Deputatul USR Alexandru Dimitriu anunță că luni va depune la Curtea Constituțională o cerere oficială de încetare a mandatelor celor patru judecători numiți la propunerea PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Motivul invocat: cei patru au boicotat în mod repetat și intenționat ultimele două ședințe ale CCR (28 și 29 decembrie 2025), împiedicând întrunirea cvorumului necesar adoptării deciziei privind constituționalitatea legii reformei pensiilor de serviciu ale magistraților.

„Mandatul de judecător CCR este activ, nu opțional și nici politic. Legea 47/1992 prevede clar: judecătorii sunt obligați să participe la ședințe, să delibereze și să voteze da sau nu. Absența repetată și deliberată reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor de serviciu”, a declarat Dimitriu într-un videoclip postat pe Facebook.

Deputatul USR merge și mai departe, calificând acțiunea celor patru drept „similară cu o lovitură de stat”. El susține că scopul boicotului este blocarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, menținerea privilegiilor actuale și protejarea anumitor interese politice și penale ale PSD.

„Au nevoie de o Curte paralizată ca să nu deranjeze corupții și să nu le fie anulate pedepsele. Este o tranzacție clară: pensiile speciale intacte în schimbul protecției politicienilor lor”, a acuzat Dimitriu.

Advertisement

Ce spune legea

Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR prevede la art. 64 obligația judecătorilor de a participa activ la deliberări și de a-și exprima votul (abținerea fiind interzisă). La art. 67 se arată că mandatul încetează în caz de „încălcare gravă a obligațiilor prevăzute la art. 64”. Încetarea mandatului se constată fie de președintele CCR, fie prin decizia plenului, cu votul majorității judecătorilor.

Cererea lui Alexandru Dimitriu urmează să fie înregistrată luni, 30 decembrie 2025, și ar putea genera un nou val de controverse majore în jurul funcționării Curții Constituționale.

Advertisement

După ani în care i-a întâmpinat pe turiști cu pereți scorojiti și improvizații, Gara Costinești Tabără începe, în sfârșit, să arate a gară adevărată. La mai bine de un an de la semnarea contractului, lucrările de reconstrucție au intrat într-o fază vizibilă, iar șantierul a prins contur: ziduri ridicate, structură clară și utilaje la lucru.

Proiectul, evaluat la peste 15 milioane de lei, promite să schimbe radical prima impresie pe care o au tinerii și turiștii care coboară din tren în stațiunea distracției non-stop. Vechea clădire a fost demolată, iar în locul ei se ridică o gară complet nouă, cu facilități moderne, spații funcționale și acces adaptat inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.

În acest moment, structura clădirii este aproape completă: pereții din cărămidă sunt ridicați, iar șantierul este plin de materiale și echipamente. Urmează etapele-cheie – acoperișul, finisajele interioare și dotările tehnice. În paralel, se lucrează la zona peroanelor și la accesul către liniile de tren, pentru a crește siguranța călătorilor.

Stațiunea distracției cere o gară „de festival”

Costineștiul rămâne magnet pentru tineri, cluburi pline și plaje aglomerate. Iar o gară modernă era o lipsă strigătoare la cer. Autoritățile mizează pe faptul că noua construcție va completa experiența stațiunii și va elimina haosul de la sosirile din sezonul estival.

Advertisement

Contract semnat în 2024, lucrări încă în derulare

Contractul a fost semnat în 2024, în valoare de 15.285.568,12 lei, fiind atribuit asocierii de firme Construct I.N.G., I.S.P.C.F., Arcada Company, Spiact Craiova și Pro Ami’s Consulting SRL. Investiția face parte din proiectul național de modernizare a 47 de stații de cale ferată, lotul Costinești Tabără.

Ce promite proiectul, pe hârtie

Documentația prevede:

• demolarea vechii clădiri și construirea uneia noi;
• instalații moderne de încălzire, ventilație și electricitate;
• peroane refăcute complet;
• sisteme de supraveghere video;
• rampe și elemente de siguranță pentru toți călătorii.

Până la finalizarea lucrărilor, turiștii pot urmări „making of-ul” unei gări care se vrea modernă, dar care, deocamdată, rămâne un șantier cu promisiuni mari. Rămâne de văzut dacă acestea vor fi respectate la timp.

O întâmplare aparent banală s-a transformat, în timp, într-o afacere agricolă de succes pentru un fermier din Oltenița, județul Călărași. Gheorghe cultivă de mai bine de opt ani un soi rar de usturoi – cunoscut sub numele de „usturoi Elefant” – care ajunge să fie vândut cu prețuri cuprinse între 80 și 100 de lei pe kilogram, atât pe piața internă, cât și în afara României.

Povestea a început după ce bărbatul a cumpărat, întâmplător, câteva căpățâni de usturoi de la un trecător și le-a plantat în grădina proprie. Rezultatul a fost neașteptat: un soi cu căței foarte mari, aromă mai blândă și gust ușor dulceag, diferit de usturoiul clasic și mult mai ușor de tolerat.

Astăzi, Gheorghe cultivă usturoiul Elefant atât în solar, cât și pe terenurile din jurul casei. Producția anuală ajunge la 300–400 de kilograme, iar unele căpățâni ating greutăți impresionante, de până la 800 de grame. Aceste caracteristici îl fac ușor de recunoscut și extrem de căutat pe piață.

Cererea a depășit rapid granițele județului și chiar ale țării. Fermierul livrează deja către clienți din Israel, iar în acest an a primit solicitări inclusiv din Germania. În România, marfa se vinde constant, iar stocurile se epuizează rapid.

Advertisement

„Nu sunt un fermier mare. Am o casă la țară, aproximativ 1.000 de metri pătrați, un solar de 120 de metri și două bucăți de pământ pe care cultiv acest usturoi”, spune Gheorghe. Vânzarea se face direct de la poarta gospodăriei sau prin anunțuri online, iar cumpărătorii nu întârzie să apară.

Exemplul său arată că o idee simplă, combinată cu perseverență și un produs de nișă, poate transforma agricultura de mici dimensiuni într-o afacere profitabilă, chiar și într-o piață dominată de producători mari.