Curtea Constituțională a României (CCR) a înregistrat un nou blocaj major în privința legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților. Ședința programată luni, 29 decembrie 2025, nu a putut avea loc din cauza lipsei cvorumului – doar 5 din cei 9 judecători s-au prezentat. Cei patru judecători numiți la propunerea PSD (Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc) au lipsit, așa cum au făcut și duminică, 28 decembrie, când au părăsit deliberările după cereri de amânare.

Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că: „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, el s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.”

Ea a adăugat că a întrerupt propriul concediu pentru a participa și a respins speculațiile privind un posibil studiu de impact ca motiv de amânare: „Studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, reglementat de legea 24/2000. […] Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. […] studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.”

Următorul termen a fost fixat pentru vineri, 16 ianuarie 2026, ora 10:00 – a treia amânare consecutivă după cele din 10 și 28 decembrie.

Advertisement

Contextul reformei și miza legii

Legea contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) prevede modificări majore în sistemul pensiilor magistraților (judecători și procurori), asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan:

• Creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani (cu o perioadă de tranziție de 15 ani, începând din 2026 – câte un an pe an, până în 2042).
• Schimbarea formulei de calcul – pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani.
• Plafonarea cuantumului la maximum 70% din ultima indemnizație netă (față de actualul sistem care permite pensii apropiate sau chiar egale cu ultimul salariu).

Drepturile deja aflate în plată nu sunt afectate retroactiv, dar noile prevederi ar reduce semnificativ pensiile viitoare.

ICCJ susține că legea discriminează magistrații față de alte categorii cu pensii de serviciu, încalcă independența justiției și standardele CEDO/CJUE. Reforma este legată de jaloane PNRR – România riscă pierderea a sute de milioane de euro dacă nu se implementează la timp.

Blocajul actual (cu absențe repetate) împiedică orice decizie înainte de 1 ianuarie 2026, data preconizată pentru intrarea în vigoare a unor măsuri. Situația a generat reacții puternice din partea guvernamentală și a opiniei publice, fiind văzută ca o tergiversare intenționată. Reforma rămâne în aer, iar decizia CCR ar putea veni abia la jumătatea lunii ianuarie 2026.

Advertisement

După ani în care i-a întâmpinat pe turiști cu pereți scorojiti și improvizații, Gara Costinești Tabără începe, în sfârșit, să arate a gară adevărată. La mai bine de un an de la semnarea contractului, lucrările de reconstrucție au intrat într-o fază vizibilă, iar șantierul a prins contur: ziduri ridicate, structură clară și utilaje la lucru.

Proiectul, evaluat la peste 15 milioane de lei, promite să schimbe radical prima impresie pe care o au tinerii și turiștii care coboară din tren în stațiunea distracției non-stop. Vechea clădire a fost demolată, iar în locul ei se ridică o gară complet nouă, cu facilități moderne, spații funcționale și acces adaptat inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.

În acest moment, structura clădirii este aproape completă: pereții din cărămidă sunt ridicați, iar șantierul este plin de materiale și echipamente. Urmează etapele-cheie – acoperișul, finisajele interioare și dotările tehnice. În paralel, se lucrează la zona peroanelor și la accesul către liniile de tren, pentru a crește siguranța călătorilor.

Stațiunea distracției cere o gară „de festival”

Costineștiul rămâne magnet pentru tineri, cluburi pline și plaje aglomerate. Iar o gară modernă era o lipsă strigătoare la cer. Autoritățile mizează pe faptul că noua construcție va completa experiența stațiunii și va elimina haosul de la sosirile din sezonul estival.

Advertisement

Contract semnat în 2024, lucrări încă în derulare

Contractul a fost semnat în 2024, în valoare de 15.285.568,12 lei, fiind atribuit asocierii de firme Construct I.N.G., I.S.P.C.F., Arcada Company, Spiact Craiova și Pro Ami’s Consulting SRL. Investiția face parte din proiectul național de modernizare a 47 de stații de cale ferată, lotul Costinești Tabără.

Ce promite proiectul, pe hârtie

Documentația prevede:

• demolarea vechii clădiri și construirea uneia noi;
• instalații moderne de încălzire, ventilație și electricitate;
• peroane refăcute complet;
• sisteme de supraveghere video;
• rampe și elemente de siguranță pentru toți călătorii.

Până la finalizarea lucrărilor, turiștii pot urmări „making of-ul” unei gări care se vrea modernă, dar care, deocamdată, rămâne un șantier cu promisiuni mari. Rămâne de văzut dacă acestea vor fi respectate la timp.

O întâmplare aparent banală s-a transformat, în timp, într-o afacere agricolă de succes pentru un fermier din Oltenița, județul Călărași. Gheorghe cultivă de mai bine de opt ani un soi rar de usturoi – cunoscut sub numele de „usturoi Elefant” – care ajunge să fie vândut cu prețuri cuprinse între 80 și 100 de lei pe kilogram, atât pe piața internă, cât și în afara României.

Povestea a început după ce bărbatul a cumpărat, întâmplător, câteva căpățâni de usturoi de la un trecător și le-a plantat în grădina proprie. Rezultatul a fost neașteptat: un soi cu căței foarte mari, aromă mai blândă și gust ușor dulceag, diferit de usturoiul clasic și mult mai ușor de tolerat.

Astăzi, Gheorghe cultivă usturoiul Elefant atât în solar, cât și pe terenurile din jurul casei. Producția anuală ajunge la 300–400 de kilograme, iar unele căpățâni ating greutăți impresionante, de până la 800 de grame. Aceste caracteristici îl fac ușor de recunoscut și extrem de căutat pe piață.

Cererea a depășit rapid granițele județului și chiar ale țării. Fermierul livrează deja către clienți din Israel, iar în acest an a primit solicitări inclusiv din Germania. În România, marfa se vinde constant, iar stocurile se epuizează rapid.

Advertisement

„Nu sunt un fermier mare. Am o casă la țară, aproximativ 1.000 de metri pătrați, un solar de 120 de metri și două bucăți de pământ pe care cultiv acest usturoi”, spune Gheorghe. Vânzarea se face direct de la poarta gospodăriei sau prin anunțuri online, iar cumpărătorii nu întârzie să apară.

Exemplul său arată că o idee simplă, combinată cu perseverență și un produs de nișă, poate transforma agricultura de mici dimensiuni într-o afacere profitabilă, chiar și într-o piață dominată de producători mari.