județean Călărași, Compania Națională de Investiții a aprobat un proiect

de reabilitare complete a clădirii și transformarea aripei de Nord + Corpul Central în CENTRU SOCIO-CULTURAL, lucrare a cărei recepție provizorie a fost deja efectuată la finele anului 2025.

  • De la darea în folosință și până astăzi, în Palatul administrativ și judecătoresc au funcționat următoarele instituții și organizații:
  • -Prefectura județului Ialomița(1896-1949)
  • -Comitetul provizoriu al județului Ialomița(1949-1950)
  • -Sfatul popular al Regiunii Ialomița(1950-1952)
  • -Sfatul popular al raionului Călărași(1952-1968)
  • -Consiliul popular al municipiului Călărași(1968-1981)
  • -Comitetul municipal PCR Călărași(1968-1981)
  • -Consiliul popular al județului Călărași(februarie 1981-22 decembrie 1989)
  • -Comitetul județean PCR Călărași(februarie 1981-decembrie 1989)
  • -Primăria județului Călărași(27 decembrie 1989 – martie 1990)
  • -Prefectura județului Călărași(martie 1990 – prezent)
  • -Consiliul județean Călărași(martie 1992 – noiembrie 1997)
  • -Tribunalul județului Ialomița(1896-1950)
  • -Tribunalul Regiunii Ialomița(1950-1952)
  • -Tribunalul raionului Călărași(1952-1968)
  • -Tribunalul județului Ialomița(1968-1977).
  • -Judecătoria Călărași(1951-1977).
  • În Casa Prefectului, după 1949, au funcționat următoarele instituții:
  • -Casa Pionierilor Călărași(1954-1976)
  • -Casa Căsătoriilor(1976-1980)
  • -Comitetul județean UTC Călărași(1981-1989)
  • -Institutul FORDOC(1993-2013)
  • -Compartiment al Agenției de Dezvoltare Sud Muntenia(2013-2022)
  • -Sediul Organizației Județene PSD Călărași (2022 – în prezent)

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading