Știri
Ciprian Pandea și-a dat demisia din funcția de secretar de stat din cadrul Guvernului României
Ciprian Pandea a fost numit secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului României în luna august 2017. Numirea a avut loc la două luni de activitate ca subsecretar de stat în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului din cadrul Guvernului.
Pandea și-a dat demisia din funcția de secretar de stat ieri, 26 februarie 2019. Ciprian Pandea a fost președinte interimar al organizației județene din cadrul Partidului Social Democrat, organizația județeană Călărași, timp de aproape trei ani.
În data de 21 septembrie 2018, la Călărași s-a organizat Conferința Alegerilor pentru numirea președintelui PSD. Pandea a avut sprijinul celor mai mulți membri care au avut drept de vot, dar voturilor nu au fost validate de către conducerea centrala a PSD. Motivul real pentru carea Ciprian Pandea nu a fost validat pentru funcția de președinte find acela ca Pandea s-a aflat pe lista președinților de organizații care i-au cerut demisia lui Liviu Dragnea.
Surse din cadrul partidului din cadrul PSD Călărași confirmă faptul că Ciprian Pandea nu mai ocupă funcția de secretar de stat. Tot sursele noastre afirmă faptul că alegerile trebuiau validate de un reprezentant al organizației centrale a PSD. Pandea a organizat conferința la o oră târzie (21.00), eveniment la care nu participat niciun reprezentat de la centru, așa cum statutul organizației prevede.
Întrucât algerile nu au fost validate, Codrin Ștefănescu a numit o altă conducere interimară unde Ciprian Pandea și alți prieteni nu s-au mai regăsit.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Bani europeni cu porția: unele județe rup norma, altele stau pe margine. Unde se află Călărașiul?
Fondurile europene sunt pe masă, dar nu toată lumea se grăbește să le ia. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: diferențele dintre județe și primării sunt uriașe, iar cine nu depune proiecte rămâne, pur și simplu, în urmă.
Ialomița – campioană la proiecte. Cifre care vorbesc de la sine
Județul Ialomița conduce detașat clasamentul. Aproape 100 de proiecte, cu o valoare totală de 1,3 miliarde de lei, au fost depuse doar aici. Consiliul Județean trage greu la cântar, dar și orașele mari vin din urmă:
Slobozia, Fetești, Amara sau Urziceni au intrat serios în cursa pentru bani europeni.
Comune mici, rezultate mari. Surpriza vine din rural
Contrar așteptărilor, nu doar orașele mari joacă tare. Unele comune din mediul rural au reușit să depășească municipii întregi. Exemplul cel mai clar: Movilița, cu 5 proiecte și 45 de milioane de lei atrași.
Mesajul este simplu: nu mărimea contează, ci hârtiile făcute la timp.
Și totuși… cine lipsește din clasament?
În timp ce unii trag tare să prindă finanțări, alte UAT-uri nu apar deloc pe listă. Zero proiecte, zero bani. Nu pentru că fondurile nu există, ci pentru că nimeni nu le-a cerut.
Oficialii ADR au fost direcți: sprijin există, întâlniri au fost, explicații s-au dat. Mai departe, fiecare primărie răspunde pentru ce face sau nu face.
Ce înseamnă asta pentru oameni
Unde sunt proiecte, sunt drumuri, școli, investiții și locuri de muncă. Unde nu sunt, rămân promisiunile. Diferențele dintre localități nu se mai văd doar pe hârtie, ci în viața de zi cu zi.
Banii europeni nu se împart egal. Se câștigă. Iar cine stă pe margine, pierde.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Afaceri de milioane pe fonduri europene: cine sunt privații care au prins finanțări mari în Sud-Muntenia
În timp ce unele administrații locale încă mai fac calcule, mediul privat din regiunea Sud-Muntenia a trecut la fapte. Datele prezentate marți, 16 decembrie, la conferința de presă a ADR Sud-Muntenia arată clar: marile proiecte private încep să schimbe economia locală, iar sumele atrase nu sunt deloc mici .
Frumușani, pe primul loc: proiect privat de top
Cel mai mare proiect privat menționat oficial vine din Frumușani, unde compania Total Tehnology a atras o finanțare consistentă, considerată de ADR drept cea mai mare investiție privată din zonă în actualul program.
Este un exemplu clar că fondurile europene nu sunt doar pentru primării, ci pot susține direct dezvoltarea unor afaceri solide, cu impact real în economie: producție, locuri de muncă și taxe plătite local.
Municipiul Călărași intră pe harta investițiilor private
Și municipiul Călărași apare pe lista proiectelor private majore. Potrivit directorului general al ADR Sud-Muntenia, la Călărași este în derulare un proiect privat în valoare de aproximativ 8 milioane de lei.
Chiar dacă suma nu bate recorduri regionale, proiectul este relevant pentru economia locală și confirmă că antreprenorii din Călărași încep să profite de oportunitățile europene, nu doar să aștepte investiții publice.
Unde merg banii: industriile care „rup” finanțările
Cele mai multe proiecte private finanțate vizează domenii concrete, cu rezultate rapide:
- construcții metalice și structuri industriale,
- construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale,
- servicii medicale și cabinete de specialitate,
- producția de bunuri de uz gospodăresc și sanitar.
Sunt domenii care angajează oameni, produc valoare și mișcă economia, nu doar „consumă fonduri”.
De ce reușesc privații unde alții ezită
Un detaliu important subliniat de oficialii ADR: proiectele private se finalizează mai rapid, mai ales atunci când vizează dotări și achiziții, nu lucrări de infrastructură greoaie. În multe cazuri, un proiect privat poate fi dus la capăt în mai puțin de un an.
Cu alte cuvinte, antreprenorii bine pregătiți nu așteaptă, ci investesc, cofinanțează și merg mai departe.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Cât costă mâncarea de bază în România, comparativ cu alte state: unde este mai ieftin și unde prețurile sar în aer
Prețurile alimentelor de bază diferă semnificativ de la o țară la alta, iar România se află, în multe cazuri, în zona mediană a clasamentului. O analiză comparativă realizată pe baza unui tabel publicat de Gândul.ro arată cât plătesc românii pentru produsele esențiale din coșul zilnic, raportat la alte state din Europa și din afara continentului.
În comparație au fost incluse produse precum pâinea, cartofii, carnea de pui și de porc, telemeaua de vacă, roșiile și castraveții. Datele vizează România, Republica Moldova, Grecia, Ungaria, Italia, Spania, Anglia, Franța, Germania, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Somalia, China și Australia.
Pâinea și cartofii, mai ieftini în est și în Africa
România se situează aproape de limita inferioară a prețurilor la pâine, cu 6 lei, însă cele mai mici tarife se regăsesc în Republica Moldova și Somalia – 5 lei. La polul opus se află SUA, unde pâinea ajunge la 12 lei.
Și cartofii sunt relativ accesibili în România (4 lei/kg), însă din nou Republica Moldova și Somalia oferă cele mai mici prețuri, de doar 3 lei/kg. Australia înregistrează cel mai ridicat tarif: 12 lei/kg.
Carnea: România, sub media occidentală
La carnea de pui, România se menține sub multe state din vest, cu un preț mediu de 22 de lei/kg, față de 34 de lei în Anglia sau 38 de lei în SUA. La carnea de porc, românii plătesc aproximativ 30 de lei/kg, în timp ce în Australia prețul urcă la 63 de lei/kg, iar în SUA la 55 de lei/kg.
Telemeaua, un lux în vest
Un kilogram de telemea de vacă costă în România aproximativ 40 de lei. În vestul Europei și peste ocean, prețurile cresc considerabil: 63 de lei în Anglia, 70 de lei în SUA și 78 de lei în Australia. Cel mai mic preț este raportat în Somalia – 23 de lei/kg.
Legumele proaspete, diferențe vizibile
Roșiile și castraveții sunt relativ accesibili în România (9 lei, respectiv 8 lei/kg), însă în țări precum Anglia, SUA sau Australia, prețurile depășesc frecvent 20 de lei/kg la roșii. Din nou, Republica Moldova și Somalia se remarcă prin cele mai mici costuri.
Concluzie
Deși România nu este cea mai ieftină țară din clasament, prețurile la alimentele de bază rămân sub nivelul celor din vestul Europei și din afara continentului. Diferențele devin însă relevante atunci când sunt raportate la venituri, iar comparația scoate în evidență presiunea reală asupra puterii de cumpărare a populației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bani europeni cu porția: unele județe rup norma, altele stau pe margine. Unde se află Călărașiul?
CCR blochează din nou reforma pensiilor magistraților: Ședința amânată pentru 16 ianuarie din lipsă de cvorum – absenți cei 4 judecători numiți de PSD
Afaceri de milioane pe fonduri europene: cine sunt privații care au prins finanțări mari în Sud-Muntenia
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
