La zi
Ciclonul Barbara devastator: Bucureștiul sub ape, copaci doborâți

La zi
CCR amână din nou verdictul privind reforma pensiilor magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne până pe 20 octombrie pronunțarea asupra reformei pensiilor magistraților, o temă care a generat numeroase dezbateri în spațiul public și în rândul specialiștilor din domeniul juridic. Decizia vine în contextul examinării obiecțiilor de neconstituționalitate ridicate împotriva Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Această amânare reprezintă o nouă etapă în procesul de evaluare a conformității legislative, care a atras atenția atât a magistraților, cât și a societății civile.
Potrivit comunicatului oficial al Curții, obiecțiile de neconstituționalitate formulate împotriva legii în ansamblul său, precum și cele referitoare la articolele I punctele 5 și 6, articolul III alineatul (3), articolul IV alineatul (1) și articolul V alineatele (1) și (2) au fost respinse. CCR a considerat că aceste prevederi respectă principiile constituționale, însă amânarea deciziei finale sugerează o analiză aprofundată a altor aspecte ale reformei, care ar putea avea implicații semnificative asupra sistemului de pensii al magistraților.
Reforma pensiilor magistraților a fost un subiect sensibil, având în vedere impactul său asupra statutului profesional al judecătorilor și procurorilor, precum și asupra echilibrului financiar al sistemului de pensii. Criticile aduse modificărilor legislative au inclus preocupări legate de posibile discriminări sau de afectarea independenței justiției. În acest context, decizia CCR de a amâna pronunțarea până pe 20 octombrie reflectă necesitatea unei evaluări detaliate pentru a asigura conformitatea cu Constituția României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Javan Banded-Pitta: Comoara colorată a pădurilor din Java

Javan Banded-Pitta: Bijuteria ascunsă a pădurilor indoneziene
Javan Banded-Pitta (Hydrornis guajana), cunoscută și sub numele de pitta cu bandă javaneză, este o pasăre fascinantă, considerată una dintre comorile avifaunei din Indonezia. Această specie, parte a familiei Pittidae, este renumită pentru penajul său vibrant și comportamentul discret, care o face o adevărată enigmă a pădurilor tropicale.
Caracteristici și aspect
Javan Banded-Pitta este o pasăre de dimensiuni mici, măsurând aproximativ 15-20 cm în lungime. Penajul său este o explozie de culori: capul este de un cărbune profund, cu o sprânceană aurie distinctivă, în timp ce pieptul și spatele sunt împodobite cu nuanțe de verde smarald și albastru electric. Gâtul său prezintă o bandă galbenă strălucitoare, iar aripile sunt ornate cu pete albe, vizibile în zbor. Masculii și femelele au un aspect similar, deși masculii pot avea culori ușor mai intense.
Habitat și răspândire
Această pasăre trăiește în pădurile tropicale umede și dense din insula Java și, ocazional, din Bali. Preferă zonele de pădure primară sau secundară cu un strat gros de frunze pe sol, unde își petrece mare parte din timp căutând hrană. Javan Banded-Pitta este o specie sedentară, rar părăsind teritoriul său natal.
Comportament și dietă
Javan Banded-Pitta este o pasăre timidă, care se ascunde în tufișuri și preferă să se deplaseze pe jos, sărind rapid pe solul pădurii. Dieta sa constă în principal din insecte, viermi, melci și alte nevertebrate mici, pe care le găsește răscolind frunzele căzute. Este o pasăre solitară, cu excepția sezonului de reproducere, când masculii își fac simțită prezența prin cântece melodioase, dar discrete.
Reproducere
Sezonul de reproducere al pittei javaneze are loc în lunile ploioase, când pădurea oferă hrană din belșug. Cuibul, o structură sferică construită din ramuri și frunze, este plasat aproape de sol, bine camuflat. Femela depune de obicei 2-3 ouă, iar ambii părinți contribuie la îngrijirea puilor.
Statut de conservare
Din păcate, Javan Banded-Pitta este clasificată ca o specie „aproape amenințată” (Near Threatened) conform IUCN, din cauza pierderii habitatului provocată de defrișările masive din Java. Conservarea pădurilor tropicale este esențială pentru supraviețuirea acestei specii spectaculoase.
Curiozități
-
Numele „pitta” provine din limba telugu, unde înseamnă „pasăre mică”.
-
Datorită culorilor sale vibrante, este adesea numită „bijuteria pădurii”.
-
Javan Banded-Pitta este extrem de greu de observat în sălbăticie, fiind un maestru al camuflajului.
Javan Banded-Pitta este un simbol al frumuseții și fragilității naturii. Protejarea habitatului său este crucială pentru a asigura că această pasăre splendidă va continua să încânte generațiile viitoare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Iarna 2025/2026: Europa se pregătește pentru un sezon rece și ninsori abundente

O iarnă cu accente clasice în Europa
Prognozele meteorologice bazate pe comparații cu ani similari din trecut indică o posibilă revenire a iernilor tradiționale, cu temperaturi sub medie și episoade mai dese de zăpadă, conform Severe Weather Europe. Factori precum La Niña, o fază negativă a Oscilației Cvasi-Bienale (QBO), un vortex polar slăbit și extinderea timpurie a zăpezii în Siberia sugerează un sezon rece, diferit de iernile blânde din ultimii ani.
Deși previziunile sezoniere nu pot detalia intensitatea sau durata episoadelor reci, scenariul general indică o iarnă variabilă, cu alternanțe între perioade blânde și valuri de aer polar, oferind pasionaților de zăpadă motive de optimism.
De ce am putea avea o iarnă mai rece?
O combinație rară de factori oceanici și atmosferici conturează o iarnă 2025/2026 cu un caracter mai rece. Aceștia includ:
-
La Niña: Faza rece a fenomenului ENSO, caracterizată prin scăderea temperaturii apelor din Pacificul ecuatorial, influențează circulația atmosferică globală. Conform NOAA, o La Niña slabă s-a format deja și va persista în iarnă, favorizând curenți de aer rece către latitudinile medii din Europa și America de Nord.
-
Oscilația Cvasi-Bienală (QBO): În prezent în fază estică (negativă), QBO contribuie la destabilizarea vortexului polar, permițând „scurgeri” de aer arctic spre sud. Aceasta crește șansele unor episoade de frig intens.
-
Vortexul polar slab: Vortexul polar, o masă de aer rece ce înconjoară Polul Nord, prezintă semne de instabilitate. În iernile trecute, precum 1983/1984 sau 2009/2010, un vortex polar slăbit a adus valuri de frig în Europa și America de Nord.
-
Zăpada siberiană: Extinderea stratului de zăpadă în Siberia în luna octombrie poate amplifica presiunea atmosferică, perturbând vortexul polar și facilitând pătrunderea aerului rece în Europa.
Cum va arăta iarna în Europa?
Iarna 2025/2026 se anunță variabilă, cu episoade reci mai frecvente, în special în nordul, centrul și estul continentului.
Nordul și centrul Europei
Țări precum Norvegia, Suedia, Germania, Polonia și Marea Britanie ar putea înregistra temperaturi apropiate sau sub media multianuală, cu ninsori abundente, mai ales în zonele montane (Alpi, Carpați, Tatra). A doua jumătate a iernii ar putea aduce straturi consistente de zăpadă.
Sudul Europei
În Italia, Spania, Grecia și Balcani, iarna va alterna între perioade blânde, umede, influențate de curenți mediteraneeni, și episoade reci, cu posibile inversiuni termice și nopți geroase în zonele joase.
Semnalul general
Modelele climatice indică un anticiclon nordic peste Scandinavia și Groenlanda, care ar putea devia curenții atlantici, aducând aer rece din est sau nord-est. Dacă vortexul polar se destabilizează în ianuarie sau februarie, Europa ar putea experimenta episoade de frig extrem, similare iernilor din 2010 sau 2018.
Impactul vremii severe: măsuri în școli
În contextul vremii extreme, autoritățile din România iau în considerare măsuri pentru a gestiona situațiile dificile. Prefectul Capitalei analizează implementarea unui sistem hibrid pentru școli în zilele cu cod roșu de ploi, în timp ce în județul Giurgiu școlile se vor închide în astfel de condiții.
Iarna 2025/2026 promite să fie una dinamică, cu un potențial crescut de episoade reci și ninsori, mai ales în nordul și centrul Europei. Combinația dintre La Niña, QBO negativ, un vortex polar instabil și zăpada siberiană timpurie creează premisele pentru un sezon care ar putea reaminti de iernile clasice. Rămâne de văzut cât de intense vor fi aceste fenomene, dar semnalele actuale sugerează un sezon mai activ decât în anii precedenți.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.