Știri
Una caldă, una rece, pentru consumatorii de energie: Contoare inteligente, dar plătite din buzunar
Ce sunt contoarele inteligente, care devin obligatorii în România
Contoarele inteligente reprezintă o generație modernă de aparate de măsură, care devin obligatorii în următoarea perioadă. Tocmai de aceea este important să le înțelegem și să știm ce avem de făcut în anumite situații.
Contorul inteligent e un element care funcționează la adevărata capacitate doar când este integrat într-un sistem de măsurare inteligentă – împreună cu alte contoare, transmite informații către un concentrator de date, care le comunică în mod securizat sistemului central. Datele transmise sunt consumul de energie electrică, curba de sarcină și alte valori ale parametrilor energiei electrice, prin sistemul de comunicații PLC (power-line communication) – cablurile de alimentare cu energie. Nu utilizează și nu generează semnale WiFi.
Când este integrat într-un sistem de măsurare inteligentă, contorul inteligent comunică securizat direct cu noi, dar și cu tine. Nouă ne permite să colectăm și să analizăm date și să aflăm care sunt zonele în care avem ceva de îmbunătățit, ție îți dă ocazia să îți monitorizezi și adaptezi consumul – află mai multe despre beneficii. Dacă ai deja un contor inteligent integrat într-un sistem complet, verifică informațiile despre consumul propriu în contul tău online, pe calculator sau dispozitive mobile.
Ca aparat electric, contorul inteligent respectă toate normele şi cerințele de mediu româneşti şi intracomunitare. Contorul este marcat CE și e însoțit de certificatul de conformitate (conform dispozițiilor de la art. 5 din DG nr. 1022/2002) prin care se atestă faptul că produsul nu pune în pericol viața, sănătatea, siguranța la locul de muncă și nu are un impact negativ asupra mediului.
Manual de utilizare a contorului inteligent
Repunerea sub tensiune a contorului inteligent după deconectare
Una dintre funcțiile contorului inteligent e că poate opera deconectarea/reconectarea de la distanță, adică poate opri sau relua alimentarea cu electricitate a locului de consum.
Dacă nu mai ai energie electrică, poate fi din două cauze:
1. S-a produs un incident în rețeaua electrică sau în instalația ta interioară. Ce trebuie să faci e să verifici mai întâi instalația ta interioară – vezi dacă protecțiile de la intrarea în casă au declanșat și, dacă așa s-a întâmplat, rearmează-le și ar trebui să ai din nou curent. Dacă nu au declanșat, sună la numărul de deranjamente.
2. Releul intern al contorului a declanșat. În acest caz, afișajul LED e aprins și arată simbolul __/ __. Contorul e alimentat, dar nu și locul de consum. De ce? Fie pentru că ai depășit semnificativ puterea contractată, fie pentru că ai întârziat plata facturii de energie către furnizor. Pentru prima situație, poți opri funcționarea unor aparate din casă, care a crescut puterea utilizată, apoi poți rearma contorul (vezi instrucțiunile din manualul de utilizare de mai sus). Dacă se întâmplă des, ar trebui să ne contactezi pentru a solicita un spor de putere. Pentru a doua, contactează furnizorul de energie electrică cu care ai încheiat contract.
Ce este de făcut când contorul inteligent nu mai înregistrează consumul de electricitate
Mesajele pe care le afișează ecranele contoarelor inteligente sunt foarte importante. Ecranele contoarelor inteligente îți pot transmite că nu mai înregistrează consumul de electricitate sau că este posibil să fie nevoie de un spor de putere în locuințe, scrie e-distribuție.com.
Facturi mai mari la energie electrică, după ce românii vor trebui să plătească o parte din costul contoarelor inteligente
Toți consumatorii de energie electrică, industriali sau casnici, vor fi obligați să suporte o nouă taxă sau cel puțin o parte din costuri.
Contoarele inteligente de măsurare a consumului vor fi obligatorii în toate locurile de consum din România în următorii șase ani, potrivit unei decizii a Guvernului.
Montarea unui astfel de contor inteligent costă sub 100 euro în ultimii ani.
În prezent, aceste contoare sunt montate de distribuitori, costurile pentru montarea lor fiind recuperate prin includerea lor în tarifele reglementate de distribuție, parte a prețurilor finale la energie electrică plătite de toți consumatorii pe facturi.
Potrivit ANRE, clienților finali cu consum anual mai mare decât un anumit prag stabilit de instituție, precum și celor care dețin surse de producere cu putere instalată mai mică de 10 kW trebuie să li se instaleze sisteme de măsurare inteligentă până la data de 1 ianuarie 2024.
Tuturor celorlalți consumatori trebuie să li se monteze contoare inteligente până la data 31 decembrie 2028.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Bărbat de 58 de ani, găsit mort într-un canal de irigații la Dragoș Vodă. Pompierii călărășeni au intervenit
Ghimbirul – leacul străvechi care vindecă zeci de afecţiuni fără pastile
CĂLĂRAȘI | Un milion de euro pentru modernizarea Școlii „Tudor Vladimirescu”. Primarul Marius Dulce anunță noi investiții în educație
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
