În anii 1950, competiția dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică nu se dădea doar pe Pământ. Ambele superputeri visau să cucerească spațiul și să-și demonstreze superioritatea tehnologică și militară. În acest context tensionat a apărut Proiectul A119, un plan strict secret al Forțelor Aeriene americane: detonarea unei bombe nucleare pe suprafața Lunii.

Ideea a venit în 1958 și a fost coordonată de un laborator special din Illinois. Scopul nu era unul științific, ci pur psihologic și propagandistic. Americanii voiau să creeze un spectacol vizibil de pe Pământ – un nor uriaș de praf și o lumină strălucitoare care să apară pe discul lunar în timpul fazei de lună nouă. Mesajul către Moscova și către întreaga lume trebuia să fie clar: „Noi putem ajunge pe Lună și putem chiar să o distrugem parțial dacă vrem.”

Printre oamenii de știință implicați s-a numărat și tânărul astronom Carl Sagan, însărcinat să calculeze cum s-ar extinde norul de praf lunar după explozie, astfel încât să fie cât mai vizibil. Bomba aleasă era una cu hidrogen, de câteva ori mai puternică decât cele aruncate asupra Japoniei în 1945. Explozia urma să aibă loc lângă terminatorul lunar (linia dintre partea luminată și cea întunecată), pentru efect dramatic maxim.

Deși planul părea science-fiction, era tratat cu maximă seriozitate. Documentele interne arătau că militarii erau convinși că detonarea nu ar pune în pericol Pământul și că riscurile erau „acceptabile”. Totuși, pe măsură ce studiile au avansat, au apărut voci care au atras atenția asupra consecințelor nedorite: Luna ar fi putut rămâne cu un crater radioactiv vizibil permanent, iar comunitatea științifică internațională ar fi considerat gestul o barbarie, distrugând șansa unei explorări pașnice a satelitului nostru.

Advertisement

În cele din urmă, în 1959, proiectul a fost abandonat definitiv. Principalul motiv? Americanii și-au dat seama că un asemenea act de forță i-ar putea face să pară agresorii în ochii lumii, exact opusul a ceea ce își doreau. Câteva luni mai târziu, Uniunea Sovietică a lansat sonda Luna 2, care s-a izbit intenționat de suprafața Lunii – un gest simbolic, dar fără explozie nucleară. Războiul Rece în spațiu a continuat, însă pe alte căi.

Proiectul A119 a rămas secret timp de aproape patru decenii și a ieșit la iveală abia la sfârșitul anilor ’90. Astăzi pare o nebunie demnă de un film de groază, dar ne amintește cât de aproape a fost omenirea, în plină frenezie a Războiului Rece, să comită un act de vandalizare cosmică doar pentru a-și arăta mușchii. Din fericire, Luna a rămas neatinsă… cel puțin până la următoarea idee genială a vreunei superputeri.

Ziua de 13 decembrie a intrat în istorie prin evenimente dramatice care au schimbat destinele unor națiuni întregi. În România, această dată marchează scânteia Revoluției din 1989 de la Timișoara, unul dintre momentele-cheie care au dus la căderea regimului Ceaușescu. În plan internațional, ziua este asociată cu episoade tragice (Masacrul de la Nanjing) și cu momente de cotitură politică (legea marțială în Polonia), dar și cu nașteri și realizări culturale importante. Iată o selecție a celor mai semnificative evenimente din 13 decembrie de-a lungul istoriei.

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI:

1250 – A murit împăratul Imperiului Romano-German, Frederic al II-lea; (n.26 decembrie 1194).

1466 – A murit marele sculptor italian Donatello.

Advertisement

1524 – Radu de la Afumați a fost confirmat de către Înalta Poartă, domnitor al Țării Romanești.

1553 – S-a născut Henric al IV-lea al Franței (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Burbon; (d.14.05.1610

1577 – Corsarul englez Francis Drake pornește de la Plymouth, Anglia, în călătoria sa în jurul lumii.

1642 – Navigatorul olandez Abel Janszoon Tasman a descoperit Noua Zeelandă.

1784 – A murit Samuel Johnson, scriitor și lexicograf britanic; (n. 18.09.1709).

Advertisement

1812 – S-a declanșat Ciuma lui Caragea. Epidemia dintre anii 1812–1813 a izbucnit în a doua zi de domnie a lui Ioan Vodă Caragea și a decimat, în următoarele luni, jumătate din locuitorii Bucureștiului. Boala a provocat un adevărat haos în Capitală, iar în acele zile s-au petrecut multe jafuri și violuri. Au murit până la 300 de oameni pe zi și se crede că numărul morților în toată țara a fost mai mare de 90.000.

1862 – În Războiul Civil American, forțele unioniste conduse de Ambrose Burnside au suferit pierderi grele în asalturile împotriva confederaților în Bătălia de la Fredericksburg.

1863 – Guvernul Kogalniceanu a votat Legea secularizarii averilor mânăstirești, un deziderat al Revoluției de la 1848.

1866 – S-a născut David Praporgescu, General al Armatei României, erou al Primului Război Mondial.

1872 – Gara București Nord a fost legată la linia căii ferate.

Advertisement

1907 – S-a născut scriitorul roman Grigore Băjenaru (d. 1986), cunoscut publicului mai ales pentru încântătorul sau roman “Cișmigiu & Comp”.

1916 – A început Bătălia pentru București (30 noiembrie/13 decembrie 1916 – 3/16 decembrie 1916)

1917 – A fost proclamată Republica Crimeea, primul ei președinte fiind Numan Çelebi Cihan – Ziua etniei tătare din România.

1917 – S-a născut Miron Constantinescu, sociolog marxist, istoric, om politic comunist, membru titular al Academiei Române.(d. 1974)

1918 – A avut loc in București o puternică manifestație muncitorească. Manifestanții au urmat calea Victoriei, oprindu-se în fața Teatrului Național, unde au fost reprimați sângeros.

Advertisement

1921 – Demisia guvernul lui Alexandru Averescu. Drept urmare Partidul Poporului își pierde influența politică in Basarabia recent intrată în componența României Mari.

1923 – S-a născut Philip Warren Anderson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pe anul 1977. (d. 2020)

1929 – S-a născut Christopher Plummer, actor canadian de teatru și film („Sunetul muzicii”, „Iisus din Nazaret”).

1937 – A început Masacrul din Nanking (13 decembrie 1937 – ianuarie 1938) – În al Doilea Război Chino-Japonez, trupele japoneze au capturat orașul chinez Nanking și au început să comită numeroase atrocități.

1941 – Al Doilea Război Mondial – România și Ungaria declară război Statelor Unite.

Advertisement

1943 – Al Doilea Război Mondial – Forțele de ocupație germane în Grecia masacrează populația civilă la Kalavryta.

1955 – A decedat Alexandru Proca, om de știință roman, fizician, considerat o notorietate mondială în domeniul particulelor numite “mezoni”, a căror existență a demonstrat-o teoretic; membru de onoare (1990) al Academiei Române; (n.16.10.1897).

1974 – Malta devine republică în cadrul Commonwealthului.

1981 – In Polonia, generalul Jaruzelski a decretat legea marțială, iar liderii sindicatului “Solidaritatea” au fost arestați la domiciliu. Măsura a fost luată ca urmare a amplelor manifestări sociale organizate de sindicatul anticomunist “Solidaritatea”.

1983 – Poetul roman Nichita Stănescu, laureat al premiului Herder si membru post-mortem al Academiei Romane, a încetat din viata la vârsta de 50 de ani. 

Advertisement

1996 – Liderii Uniunii Europene au prezentat design–ul bancnotelor EURO.

1996 – Kofi Annan a devenit secretarul general al ONU.

2000 – Scriitorului rus Aleksandr Soljeniţîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, i-a fost decernat Marele Premiu al Academiei Franceze de Științe Morale și Politice.

2002 – Uniunea Europeană anunță că Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia vor deveni membre de la 1 mai 2004.

2003 – Președintele irakian Saddam Hussein este capturat în apropierea orașului Tikrit.

Advertisement

2005: A fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei Române.

2007 – A fost semnat Tratatul de la Lisabona.

2011 – Un atac armat a avut loc la Liège, în Belgia, soldat cu șase morți și 125 de răniți.

 2019 – Boris Johnson a fost reînvestit oficial prim-ministru de către regina Elisabeta a II-a.

2020 – A început circulația trenurilor pe linia de cale ferată între Gara de Nord și Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” București. Lucrările de modernizare a liniei de cale ferată între Gara de Nord și Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” au fost recepționate la data de 4 decembrie 2020, potrivit unui comunicat al CFR SA.

Advertisement

Lester Joseph Gillis s-a născut pe 6 decembrie 1908 în Chicago, într-o familie săracă de imigranți. Încă de mic a intrat în lumea infracțiunilor mărunte – furturi de mașini, jafuri și spargeri. Avea o înfățișare de băiat inocent, cu trăsături fine și ochi mari, motiv pentru care presa și poliția i-au spus „Baby Face” (Față de Copil). Însă în spatele acelui chip angelic se ascundea unul dintre cei mai sângeroși criminali ai Marii Crize.

La începutul anilor ’30 s-a alăturat bandei lui John Dillinger, celebru hoț de bănci al vremii. Nelson nu era mulțumit să fie doar un membru obișnuit – voia să fie în centrul atenției și să ucidă cât mai mulți polițiști. Spre deosebire de Dillinger, care evita pe cât posibil vărsarea de sânge, Baby Face trăgea fără ezitare. A participat la celebrele spargeri de bănci din Midwest și la evadarea spectaculoasă a lui Dillinger din închisoarea din Crown Point.

După moartea lui Dillinger în iulie 1934, Nelson a devenit inamicul public numărul 1 al Statelor Unite. Pe 27 noiembrie 1934, într-un schimb de focuri dramatic pe o șosea din Illinois (cunoscut ca „Bătălia de la Barrington”), a fost confruntat de doi agenți FBI, Thomas Dove și Samuel Cowley. Nelson, rănit grav, i-a împușcat mortal pe amândoi înainte de a muri el însuși câteva ore mai târziu în brațele soției sale. Avea doar 25 de ani și era creditat cu uciderea a cel puțin nouă oameni, dintre care trei agenți federali – un record în istoria bandiților americani.

Deși a trăit puțin, Baby Face Nelson a rămas în legendă ca simbolul gangsterului fără scrupule, un om care transforma orice jaf într-un masacru și care prefera să moară împușcând decât să fie prins viu. Fața lui de copil și cruzimea sa absolută l-au făcut de neuitat.

Advertisement