Călărașiul ascunde sub pământ un secret fascinant: tunelurile subterane, cunoscute sub numele de catacombe. Aceste galerii subterane au fost subiectul multor legende și speculații de-a lungul timpului. De la ascunzătoare pentru oamenii din timpul invaziilor străine, până la construcții misterioase realizate de o civilizație dispărută sau locuri de aterizare pentru extratereștri, imaginile care însoțesc aceste povești fascinează și intrigă în egală măsură.

Ultima actualizare privind informațiile despre aceste tuneluri a fost făcută în anul 2018. Ziarul Observator de Călărași a publicat un material în care au fost prezentate mai multe perspective.

“În ultimii ani, pe raza municipiului reşedinţă de judeţ şi nu numai, au fost descoperite mai multe tipuri de excavaţii. Astfel, tunelurile secrete sunt în realitate fose septice, hrube pentru depozitarea alimentelor la o temperatură constantă sau tuneluri care făceau legătura între pivniţă şi magazinul în care erau comercializate produsele depozitate.” se arăta în articol.

Anii au trecut, curiozitatea oamenilor a crescut

Odată cu cercetările recente, s-a constatat că aceste tuneluri erau, de fapt, fose septice, hrube pentru depozitarea alimentelor la temperaturi constante și tuneluri de legătură între pivniță și magazinele în care se comercializau produsele depozitate. Rolul lor practic și util în viața cotidiană a locuitorilor din acea perioadă a fost confirmat de descoperirile recente.

Cu toate acestea, există și un anumit mister în jurul câtorva locații notabile din oraș. De exemplu, la clădirea Prefecturii, lucrătorii care au participat la lucrările de reabilitare au descoperit o arcadă care a fost confundată inițial cu un tunel. În realitate, aceasta era intrarea într-o fosă septică, parte din sistemul de igienă al clădirii construite în perioada 1895-1898.

Misterul tunelurilor de la Prefectură a creat un interes deosebit în rândul localnicilor, generând tot felul de speculații. Cu toate acestea, după cercetări amănunțite, s-a constatat că aceste construcții nu au nicio legătură cu catacombele sau cu povestea lor.

O altă ipoteză interesantă este că tunelurile puteau fi legate între ele, oferind o cale de acces practică și sigură între case și magazine. În trecut, drumurile din Călărași nu erau asfaltate sau pietruite, ceea ce făcea transportul mărfurilor prin tunelurile uscate o opțiune mai convenabilă decât lupta cu noroiul adânc.

Tunelurile aveau legături între ele?

În trecut, tunelurile se dovedeau a fi o soluție ingenioasă pentru a facilita legătura între case și magazinele unde oamenii își comercializau produsele. Cu drumurile nefinisate și pline de noroi acum peste o sută de ani, în Călărași, transportarea mărfurilor prin aceste tunele uscate era mult mai practică decât încercarea de a trage o căruță prin mocirlă.

În majoritatea cazurilor, aceste tuneluri erau situate la o adâncime de 6 metri. Inițial, coborai 1,5 – 2 metri într-o pivniță, având aceeași dimensiune ca camera de deasupra, iar apoi urcai sau coborai pe un plan înclinat cu sau fără trepte, în funcție de gradul de uzură al tunelului, care avea o înălțime de 1,8 metri la bază și o lungime medie de 10 metri.

Pereții acestor tuneluri erau acoperiți cu cărămidă și acoperiți cu un amestec de pământ galben, var și nisip, iar unele dintre ele erau pur și simplu acoperite cu pământ galben. Aceste tuneluri au fost descoperite sub clădirea Tribunalului, pe strada Plevna, pe strada București, pe strada Sfântul Nicolae, unde se află un tunel în formă de litere H, în comuna Roseți, sub Direcția Județeană pentru Cultură și pe strada Sloboziei. De exemplu, pe strada Plevna, în fosta locație a Școlii de fete, Liceul industrial, Arhivele Forțele de Muncă sau fostul sediu al Jandarmeriei, există un tunel care pornește pe diagonală în curte.

Cotloane subterane, folosite pentru ascunzătoare

O teorie răspândită susținea că oamenii se refugiau în aceste tuneluri atunci când trecerea turcilor era iminentă. Cu toate acestea, Florin Rădulescu contrazice această ipoteză afirmând: “Turcii nu au pătruns niciodată în orașul Călărași, cel puțin nu așa cum știu eu. Ei au fost în zona Modelu. Există o insulă cu o localitate numită Trămșani, care însă a dispărut încă din 1828. Deci, dacă luăm în calcul că orașul a fost fondat în 1851, turcii nu mai erau prezenți aici.”

Tunelurile traversează Borcea?

De-a lungul timpului, s-a speculat adese a că aceste tuneluri trec pe sub brațul Borcea. În legătură cu acest aspect, Rădulescu a precizat într-un articol pentru Observator de Călărași a adăugat: “Cel mai lung tunel în care am intrat este cel de sub Tribunal. Se întinde de la strada București până la strada Progresul. În anumite puncte, în tavanul tunelului există deschideri prin care pătrunde aer curat. Este posibil ca acest flux de aer să producă un sunet asemănător unui vuiet de apă. În cazul în care tunelul ar ajunge la o sursă de apă, aceasta ar eroda, prăbuși sau s-ar crea o conexiune cu un pânze freatică.”

Specialiștii în istorie locală spun că mulți dintre călărășeni au intrat într-un astfel de tunel, frecventând diverse baruri înființate în aceste structuri subterane de pe strada București, fără a realiza că se află într-un tunel construit încă din 1800.