Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 13°C | Anul XI Nr. 534

La zi

Catacombele de sub Călărași. Ce rol aveau aceste galerii și cine putea intra în ele

Published

on

Foto: Observator de Călărași

Călărașiul ascunde sub pământ un secret fascinant: tunelurile subterane, cunoscute sub numele de catacombe. Aceste galerii subterane au fost subiectul multor legende și speculații de-a lungul timpului. De la ascunzătoare pentru oamenii din timpul invaziilor străine, până la construcții misterioase realizate de o civilizație dispărută sau locuri de aterizare pentru extratereștri, imaginile care însoțesc aceste povești fascinează și intrigă în egală măsură.

Ultima actualizare privind informațiile despre aceste tuneluri a fost făcută în anul 2018. Ziarul Observator de Călărași a publicat un material în care au fost prezentate mai multe perspective.

“În ultimii ani, pe raza municipiului reşedinţă de judeţ şi nu numai, au fost descoperite mai multe tipuri de excavaţii. Astfel, tunelurile secrete sunt în realitate fose septice, hrube pentru depozitarea alimentelor la o temperatură constantă sau tuneluri care făceau legătura între pivniţă şi magazinul în care erau comercializate produsele depozitate.” se arăta în articol.

Anii au trecut, curiozitatea oamenilor a crescut

Odată cu cercetările recente, s-a constatat că aceste tuneluri erau, de fapt, fose septice, hrube pentru depozitarea alimentelor la temperaturi constante și tuneluri de legătură între pivniță și magazinele în care se comercializau produsele depozitate. Rolul lor practic și util în viața cotidiană a locuitorilor din acea perioadă a fost confirmat de descoperirile recente.

Advertisement

Cu toate acestea, există și un anumit mister în jurul câtorva locații notabile din oraș. De exemplu, la clădirea Prefecturii, lucrătorii care au participat la lucrările de reabilitare au descoperit o arcadă care a fost confundată inițial cu un tunel. În realitate, aceasta era intrarea într-o fosă septică, parte din sistemul de igienă al clădirii construite în perioada 1895-1898.

Misterul tunelurilor de la Prefectură a creat un interes deosebit în rândul localnicilor, generând tot felul de speculații. Cu toate acestea, după cercetări amănunțite, s-a constatat că aceste construcții nu au nicio legătură cu catacombele sau cu povestea lor.

O altă ipoteză interesantă este că tunelurile puteau fi legate între ele, oferind o cale de acces practică și sigură între case și magazine. În trecut, drumurile din Călărași nu erau asfaltate sau pietruite, ceea ce făcea transportul mărfurilor prin tunelurile uscate o opțiune mai convenabilă decât lupta cu noroiul adânc.

Tunelurile aveau legături între ele?

În trecut, tunelurile se dovedeau a fi o soluție ingenioasă pentru a facilita legătura între case și magazinele unde oamenii își comercializau produsele. Cu drumurile nefinisate și pline de noroi acum peste o sută de ani, în Călărași, transportarea mărfurilor prin aceste tunele uscate era mult mai practică decât încercarea de a trage o căruță prin mocirlă.

În majoritatea cazurilor, aceste tuneluri erau situate la o adâncime de 6 metri. Inițial, coborai 1,5 – 2 metri într-o pivniță, având aceeași dimensiune ca camera de deasupra, iar apoi urcai sau coborai pe un plan înclinat cu sau fără trepte, în funcție de gradul de uzură al tunelului, care avea o înălțime de 1,8 metri la bază și o lungime medie de 10 metri.

Advertisement

Pereții acestor tuneluri erau acoperiți cu cărămidă și acoperiți cu un amestec de pământ galben, var și nisip, iar unele dintre ele erau pur și simplu acoperite cu pământ galben. Aceste tuneluri au fost descoperite sub clădirea Tribunalului, pe strada Plevna, pe strada București, pe strada Sfântul Nicolae, unde se află un tunel în formă de litere H, în comuna Roseți, sub Direcția Județeană pentru Cultură și pe strada Sloboziei. De exemplu, pe strada Plevna, în fosta locație a Școlii de fete, Liceul industrial, Arhivele Forțele de Muncă sau fostul sediu al Jandarmeriei, există un tunel care pornește pe diagonală în curte.

Cotloane subterane, folosite pentru ascunzătoare

O teorie răspândită susținea că oamenii se refugiau în aceste tuneluri atunci când trecerea turcilor era iminentă. Cu toate acestea, Florin Rădulescu contrazice această ipoteză afirmând: “Turcii nu au pătruns niciodată în orașul Călărași, cel puțin nu așa cum știu eu. Ei au fost în zona Modelu. Există o insulă cu o localitate numită Trămșani, care însă a dispărut încă din 1828. Deci, dacă luăm în calcul că orașul a fost fondat în 1851, turcii nu mai erau prezenți aici.”

Tunelurile traversează Borcea?

De-a lungul timpului, s-a speculat adese a că aceste tuneluri trec pe sub brațul Borcea. În legătură cu acest aspect, Rădulescu a precizat într-un articol pentru Observator de Călărași a adăugat: “Cel mai lung tunel în care am intrat este cel de sub Tribunal. Se întinde de la strada București până la strada Progresul. În anumite puncte, în tavanul tunelului există deschideri prin care pătrunde aer curat. Este posibil ca acest flux de aer să producă un sunet asemănător unui vuiet de apă. În cazul în care tunelul ar ajunge la o sursă de apă, aceasta ar eroda, prăbuși sau s-ar crea o conexiune cu un pânze freatică.”

Specialiștii în istorie locală spun că mulți dintre călărășeni au intrat într-un astfel de tunel, frecventând diverse baruri înființate în aceste structuri subterane de pe strada București, fără a realiza că se află într-un tunel construit încă din 1800.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

La zi

Medicii de la Spitalul „Bagdasar-Arseni” acuzați de ucidere din culpă în cazul tatălui lui Luci Ștefan au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile

Published

on

Procurorii spun că cei doi medici nu au acordat îngrijirile medicale corespunzătoare pacientului, transferat în perioada 26–31 august 2025 la secția de Arși și ATI a spitalului. Din cauza evaluărilor greșite și a tratamentului necorespunzător, bărbatul, tatăl lui Luci Ștefan, a murit la 31 august.

Ancheta arată că medicul de gardă, o femeie de 62 de ani, nu a observat arsurile profunde de pe spatele pacientului, care acopereau 20% din suprafața corporală. Ulterior, medicul curant, un bărbat de 56 de ani, nu a efectuat propria evaluare și nici nu a dispus schimbarea zilnică a pansamentelor.

Neglijențele ar fi dus la agravarea stării pacientului și, în final, la deces. Procurorii mai susțin că medicul curant ar fi falsificat documente medicale pentru a ascunde neregulile din timpul tratamentului, consemnând date nereale în foile medicale.

După 24 de ore de reținere, cei doi au primit măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, perioadă în care li se interzice să profeseze în unități medicale publice. Ancheta continuă pentru stabilirea exactă a responsabilităților.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Horoscop săptămânal 31 oct.- 6 nov. 2025

Published

on

31 oct. – 6 nov. 2025 vine cu Lună Plină în Taur (31 oct.), Mercur în Scorpion și Venus în Săgetător – energie de claritate financiară, transformări relaționale și expansiune romantică.

Berbec (21 mar. – 19 apr.)

Tranzitul Lunii Pline în Taur activează sectorul financiar, aducând claritate în investiții. Marte, guvernatorul tău, în aspect armonios cu Jupiter, impulsionează acțiuni curajoase la muncă. Evită impulsurile în relații; weekendul favorizează reconcilieri.

Taur (20 apr. – 20 mai)

Lună Plină în zodia ta iluminează identitatea personală – moment de eliberare emoțională. Venus în Săgetător stimulează aventuri romantice. Stabilitate financiară prin negocieri; sănătatea cere odihnă joi-vineri.

Gemeni (21 mai – 20 iun.)

Mercur în Scorpion aprofundează gândirea, ideal pentru cercetări. Lună Plină în Taur revelează secrete din subconștient. Comunicare intensă la job; evită gossip-ul. Weekend relaxant cu prieteni.

Advertisement

Rac (21 iun. – 22 iul.)

Lună Plină în Taur energizează sectorul social – invitații și conexiuni noi. Venus în Săgetător aduce armonie în cuplu. Intuiție puternică marți; focus pe proiecte creative.

Leu (23 iul. – 22 aug.)

Aspecte solare cu Pluto transformă cariera – promovări posibile. Lună Plină în Taur stabilizează acasă. Creativitate explozivă; gestionează ego-ul în discuții de grup.

Fecioară (23 aug. – 22 sep.)

Mercur în Scorpion favorizează studii și călătorii scurte. Lună Plină în Taur aduce echilibru în filozofie de viață. Detalii financiare rezolvate joi; relații armonioase.

Balanță (23 sep. – 22 oct.)

Venus în Săgetător, guvernatoarea ta, expansionează dragostea și parteneriate. Lună Plină în Taur cere atenție la datorii comune. Negocieri reușite; echilibru emoțional weekend.

Scorpion (23 oct. – 21 nov.)

Mercur în zodia ta intensifică intuiția și comunicare profundă. Lună Plină în Taur transformă relațiile – clarificări esențiale. Putere personală maximă; evită controlul.

Advertisement

Săgetător (22 nov. – 21 dec.)

Venus în zodia ta atrage oportunități romantice și financiare. Lună Plină în Taur revelează rutine sănătoase. Aventuri la muncă; optimism joi-sâmbătă.

Capricorn (22 dec. – 19 ian.)

Lună Plină în Taur energizează creativitatea și copii. Saturn stabilizează cariera. Progrese lente dar sigure; relații profunde weekend.

Vărsător (20 ian. – 18 feb.)

Lună Plină în Taur iluminează acasă și familie – mutări sau renovări. Uranus retrograd aduce inovații. Idei geniale marți; socializare intensă.

Pești (19 feb. – 20 mar.)

Mercur în Scorpion aprofundează vise și spiritualitate. Lună Plină în Taur favorizează comunicare. Inspirație artistică; evită iluzii în finanțe.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Fapt Divers

Nessie: Umbra eternă din adâncurile Scoției

Published

on

În inima Scoției, ascuns sub apele întunecate și reci ale Loch Ness-ului, se țese una dintre cele mai persistente mistere ale lumii: legenda monstrului cunoscut sub numele de Nessie. Acest lac lung de aproximativ 37 de kilometri, cu adâncimi ce depășesc 230 de metri, a fost martorul unor relatări care datează din secolul al VI-lea. Prima mențiune documentată vine din biografia Sfântului Columba, scrisă în jurul anului 565 d.Hr. de către Adomnán. Potrivit textului, sfântul irlandez, în timp ce călătorea prin regiune, a întâlnit un “animal acvatic” care atacase un localnic. Columba a poruncit fiarei să se retragă, iar aceasta a ascultat, salvând viața omului. Deși descrierea este vagă – un “monstru al apei” – aceasta a plantat sămânța unei legende care avea să supraviețuiască mileniilor.

Secole mai târziu, în epoca modernă, Nessie a explodat în conștiința publică. Totul a început pe 2 mai 1933, când ziarul local Inverness Courier a publicat un articol despre o observație făcută de Alex Campbell, un reporter și păstrător de ape. El a descris o creatură masivă, cu un corp lung și gât alungit, care a ieșit la suprafață în timp ce el și soția sa, domnul și doamna John Mackay, conduceau de-a lungul lacului. Articolul, intitulat “Strange Spectacle in Loch Ness”, a atras atenția națională. Curând, au urmat alte mărturii: în decembrie 1933, Daily Mail a trimis un vânător de vânat mare, Marmaduke Wetherell, să investigheze. El a descoperit “urme” pe mal, care s-au dovedit a fi o farsă – amprente făcute cu o umbrelă de hipopotam uscată. Totuși, cea mai iconică dovadă a venit pe 12 aprilie 1934: fotografia “chirurgului” făcută de ginecologul londonez Robert Kenneth Wilson. Imaginea alb-negru arată un gât lung și o cap mic emergând din apă, asemănător unui plesiozaur preistoric. Publicată în Daily Mail, a devenit simbolul legendei, deși în 1994 s-a dezvăluit că era o farsă elaborată cu un submarin de jucărie și un cap sculptat.

Anii ’60 și ’70 au marcat apogeul investigațiilor științifice. În 1960, inginerul aeronautic Tim Dinsdale a filmat o secvență cu un obiect mare mișcându-se rapid pe lac, analizată de RAF ca fiind posibil un “organism viu”. Expediții majore au urmat: în 1972, Academia de Științe Aplicate din Boston a folosit sonar subacvatic, detectând obiecte mari în mișcare. În 1987, Operațiunea Deepscan, condusă de Adrian Shine, a implicat 24 de bărci cu sonar, captând ecouri de la entități de până la 6 metri lungime. Proiectul Loch Ness, inițiat de Shine în 1973 și continuat până azi, a colectat mii de observații, dar concluzia principală este că multe sunt explicate prin valuri, bușteni plutitori, foci sau sturioni mari – pești care pot atinge 3-4 metri și au un aspect preistoric.

Totuși, legenda persistă. Peste 1.000 de mărturii oficiale au fost înregistrate de-a lungul anilor, multe de la turiști și localnici de încredere. În 2003, o echipă BBC a scanat întreg lacul cu sonar avansat și nu a găsit dovezi de reptile mari, sugerând că orice “monstru” ar fi prea mic sau prea rar pentru a fi detectat constant. Teorii alternative includ supraviețuitori plesiozauri prinși în lac după ultima eră glaciară, iluzii optice cauzate de reflexii sau chiar experimente militare secrete. Turismul a explodat: Loch Ness atrage peste un milion de vizitatori anual, generând milioane de lire pentru economie.

Advertisement

Nessie nu este doar un mit; este o fuziune de folclor celtic, erori de percepție și dorința umană de mister. Deși știința nu a confirmat existența unui monstru, adâncurile lacului păstrează secrete – și poate, undeva în ceață, umbra lui Nessie încă pâlpâie, așteptând următorul observator.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading