Stonehenge, situat în câmpia Salisbury din sudul Angliei, rămâne unul dintre cele mai fascinante și enigmatice monumente preistorice din lume. Construit în mai multe etape între 3000 și 2000 î.Hr., acest cerc de pietre masive continuă să intrige arheologii, istoricii și vizitatorii, ridicând întrebări despre scopul său și despre civilizația care l-a creat.

Origini și construcție

Stonehenge este compus din blocuri uriașe de piatră, unele cântărind până la 50 de tone, transportate pe distanțe de peste 200 de kilometri, din cariere din sudul Țării Galilor. Construcția sa, realizată fără unelte moderne, demonstrează o inginerie impresionantă. Cercetările recente sugerează că monumentul a fost ridicat în mai multe faze: inițial, un șanț circular și movile de pământ (aproximativ 3100 î.Hr.), urmate de amplasarea pietrelor verticale și a lintourilor orizontale.

Scopul Stonehenge

Deși scopul exact al Stonehenge rămâne necunoscut, ipotezele principale indică o combinație de funcții astronomice, religioase și sociale. Alinierea pietrelor cu solstițiile de vară și iarnă sugerează că monumentul era folosit pentru observarea cerului, posibil ca un calendar astronomic. Alți cercetători consideră că Stonehenge era un loc de pelerinaj, un spațiu ceremonial sau chiar un centru de vindecare, datorită descoperirii de schelete cu urme de boli sau răni.

Descoperiri recente

Arheologia modernă a adus noi perspective. În 2020, analizele au confirmat că pietrele „sarsen” provin din West Woods, la 25 km distanță, iar metodele de transport ar fi implicat sănii și frânghii. De asemenea, situl „Durrington Walls”, aflat în apropiere, sugerează că acolo trăia comunitatea care a construit Stonehenge, posibil organizând festinuri ritualice. Tehnologiile avansate, precum scanările cu laser, au dezvăluit detalii despre prelucrarea pietrelor, indicând o măiestrie sofisticată.

Advertisement

Mituri și speculații

Stonehenge a alimentat numeroase teorii, de la legende despre implicarea druizilor sau a extratereștrilor, până la ipoteze despre un loc de sacrificiu. Deși multe dintre aceste povești sunt speculative, ele contribuie la aura de mister a monumentului. În prezent, Stonehenge este un sit UNESCO, atrăgând sute de mii de vizitatori anual, inclusiv în timpul solstițiului de vară, când oamenii se adună pentru a celebra.

Ce nu știm încă?

Multe întrebări rămân fără răspuns. Cine a ordonat construirea Stonehenge? Cum au fost coordonate eforturile unei societăți preistorice pentru un proiect atât de complex? Ce ritualuri exacte aveau loc aici? Cercetările continuă, iar fiecare descoperire adaugă o piesă la acest puzzle istoric.

Stonehenge rămâne un simbol al ingeniozității umane și al legăturii noastre cu cosmosul, un monument care ne amintește cât de multe mai avem de aflat despre trecutul îndepărtat.

Advertisement

Județul Călărași se află sub avertizări de cod galben și portocaliu din cauza instabilității atmosferice și a valului de căldură persistent, conform prognozei oferite de vremea.ido.ro. În această dimineață, temperatura a fost de 19°C, cerul parțial senin, cu vânt slab din VSV (vest-sud-vest) și o umiditate de 76%.

Prognoza pentru astăzi, 20 iulie

Ziua de duminică va fi predominant însorită, cu o maximă de 34°C și un indice UV de 8, semn că radiațiile solare sunt ridicate. Umiditatea scade la 47%, iar vântul va sufla cu 8 km/h din VSV. Noaptea se menține senină, cu o minimă de 20°C.

Vârful de căldură vine luni și marți

Advertisement

Luni, 21 iulie, și marți, 22 iulie, sunt prognozate cele mai ridicate temperaturi ale săptămânii, cu maxime de 37°C și 39°C. Vântul va sufla cu 7–10 km/h, iar șansele de precipitații sunt minime. Nopțile vor fi tropicale, cu temperaturi de peste 21°C.

Mijlocul săptămânii aduce nori, dar nu și ploi

Începând de miercuri, 23 iulie, temperaturile încep ușor să scadă spre 36°C, iar cerul va deveni parțial noros. Totuși, șansele de ploi rămân scăzute până vineri. Vântul va crește în intensitate, ajungând la 16–18 km/h spre finalul săptămânii.

Weekendul viitor: furtuni izolate

Duminică, 27 iulie, vremea se schimbă brusc. Se preconizează furtuni cu descărcări electrice în timpul nopții, cu o probabilitate de precipitații de 30% și cantități sub 1 l/m². Maxima zilei va fi de 34°C.

Advertisement

Săptămâna următoare – răcire ușoară

Ultimele zile ale lunii iulie vor aduce o ușoară răcorire, cu maxime de 31–32°C și nopți mai răcoroase, de 18–20°C. Cerul va alterna între parțial noros și senin, iar vântul va sufla dinspre nord-vest cu 10–13 km/h.

Schimbările climatice reprezintă o provocare majoră pentru România, iar orașele sunt tot mai expuse la impactul fenomenelor meteorologice extreme, a declarat recent Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Valurile de căldură, inundațiile, seceta și furtunile puternice afectează infrastructura urbană, sănătatea populației și economia locală, punând presiune pe autorități să adopte măsuri urgente de adaptare.

Potrivit datelor oficiale, temperaturile medii din România au crescut cu aproximativ 1,5°C în ultimele decenii, iar frecvența evenimentelor extreme s-a intensificat. București, Cluj-Napoca, Timișoara și alte mari centre urbane se confruntă cu efectele „insulelor de căldură”, fenomen agravat de betoanele extinse și lipsa spațiilor verzi. În 2024, Bucureștiul a înregistrat recorduri de temperatură în lunile de vară, cu peste 40°C în unele zile, afectând grav persoanele vulnerabile și sistemul energetic.

Ministrul Mediului a subliniat că orașele trebuie să investească în soluții de reziliență: extinderea spațiilor verzi, modernizarea sistemelor de drenaj pentru a preveni inundațiile și promovarea clădirilor eficiente energetic. De asemenea, strategiile naționale, precum Planul Național de Redresare și Reziliență, alocă fonduri pentru proiecte de infrastructură verde, dar implementarea rămâne lentă.

„Fără acțiuni concrete, orașele noastre vor deveni din ce în ce mai vulnerabile. Trebuie să acționăm acum pentru a proteja comunitățile și a reduce impactul schimbărilor climatice”, a avertizat ministrul. Experții recomandă și implicarea cetățenilor în inițiative precum plantarea de arbori sau reducerea consumului de energie, pentru a construi orașe mai sustenabile.

Advertisement