Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 25°C | Anul XI Nr. 523

La zi

CFR Constanța accelerează electrificarea liniei Ciulnița-Țăndărei

Published

on

Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA, prin Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța, a lansat o licitație pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate (SF) necesar electrificării secției de circulație Ciulnița – Slobozia – Țăndărei, un proiect strategic pentru modernizarea infrastructurii feroviare din România. Anunțul a fost publicat pe platforma SEAP, marcând un pas important către obținerea aprobărilor guvernamentale pentru această investiție.

Proiectul vizează electrificarea liniei feroviare pe traseul Ciulnița – Slobozia Veche (linia 802, lungime 17 km) și Slobozia Veche – Țăndărei (linia 701, lungime 29 km), în prezent neelectrificate și parțial utilizate doar pentru transportul de marfă. Valoarea estimată a contractului pentru elaborarea studiului este de 28,8 milioane de lei (fără TVA), cu o durată de 30 de luni, din care 13 luni sunt alocate procedurilor de expropriere.

Obiectivele proiectului

Electrificarea acestei secții face parte din „Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru 2021-2030”, aprobată prin HG nr. 985/2020. Proiectul urmărește:

  • Creșterea eficienței energetice și reducerea poluării prin utilizarea tracțiunii electrice.

  • Sporirea vitezei medii de circulație a trenurilor, îmbunătățind atractivitatea transportului feroviar.

  • Reducerea costurilor de exploatare și creșterea volumului de transport pe calea ferată.

  • Modernizarea instalațiilor de semnalizare (SCB) pentru creșterea siguranței și centralizarea traficului.

  • Facilitarea unui transport durabil între regiunile României, contribuind la dezvoltarea socio-economică a zonelor traversate.

Detalii tehnice și finanțare

Studiul de Fezabilitate va include documentația necesară pentru obținerea certificatului de urbanism, avizele și aprobările legale, precum și pregătirea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici și exproprierile aferente. Linia de contact va fi proiectată conform standardelor europene (SR EN 50119), pentru o viteză superioară celei actuale, cu o înălțime nominală a firului de contact de 5.500 mm și un gabarit nominal de 3,0 m.

Advertisement

Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021-2027, Fondul de Modernizare al Uniunii Europene, bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor și veniturile proprii ale CFR SA. Proiectul este inclus în Planul Anual de Achiziții Sectoriale (PAAS) 2025 al SRCF Constanța, sub poziția 4.B.31.

Impactul proiectului

Electrificarea liniei Ciulnița – Slobozia – Țăndărei va contribui la reducerea timpului de călătorie, creșterea siguranței traficului feroviar și integrarea regiunilor traversate în rețeaua feroviară modernă. De asemenea, va spori competitivitatea economică a României prin facilitarea transportului de mărfuri și pasageri, reducând în același timp impactul asupra mediului.

Acest demers reprezintă un pas semnificativ către modernizarea infrastructurii feroviare din regiunea Constanța, aliniindu-se obiectivelor naționale și europene de sustenabilitate și eficiență energetică.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Advertisement

La zi

România încotro? Un strigăt al frustrării economice

Published

on

Asistăm zilnic, neputincioși, la schimbările economice adoptate de guvern cu o lăcomie de căpcăun flămând. După ce am trecut de la un TVA de 19% la 20%, după ce am privit cum prețurile la energie și gaze ne împing spre o sărăcie de neimaginat, se pare că aceste măsuri nu au fost de ajuns. Guvernanții au decis că o pensie de 3.000 de lei este „mare” și trebuie impozitată cu 10%, chipurile pentru asigurările de sănătate. Se taie din indemnizațiile pentru creșterea copilului, pentru că, vezi Doamne, și mamele trebuie să contribuie la sănătate. Firmele sunt lovite cu un impozit pe dividende mărit de la 10% la 16%. Mai mult, dacă o firmă are un capital social de 200 de lei, i se impune forțat un minim de 8.000 de lei, fără nicio negociere.

Nu sunt expert în finanțe sau economie, dar e clar că, în goana după bani, statul nu face decât să elimine firmele românești de pe piață. Luați o fabrică de covrigi, de exemplu: cu TVA-ul mărit, cu scumpirea energiei, nu mai poate concura cu producătorii din Europa. Și măcelul nu se oprește aici. Se vorbește de o creștere cu 75% a impozitelor pe clădiri – cică impusă de UE – și de majorarea impozitelor pe mașini, plus norme de poluare mai stricte. Taxe peste taxe, impozite peste impozite, asta fac guvernanții, care par să creadă că noi, cetățenii, am adus țara în această situație, nu ei!

Unii se joacă de parcă ar fi copii la grădiniță: „Dacă nu faci ce vreau, plec acasă!”. Ce nu înțeleg ei este că ei ne-au adus aici – prin furt, sinecuri, pile, amante, salarii nesimțite, pensii speciale și privilegiile sistemului judiciar. De 35 de ani, poporul plătește scump nota de plată pentru toate aceste abuzuri. Și acum, o nouă „chichiță”: dacă vrei să cumperi ceva ieftin din China, plătești 25 de lei pe fiecare pachet. Au pus ochii și pe pilonul II de pensii – dacă vrei să-ți retragi banii, te impozitează; ba mai mult, au decis că poți retrage doar 25%, restul eșalonat, în speranța că poate mori și banii rămân statului.

Să zicem că le dăm credit și credem că vor binele țării. Dar ce să vezi? Apar microbuzele electrice! În plină criză bugetară, un grup de „șmecheri” a cumpărat microbuze electrice pentru transportul elevilor, de la 90.000 de euro la 265.000 de euro bucata (vezi CJ Olt). Ce să înțelegem de aici? Că „pachetul 2” de măsuri nu mai vine și probabil nici nu va veni. Suntem păcăliți și obligați să plătim pentru dezmățul și iresponsabilitatea lor.

Advertisement

Ce nu văd guvernanții este că, dacă firmele, cocoșate de taxe și impozite, se închid una după alta, de unde vor mai lua bani? Oamenii vor ajunge în șomaj, iar statul va trebui să-i susțină – dar cu ce? Nu trebuie să fii economist ca să-ți dai seama că mergem în direcția opusă redresării. România încotro? Răspunsul e clar: spre o prăpastie economică, dacă nu se schimbă ceva rapid.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Misterul satului Anjikuni: Dispariția fără urmă a 2.000 de suflete

Published

on

În noiembrie 1930, un incident straniu și inexplicabil a avut loc în nordul îndepărtat al Canadei, pe malul Lacului Anjikuni. Joe Labelle, un negustor de blănuri familiarizat cu regiunea, se îndrepta spre un sat locuit de aproximativ 2.000 de eschimoși, cunoscuți pentru pescuitul lor și traiul simplu. Labelle era un vizitator obișnuit al așezării, având legături de prietenie cu mulți dintre localnici. Însă, când a ajuns în sat, a fost întâmpinat de o liniște nefirească. Toate cabanele erau goale, lipsite de orice urmă de viață umană. Hainele, uneltele, armele, blănurile și chiar proviziile de hrană erau intacte, ca și cum oamenii ar fi dispărut brusc, fără să ia nimic cu ei. Într-una dintre cabane, Labelle a găsit un foc încă arzând, cu o bucată de carne rumenindu-se deasupra, semn că plecarea fusese subită.

Alarmat, Labelle a alertat imediat autoritățile canadiene, care au demarat o anchetă amănunțită. Investigațiile nu au dus la nicio concluzie clară, dar au scos la iveală detalii și mai tulburătoare. Toți câinii de sanie ai satului, esențiali pentru supraviețuirea în acea zonă izolată, fuseseră găsiți morți, înfometați, îngropați sub un strat gros de zăpadă. Mai șocant, cimitirul local fusese profanat: mormintele fuseseră dezgropate, iar toate rămășițele umane dispăruseră fără urmă. Niciun indiciu despre soarta celor 2.000 de oameni nu a fost găsit vreodată. Au fost luate în considerare diverse teorii – de la atacuri ale unor forțe externe până la fenomene supranaturale –, dar niciuna nu a oferit o explicație satisfăcătoare. Misterul satului Anjikuni rămâne unul dintre cele mai enigmatice cazuri de dispariție în masă din istorie, continuând să fascineze și să ridice întrebări fără răspuns.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Adio coasigurați: Ce trebuie să știi despre schimbările din sănătate și concediile medicale din septembrie 2025

Published

on

Începând cu 1 septembrie 2025, sistemul de asigurări de sănătate din România va suferi schimbări semnificative, conform Legii nr. 141/2025, intrată în vigoare la 1 august 2025. Una dintre cele mai importante modificări este eliminarea statutului de coasigurat, ceea ce înseamnă că persoanele care beneficiau automat de calitatea de asigurat prin contribuția plătită de un membru al familiei (soț, soție, părinte) nu vor mai avea acest drept. Aceste schimbări, alături de noile reglementări privind concediile medicale, vor afecta sute de mii de români. Iată ce trebuie să știi:

Ce înseamnă eliminarea statutului de coasigurat?

Până acum, persoanele coasigurate (de exemplu, soțul sau soția fără venituri proprii) beneficiau de asigurare de sănătate prin contribuția plătită de un membru al familiei asigurat. Începând cu 1 septembrie 2025, această facilitate dispare. Pentru a rămâne asigurate, persoanele afectate trebuie să:

  • Să depună Declarația Unică (formular 212), disponibilă pe site-ul ANAF.

  • Să plătească o contribuție de sănătate calculată la o bază de 6 salarii minime brute pe economie. Aceasta este împărțită în două tranșe:

    • 25% (607,5 lei) la depunerea declarației.

    • 75% (1.822,5 lei) până la 25 mai 2026.

  • Procesul poate fi inițiat fie de persoana care întreține, fie de coasiguratul însuși.

Fără această plată, persoanele coasigurate își vor pierde calitatea de asigurat și nu vor mai putea beneficia de servicii medicale decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Cine rămâne asigurat fără plata contribuției?

Anumite categorii vor continua să beneficieze de asigurare de sănătate fără a plăti contribuția (CASS). Acestea includ:

Advertisement
  • Copiii sub 18 ani.

  • Elevii și studenții între 18 și 26 de ani, inclusiv doctoranzii.

  • Tinerii până la 26 de ani proveniți din sistemul de protecție a copilului.

  • Femeile însărcinate și lăuzele.

  • Pensionarii cu venituri sub 3.000 lei/lună.

  • Persoanele cu dizabilități.

  • Pacienții oncologici fără venituri.

  • Persoanele aflate în detenție sau arest preventiv.

  • Victimele traficului de persoane (maximum 12 luni).

  • Membrii serviciilor voluntare de urgență.

  • Donatorii de celule stem (pentru 10 ani de la donare).

Bolnavii cronici fără venituri, beneficiari ai programelor naționale de sănătate, vor continua să primească îngrijiri medicale până la vindecare, similar pacienților oncologici.

Cine va plăti contribuția de sănătate (CASS)?

Următoarele categorii vor fi obligate să plătească o contribuție de sănătate de 10%:

  • Pensionarii cu venituri peste 3.000 lei/lună (pentru partea de venit ce depășește acest prag).

  • Beneficiarii de indemnizație de șomaj.

  • Persoanele care primesc ajutor social.

  • Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului.

  • Alte categorii, cum ar fi veteranii de război.

De exemplu, un pensionar cu o pensie de 4.000 lei va plăti CASS de 100 lei (10% din 1.000 lei, suma care depășește pragul de 3.000 lei).

Impactul asupra concediilor medicale

Începând cu 1 august 2025, indemnizațiile pentru concediile medicale pentru boli obișnuite sau accidente în afara muncii vor fi calculate diferențiat, în funcție de durata concediului:

  • 55% din baza de calcul pentru concedii de până la 7 zile.

  • 65% pentru concedii între 8 și 14 zile.

  • 75% pentru concedii de minimum 15 zile.

Notă: Pentru concediile medicale inițiate înainte de 1 august 2025, se aplică reglementările în vigoare la data eliberării certificatului medical inițial. Indemnizațiile pentru anumite boli cardiovasculare vor rămâne la 75% din baza de calcul, indiferent de durată.

Advertisement

Ce trebuie să faci dacă erai coasigurat?

Dacă te afli în categoria coasiguraților, trebuie să:

  1. Să verifici statutul tău de asigurat după 1 septembrie 2025.

  2. Să depui declarația unică (formular 212) pe site-ul ANAF.

  3. Să plătești contribuția CASS în tranșele specificate (25% inițial și 75% până la 25 mai 2026).

  4. Să păstrezi dovezile de plată pentru a beneficia de servicii medicale decontate.

Fără aceste demersuri, vei pierde accesul la concedii medicale plătite și la alte servicii medicale decontate de CNAS.

Alte modificări relevante

  • Personalul monahal va rămâne asigurat fără plată până la 1 septembrie 2025, după care va trebui să își gestioneze individual asigurarea.

  • Persoanele fără venituri cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate (altele decât oncologice) vor beneficia în continuare de servicii medicale și medicamente până la vindecare.

De ce sunt importante aceste schimbări?

Aceste modificări au scopul de a asigura sustenabilitatea sistemului de sănătate și de a reduce abuzurile legate de concediile medicale. Totuși, ele implică un efort financiar suplimentar pentru persoanele care erau coasigurate și pentru alte categorii care vor plăti CASS. Este esențial ca românii să fie informați și să ia măsurile necesare pentru a evita pierderea accesului la servicii medicale.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Advertisement
Continue Reading