Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ -3°C | Anul XI Nr. 544

Știri

Ciudăţenii din masivul Ceahlău: Stâncile care se mişcă singure şi munţii care dispar!

Published

on

MASIVUL CEAHLĂUL ȘI FENOMENELE PARANORMALE?

Masivul Ceahlău este renumit nu doar pentru legendele sale, ci și pentru ciudățeniile și fenomenele inexplicabile care au atras atenția drumeților, cercetătorilor și pasionaților de mistere. Printre cele mai intrigante se numără poveștile despre stâncile care se mișcă singure și munții care „dispar”.

Iată ce se știe despre aceste fenomene:

Stâncile care se mișcă singure.

Advertisement

În anumite zone ale Masivului Ceahlău, localnicii și turiștii au raportat că unele stânci, aparent imobile, par să-și schimbe poziția de la o zi la alta sau chiar în decursul câtorva ore. Aceste observații sunt legate mai ales de stâncile din apropierea Vârfului Toaca sau de formațiunile precum „Clăile lui Miron” și „Detunatele”.

Geologii sugerează că mișcarea ar putea fi cauzată de procese lente de eroziune, alunecări de teren minore sau efectul îngheț-dezgheț asupra solului, care deplasează treptat rocile. În condiții de umiditate ridicată sau vânt puternic, stâncile mai mici pot părea că „se mișcă”.

Schimbările de lumină, umbrele și unghiurile din care sunt privite stâncile pot crea impresia de mișcare, de iluzie optică, mai ales în lumina difuză a zorilor sau a amurgului.

În tradiția locală, se spune că spirite ale muntelui sau umbre ale uriașilor din legende ar „juca” cu stâncile, mutându-le pentru a deruta călătorii. Unii le leagă de blesteme sau de prezența Dochiei, care ar bântui muntele sub forma unei umbre vii.

O poveste veche vorbește despre o stâncă numită „Piatra Rătăcitoare” (nu oficial marcată pe hărți), care ar apărea în locuri diferite pe platoul Ceahlăului, fără o explicație clară.

Advertisement

Munții care dispar.

Un fenomen spectaculos raportat de cei care privesc Masivul Ceahlău din depărtare este dispariția temporară a muntelui din peisaj. În anumite condiții atmosferice, Ceahlăul, deși vizibil în mod normal de la zeci de kilometri, devine complet invizibil, ca și cum ar fi fost „șters” din orizont.

Acest fenomen meteorologic apare frecvent în Carpații Orientali, mai ales iarna sau primăvara devreme. Straturile de aer cald și rece se suprapun, creând o „oglindă” atmosferică ce reflectă cerul sau ascunde muntele sub un strat de ceață densă. Ceahlăul, fiind un masiv izolat, este vulnerabil la astfel de efecte.

Fata Morgana: Unii cercetători sugerează că o variantă a acestui miraj optic ar putea fi responsabilă. În condiții rare, lumina se refractă astfel încât relieful dispare din câmpul vizual, lăsând doar cerul sau o imagine distorsionată.

Localnicii spun că muntele „se ascunde” pentru a se apăra de cei nevrednici să-l vadă sau că este un semn al mâniei naturii. Unii chiar asociază fenomenul cu ideea că Ceahlăul ar fi fost Kogaionon-ul, muntele sfânt al dacilor, protejat de zei. Fenomenul a fost documentat de turiști și fotografi, mai ales din zone precum Piatra Neamț sau Târgu Neamț, unde Ceahlăul domină de obicei peisajul, dar uneori „se evaporă” sub privirile uimite ale martorilor.
Umbra Piramidei: În diminețile senine de vară, în preajma datei de 6 august (Schimbarea la Față), soarele proiectează o umbră perfect piramidală a Vârfului Toaca peste platoul Ceahlăului. Unii consideră că această aliniere nu e întâmplătoare și o leagă de energiile mistice ale muntelui.
Calea Cerului: Un alt fenomen optic rar, în care nori și lumini creează impresia unui drum strălucitor ce urcă spre cer, vizibil uneori de pe creste. Drumeții au raportat zgomote ciudate – ca niște vaiete sau bătăi ritmice – atribuite fie vântului care șuieră prin stânci, fie, în folclor, „toacei” uriașilor.
Aceste ciudățenii contribuie la aura enigmatică a Ceahlăului, făcându-l un loc unde natura și supranaturalul par să se întâlnească. Fie că sunt rezultatul unor fenomene științifice explicabile, fie că ascund mistere încă nedescifrate, stâncile care se mișcă și munții care dispar rămân parte din farmecul unic al acestui masiv, alimentând imaginația și curiozitatea celor care îl explorează.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Carosabil ca patinoarul, trafic blocat: primele accidente ale iernii 2026 la Călărași

Published

on

Prima ninsoare serioasă din ianuarie 2026 aduce și primele probleme în trafic. Iarna își intră pe deplin în drepturi, iar temperaturile negative, combinate cu vântul puternic, au favorizat formarea unui strat de gheață pe carosabil, transformând drumurile în adevărate capcane pentru șoferi.

În mai multe zone afectate de stratul de zăpadă, condițiile meteo au pus la încercare atenția și experiența conducătorilor auto. Lipsa de adaptare la carosabilul alunecos pare să fi fost un factor decisiv în producerea unor evenimente rutiere, unele soldate cu pagube materiale.

Un astfel de incident s-a produs joi seară, în jurul orei 21:30, pe strada București din municipiul Călărași, în zona Direcției Agricole. Mai multe autoturisme au fost implicate într-o tamponare în lanț, pe fondul gheții formate pe partea carosabilă. Din fericire, primele informații indică faptul că nu au existat victime, însă traficul a fost îngreunat temporar.

Autoritățile le recomandă șoferilor prudență sporită, adaptarea vitezei la condițiile de drum și echiparea corespunzătoare a autovehiculelor. Iarna abia a început, iar primele ninsori sunt un semnal clar că deplasările pe timp de iarnă cer atenție maximă și responsabilitate.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Cod galben de ninsoare viscolită și vânt puternic: vizibilitate sub 100 de metri

Published

on

Autoritățile meteorologice au emis o atenționare cod galben pentru fenomene de iarnă severă, valabilă în intervalul 8 ianuarie, ora 23:00 – 9 ianuarie, ora 15:00.

Potrivit Administrația Națională de Meteorologie, în intervalul menționat sunt așteptate ninsori viscolite, intensificări ale vântului și vizibilitate redusă, local sub 100 de metri. Rafalele de vânt vor spori senzația de frig și pot crea condiții dificile de trafic, în special pe drumurile deschise și în zonele neprotejate.

Autoritățile recomandă prudență sporită la deplasări, adaptarea vitezei la condițiile de drum și evitarea călătoriilor neesențiale pe durata avertizării.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Elevii de clasa a XII-a nu vor mai merge la ore vinerea! Program pilot în 18 licee din țară

Published

on

Un program pilot implementat în 18 licee din România schimbă modul în care elevii de clasa a XII-a își organizează săptămâna. Patru zile sunt dedicate cursurilor față în față pentru materiile de Bacalaureat, iar vinerea orele se desfășoară online, de acasă, pentru disciplinele secundare și proiectele școlare.

Elevii de a XII-a nu mai merg la școală vinerea

Într-o perioadă în care fiecare săptămână de școală pare trasă la indigo, un program pilot schimbă brusc ritmul în mai multe licee din România. Nu e vorba doar de o ajustare de orar, ci de un model care mută o parte din învățare într-un alt spațiu, cu reguli diferite, iar miza este uriașă pentru elevii care se apropie de Bacalaureat.

Programul a fost introdus în 18 licee și îi vizează pe elevii de clasa a XII-a, generația pentru care fiecare oră contează. Pe hârtie, pare o soluție elegantă: mai multă concentrare pe materiile de examen și mai puțin timp pierdut pe drumuri sau intervale „moarte”. În realitate, schimbarea îi obligă pe elevi să-și regândească complet săptămâna.

Concret, elevii vin fizic la școală patru zile pe săptămână, concentrându-se pe disciplinele de Bacalaureat. A cincea zi, vineri, nu se elimină orele, ci acestea se mută online. Elevii lucrează de acasă la materiile secundare și la proiecte care vor fi evaluate la finalul anului.

Profesorii consideră că modelul este potrivit nevoilor reale ale elevilor.

Advertisement

„Proiectul se potrivește foarte bine nevoilor noastre. Clasele de profil real, care dau bacalaureatul la biologie, vin fizic la pregătire. În schimb, la clasele de uman, unde această disciplină poate fi aleasă opțional, elevii lucrează online”, a explicat o profesoară de biologie de la Colegiul Național Bănățean din Timișoara.

Elevii au reacții mixte, dar majoritatea apreciază ziua online.

„Unii se concentrează pe materiile la care dau bacul, alții profită de ziua liberă de drumul spre școală ca să se odihnească”, au declarat câțiva liceeni.

Totuși, unii recunosc că ziua de vineri necesită disciplină și organizare: „Dacă nu ești organizat, se adună multe teme și pot apărea dificultăți. Trebuie disciplină ca să funcționeze acest program”.

Implementarea modelului hibrid a generat și ajustări logistice în școli. Diriginții trebuie să urmărească realizarea proiectelor online și să mențină comunicarea cu elevii care nu vin fizic vinerea. În unele licee, platformele digitale și resursele online au fost consolidate pentru ca elevii să nu fie defavorizați.

Pentru elevii care se pregătesc pentru Bacalaureat, programul oferă mai mult timp de recapitulare și concentrare pe materiile principale. În același timp, ziua de vineri creează o oportunitate de autonomie și responsabilizare, pregătind elevii pentru un mod de lucru mai independent, necesar în facultate sau la examenele naționale.

Acest model pilot ar putea fi extins în viitor și în alte licee, în funcție de rezultatele obținute și de feedback-ul profesorilor și elevilor. Scopul este să crească eficiența pregătirii pentru Bacalaureat, fără a neglija restul disciplinelor și dezvoltarea competențelor practice și digitale ale elevilor.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading