La zi
Ceaiuri pentru afecțiuni ale ficatului
Plantele se pot procura din natură, sau de la magazinele naturiste, în afara sezonului. Efectele cele mai bune se obțin când se folosesc plante proaspete.
Ceai mixt – 1
– Ventrilică (50 g)
– Rădăcini de păpădie (50 g)
– Flori de cicoare (25 g)
– Lipicioasă (25 g)
Căutați aceste plante la magazinele naturiste și amestecați-le în dozele recomandate. Lipicioasă (Galium aparine) mai este cunoscută în popor și sub numele de asprișoară. Face parte din aceeași familie cu sânzienele (drăgaica) și vinarița. Toate aceste plante sunt cunoscute pentru efectele lor detoxifiante și vindecătoare asupra ficatului. Lipicioasă are și proprietăți anticancerigene.
Pentru o cană de ceai, se folosește 1 linguriță plină de amestec, infuzată în 250 ml de apă clocotită. Se beau câte 2 căni de ceai pe zi, cu înghițituri rare.
Ceai mixt – 2
– Sânziene – Turița mare – Lipicioasă
Amestecați toate aceste plante în cantități egale. Pentru prepararea unei căni de ceai, folosiți 1 linguriță plină de amestec de plante. Dacă plantele sunt proaspete, opăriți-le scurt, apoi strecurați. Dacă sunt uscate, lăsați-le la infuzat 5-10 minute. Se recomandă până la 3 căni de ceai pe zi. Prima cană trebuie băută dimineața, înainte de masă.
Ceai de obligeană
Acest ceai se prepară din rădăcină de obligeană, prin macerarea la rece, deoarece astfel se extrag cel mai bine principiile active ale plantei. Planta se găsește la magazinele de tip Plafar.
Puneți 1 linguriță de rădăcină de obligeană într-o cană cu apă rece și lăsați-o la înmuiat două ore.
Încălziți apoi acest amestec (nu-l lăsați să fiarbă), și strecurați. Se ia câte o înghițitură din ceaiul obținut înainte și după fiecare masă, adică 6 înghițituri pe zi în total. Pentru a păstra acest ceai cald pe parcursul zilei, puneți-l într-un termos (clătit în prealabil cu apă clocotită).
Ceai de pătlagină
Se folosesc frunze de pătlagina îngustă și se consumă câte 2-3 căni de ceai pe zi. Folosim 1 linguriță de plantă la 1 cană de apă clocotită.
Ceai de turița mare
Din acest ceai, se beau câte 2 căni pe zi. Se folosește 1 linguriță de plantă pentru 1 cană de apă clocotită. Se bea cu înghițituri mici.
Ceaiul de urzică
Este recomandat tuturor celor cu afecțiuni hepatice să țină o cură cu ceai de urzică. Se bea până la 1 litru de ceai pe zi, mai multe săptămâni la rând. Acest ceai curăță sângele, înlătură alergiile și anemia.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Camera Deputaților a avut o ședință-maraton în 3 decembrie 2025, în care aleșii au votat pe bandă rulantă legi cu impact direct asupra buzunarului public, infrastructurii și instituțiilor-cheie din țară. Totul într-un ritm alert, în stilul deja cunoscut de final de an, când Parlamentul trage tare să închidă restanțele legislative.
Legi adoptate la foc automat
✔ Punct unic de acces european la informații publice
Românii ar trebui să aibă, teoretic, acces mai ușor la informațiile din domeniul financiar și al pieței de capital. O lege tehnică, dar extrem de importantă pe hârtie, a trecut fără emoții.
✔ Modificări la circulația pe drumurile publice
OUG nr. 1/2025, care completează celebra OUG 195/2002, a primit undă verde. Noi reguli și ajustări pentru trafic, într-o țară unde problemele din teren se văd cel mai bine la orele de vârf.
✔ Actualizări legislative diverse
OUG 23/2025 a fost aprobată, aducând completări la alte acte normative. Un pachet tehnic, dar esențial pentru „curățenia” legislativă.
✔ Noua Agenție Națională pentru Droguri și Adicții – înființată oficial
O structură cu rol de coordonare în domeniul consumului de droguri și al sănătății mintale. Promisiunea? Politici mai coerente și prevenție. Rămâne de văzut cu ce rezultate.
Banii europeni, în prim-plan – două proiecte majore aprobate
Camera Deputaților a fost for decizional pentru două contracte grele, care privesc infrastructura feroviară:
-
Modernizarea liniei CF Caransebeș–Arad, finanțată prin MRR, cu acte semnate la București și Luxemburg.
-
Reabilitarea liniei Cluj-Napoca–Episcopia Bihor, un alt proiect european strategic pentru vestul țării.
Tot aici a trecut și modificarea Codului administrativ, un subiect mereu fierbinte pentru administrațiile locale.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
ITM Călărași, bilanț dur în noiembrie: amenzi de peste 167.000 lei și zeci de nereguli descoperite la angajatori din județ
Hera, noul membru patruped al Jandarmeriei Călărași: un pui de 5 luni pregătit să devină câine de intervenție
Lansare de revistă la Biblioteca Județeană Călărași: MaST Education Magazine ajunge la numărul 5
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
