La zi
Catacombele de sub Călărași. Ce rol aveau aceste galerii și cine putea intra în ele
Călărașiul ascunde sub pământ un secret fascinant: tunelurile subterane, cunoscute sub numele de catacombe. Aceste galerii subterane au fost subiectul multor legende și speculații de-a lungul timpului. De la ascunzătoare pentru oamenii din timpul invaziilor străine, până la construcții misterioase realizate de o civilizație dispărută sau locuri de aterizare pentru extratereștri, imaginile care însoțesc aceste povești fascinează și intrigă în egală măsură.
Ultima actualizare privind informațiile despre aceste tuneluri a fost făcută în anul 2018. Ziarul Observator de Călărași a publicat un material în care au fost prezentate mai multe perspective.
“În ultimii ani, pe raza municipiului reşedinţă de judeţ şi nu numai, au fost descoperite mai multe tipuri de excavaţii. Astfel, tunelurile secrete sunt în realitate fose septice, hrube pentru depozitarea alimentelor la o temperatură constantă sau tuneluri care făceau legătura între pivniţă şi magazinul în care erau comercializate produsele depozitate.” se arăta în articol.
Anii au trecut, curiozitatea oamenilor a crescut
Odată cu cercetările recente, s-a constatat că aceste tuneluri erau, de fapt, fose septice, hrube pentru depozitarea alimentelor la temperaturi constante și tuneluri de legătură între pivniță și magazinele în care se comercializau produsele depozitate. Rolul lor practic și util în viața cotidiană a locuitorilor din acea perioadă a fost confirmat de descoperirile recente.
Cu toate acestea, există și un anumit mister în jurul câtorva locații notabile din oraș. De exemplu, la clădirea Prefecturii, lucrătorii care au participat la lucrările de reabilitare au descoperit o arcadă care a fost confundată inițial cu un tunel. În realitate, aceasta era intrarea într-o fosă septică, parte din sistemul de igienă al clădirii construite în perioada 1895-1898.
Misterul tunelurilor de la Prefectură a creat un interes deosebit în rândul localnicilor, generând tot felul de speculații. Cu toate acestea, după cercetări amănunțite, s-a constatat că aceste construcții nu au nicio legătură cu catacombele sau cu povestea lor.
O altă ipoteză interesantă este că tunelurile puteau fi legate între ele, oferind o cale de acces practică și sigură între case și magazine. În trecut, drumurile din Călărași nu erau asfaltate sau pietruite, ceea ce făcea transportul mărfurilor prin tunelurile uscate o opțiune mai convenabilă decât lupta cu noroiul adânc.
Tunelurile aveau legături între ele?
În trecut, tunelurile se dovedeau a fi o soluție ingenioasă pentru a facilita legătura între case și magazinele unde oamenii își comercializau produsele. Cu drumurile nefinisate și pline de noroi acum peste o sută de ani, în Călărași, transportarea mărfurilor prin aceste tunele uscate era mult mai practică decât încercarea de a trage o căruță prin mocirlă.
În majoritatea cazurilor, aceste tuneluri erau situate la o adâncime de 6 metri. Inițial, coborai 1,5 – 2 metri într-o pivniță, având aceeași dimensiune ca camera de deasupra, iar apoi urcai sau coborai pe un plan înclinat cu sau fără trepte, în funcție de gradul de uzură al tunelului, care avea o înălțime de 1,8 metri la bază și o lungime medie de 10 metri.
Pereții acestor tuneluri erau acoperiți cu cărămidă și acoperiți cu un amestec de pământ galben, var și nisip, iar unele dintre ele erau pur și simplu acoperite cu pământ galben. Aceste tuneluri au fost descoperite sub clădirea Tribunalului, pe strada Plevna, pe strada București, pe strada Sfântul Nicolae, unde se află un tunel în formă de litere H, în comuna Roseți, sub Direcția Județeană pentru Cultură și pe strada Sloboziei. De exemplu, pe strada Plevna, în fosta locație a Școlii de fete, Liceul industrial, Arhivele Forțele de Muncă sau fostul sediu al Jandarmeriei, există un tunel care pornește pe diagonală în curte.
Cotloane subterane, folosite pentru ascunzătoare
O teorie răspândită susținea că oamenii se refugiau în aceste tuneluri atunci când trecerea turcilor era iminentă. Cu toate acestea, Florin Rădulescu contrazice această ipoteză afirmând: “Turcii nu au pătruns niciodată în orașul Călărași, cel puțin nu așa cum știu eu. Ei au fost în zona Modelu. Există o insulă cu o localitate numită Trămșani, care însă a dispărut încă din 1828. Deci, dacă luăm în calcul că orașul a fost fondat în 1851, turcii nu mai erau prezenți aici.”
Tunelurile traversează Borcea?
De-a lungul timpului, s-a speculat adese a că aceste tuneluri trec pe sub brațul Borcea. În legătură cu acest aspect, Rădulescu a precizat într-un articol pentru Observator de Călărași a adăugat: “Cel mai lung tunel în care am intrat este cel de sub Tribunal. Se întinde de la strada București până la strada Progresul. În anumite puncte, în tavanul tunelului există deschideri prin care pătrunde aer curat. Este posibil ca acest flux de aer să producă un sunet asemănător unui vuiet de apă. În cazul în care tunelul ar ajunge la o sursă de apă, aceasta ar eroda, prăbuși sau s-ar crea o conexiune cu un pânze freatică.”
Specialiștii în istorie locală spun că mulți dintre călărășeni au intrat într-un astfel de tunel, frecventând diverse baruri înființate în aceste structuri subterane de pe strada București, fără a realiza că se află într-un tunel construit încă din 1800.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a lansat un proiect ambițios pentru reducerea accidentelor rutiere prin instalarea a 400 de camere inteligente de supraveghere a traficului, integrate în sistemul național e-Sigur. Aceste dispozitive moderne vor monitoriza drumurile în timp real, vor detecta viteza mașinilor și vor calcula viteza medie pe anumite trasee, pentru a sancționa automat depășirea limitelor legale.
Cum funcționează sistemul e-Sigur
Camerele inteligente vor avea un rol triplu:
-
Monitorizare în timp real: Vor înregistra traficul și numerele de înmatriculare ale vehiculelor.
-
Detectarea vitezei: Echipate cu radare omologate, vor măsura viteza instantanee a mașinilor.
-
Calcularea vitezei medii: Prin conectarea la un sistem centralizat, camerele vor determina timpul parcurs între două puncte, identificând astfel șoferii care depășesc limita de viteză.
De exemplu, pe DN1, între Ploiești și Săftica (30 km), unde limita de viteză este de 70 km/h, traseul ar trebui parcurs în minimum 25 de minute. Dacă o mașină este înregistrată de prima cameră la ora 10:00 și de a doua la 10:20, sistemul va calcula o viteză medie de 90 km/h, iar șoferul va primi o amendă pentru depășirea limitei legale cu 20 km/h. Amenzile vor fi trimise automat acasă, prin poștă, după analiza imaginilor de către un ofițer de poliție.
Unde vor fi instalate radarele fixe
CNAIR a stabilit o listă preliminară a drumurilor unde vor fi montate camerele, cu prioritate pe drumurile naționale și autostrăzile A1 și A2:
-
DN1: 28 de puncte de supraveghere
-
DN2: 22 de puncte
-
DN6: 24 de puncte
-
DN7: 17 de puncte
-
DN11: 13 de puncte
-
DN17: 18 de puncte
-
DN67: 14 de puncte
Montarea camerelor va începe în 2026, iar pe autostrăzile mai noi, unde camerele sunt deja instalate, acestea vor fi conectate la sistemul e-Sigur. Deocamdată, niciun radar fix nu este funcțional, dar sistemul va fi complet automatizat, similar camerelor pentru rovinietă.
Impactul asupra șoferilor
Noul sistem face imposibilă „fentarea” radarelor prin reducerea vitezei doar în apropierea camerelor. Prin calcularea vitezei medii între două puncte, șoferii care depășesc limita legală pe traseu vor fi sancționați, indiferent dacă încetinesc în zona camerelor. Acest proiect, finanțat de CNAIR, își propune să crească siguranța rutieră și să reducă numărul accidentelor cauzate de viteza excesivă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Tichete sociale de 250 de lei pentru peste 1,3 milioane de români în 2025: Cine beneficiază și cum se acordă
Guvernul României a adoptat în ședința din 11 septembrie 2025 o ordonanță de urgență care asigură continuarea acordării tichetelor sociale pentru peste 1,3 milioane de persoane defavorizate. Aceste tichete, în valoare de 250 de lei, vor fi distribuite în două tranșe a câte 125 de lei fiecare, până la finalul anului 2025, pentru achiziționarea de produse alimentare și mese calde. Măsura face parte din Programul „Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027” și este finanțată parțial din fonduri externe nerambursabile.
Beneficiarii tichetelor sociale
Tichetele sociale sunt destinate mai multor categorii de persoane vulnerabile, printre care:
-
Pensionarii cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2.000 de lei.
-
Persoanele cu handicap (grad grav, accentuat sau mediu) cu venituri proprii de până la 2.000 de lei.
-
Familiile cu cel puțin doi copii în întreținere, cu venituri lunare pe membru de familie de maximum 675 de lei.
-
Familiile monoparentale cu venituri lunare pe membru de familie de maximum 675 de lei.
-
Persoanele și familiile care beneficiază de ajutorul de incluziune.
-
Persoanele fără adăpost, conform reglementărilor legale.
Aceste categorii de beneficiari au fost stabilite pentru a sprijini persoanele aflate în risc de sărăcie extremă sau deprivare materială, contribuind la reducerea inegalităților sociale și la îmbunătățirea calității vieții.
Valoare și distribuție
Pentru anul 2025, valoarea totală a tichetelor sociale rămâne 250 de lei per beneficiar, distribuită în două tranșe egale, fiecare de 125 de lei. Începând din 2025, ordonanța prevede reducerea valorii tichetelor la 125 de lei, acordate o dată la șase luni, pentru perioada 2025-2027. Distribuția tichetelor se realizează prin Compania Națională „Poșta Română” S.A., direct la domiciliul beneficiarilor, cu confirmare de primire.
Bugetul alocat pentru această măsură este de 372 de milioane de lei, finanțat parțial din fonduri europene prin Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială și Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate.
Sprijin pentru elevi
Pe lângă tichetele sociale pentru alimente și mese calde, ordonanța include și măsuri pentru elevii defavorizați din învățământul preuniversitar de stat (preșcolar, primar și gimnazial). Numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, ajungând la peste 674.975 de elevi în anul școlar 2024-2025. Aceștia vor primi tichete sociale în valoare de 500 de lei pe an, finanțate din fonduri externe nerambursabile, pentru achiziționarea de rechizite și haine. Cererile pentru aceste tichete pot fi depuse la secretariatele școlilor până la 23 octombrie 2025, termenul fiind prelungit cu 20 de zile față de anul precedent.
Impactul măsurii
Această ordonanță de urgență modifică și completează acte normative anterioare, precum OUG nr. 156/2024 și OUG nr. 115/2023, pentru a asigura o gestionare eficientă a fondurilor europene și o implementare transparentă a programelor sociale. Măsura vizează reducerea excluziunii sociale și susținerea grupurilor vulnerabile într-un context economic marcat de provocări, precum creșterea prețurilor. Prin aceste tichete, statul român își propune să ofere un sprijin concret pentru traiul zilnic al persoanelor defavorizate, contribuind la stabilitatea socială și economică.
Sursa: Informații bazate pe comunicate oficiale ale Guvernului României .
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
„STOP CERȘETORIEI!” – apel comun al autorităților din Călărași: nu dați bani, îndrumați către servicii sociale
Direcția de Asistență Socială Călărași (D.A.S.), Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași (D.G.A.S.P.C.) și Poliția Municipiului Călărași transmit un mesaj ferm către comunitate: combaterea cerșetoriei nu este doar responsabilitatea instituțiilor publice, ci are nevoie de implicarea fiecărui cetățean. Autoritățile derulează o campanie de informare sub sloganul „STOP CERȘETORIEI!”, prin care îi îndeamnă pe oameni să nu ofere bani persoanelor care cerșesc, ci să le îndrume către serviciile sociale dedicate persoanelor vulnerabile.
Potrivit mesajului public al instituțiilor:
Oferirea de bani susține analfabetismul și împiedică accesul la educație;
Menține viața pe stradă și expunerea la riscuri de îmbolnăvire, trafic de persoane și victimizare în diverse infracțiuni;
Întreține mizeria și un mediu traumatic;
Alimentează exploatarea persoanelor care cerșesc.
Autoritățile atrag atenția și asupra unor efecte sociale: povești impresionate pot ascunde minciuni, se cultivă disprețul pentru muncă și dorința de înavuțire fără efort, iar copiii pot fi expuși unui model de viață nociv, înțeles de cei mici ca fiind normal.
Instituțiile recomandă ca, în locul banilor, persoanele întâlnite în situații de vulnerabilitate să fie îndrumate către serviciile sociale. Implicarea comunității – prin refuzul de a finanța direct cerșetoria și prin semnalarea cazurilor – este esențială pentru a diminua fenomenul și pentru a proteja copiii, vârstnicii și persoanele cu dizabilități de orice formă de exploatare. 119 – numărul unic pentru protecția copilului și situații sociale care implică minori;
112 – în caz de urgență.
De ce să NU dai bani la cerșetori
Ce putem face în schimb
Unde poți semnala situațiile de risc
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Activități recreative pentru seniorii de la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”
Cum să alegi treninguri confortabile pentru bărbați? Sfaturi practice pentru o alegere inspirată
Deputatul PSD Mihai Weber, surprins cu un Mercedes de lux care lipsește din declarația de avere
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
