Știri
Care sunt obligațiile concesionarilor serviciilor Administrației Cimitirelor din Călărași
Prezentul Regulament stabilește cadrul juridic unitar și condițiile în care se desfășoară serviciul Administrației Cimitirelor din Municipiul Călărași. Serviciul Administrației Cimitirelor este o activitate edilitar-gospodărească, din cadrul serviciului de administrare a domeniului public al Municipiului Călărași, destinată satisfacerii unor nevoi ale comunității locale.
Serviciul de administrare a cimitirelor din Municipiul Călărași se desfășoară sub autoritatea administrației publice locale, care coordonează, reglementează și controlează modul în care operatorul asigură activitățile de administrare a cimitirelor.
Prevederile prezentului Regulament se aplică serviciului de administrare a cimitirelor din Municipiul Călărași.
Înființarea, extinderea, desființarea, organizarea și administrarea cimitirelor, se fac în baza hotărârilor Consiliului Local Călărași, potrivit legilor în vigoare.
- La nivelul municipiului Călărași sunt 6 cimitire, respectiv:
- – Cimitirul Central;
- – Cimitirul Sf.Lazăr;
- – Cimitirul Sf.Gheorghe;
- – Cimitirul Sf.Anastasia;
- – Cimitirul Mircea Vodă;
Administrația Cimitirelor este obligată să asigure, atunci când este nevoie, întreţinerea clădirilor (birou administrativ, capelă, împrejmuiri), a spaţiilor verzi (altele decât locurile de înhumare), a instalațiilor (apă, iluminat) și menținerea în funcțiune a infrastructurii din cimitir.
Activitățile edilitar-gospodărești specifice serviciului de administrare a cimitirelor din Municipiul Călărași vor asigura:
- a)satisfacerea cerințelor și nevoilor de utilitate publică al comunității locale;
- b)continuitatea serviciului;
- c)ridicarea continuă a standardelor și a indicatorilor de performanță ai serviciilor prestate;
- d)dezvoltarea și modernizarea infrastructurii edilitar-urbane a unității administrativ-teritoriale;
- e)protecția și conservarea mediului natural și construit.
Activitățile specifice Administrației Cimitirelor prestate/furnizate trebuie să îndeplinească la nivelul beneficiarilor indicatorii de performanță aprobați de către autoritatea administrației publice locale.
(2) Serviciile necesare colectivităţii locale sunt asigurate în sistem privat de către unităţile parohiale, iar în sistem public prin cimitirele locale.
(3) Administrarea infrastructurii cimitirelor constând în drumuri de acces, alimentare cu apă, clădirea administraţiei și anexele aferente cimitirului, este în sarcina Administrației Cimitirelor.
(4) Indicatorii de performanță aprobați de către Consiliul Local al Municipiului Călărași respectă cadrul general stabilit în acest scop în prezentul Regulament.
Locurile de înhumare, se atribuie, în folosinţă, în condiţiile legii şi ale prezentului Regulament, prin act de concesiune:
- a) Primarul Municipiului Călărași poate dispune concesionarea gratuită pe termen de 7 ani a locurilor de înhumare, numai persoanelor lipsite de posibilitatea de a plăti tarifele de concesionare în vigoare;
- b) pe termen limitat de 10 ani, 25 de ani sau 49 ani la decesul unei persoane, aparţinătorilor acestuia, în baza aprobării date de către conducerea Primarul Municipiului Călărași, cu plata integrală a tarifului de concesiune;
- c) pe termen limitat de 10 ani, 25 ani sau 49 ani, fără caz de deces -“în rezervă”, persoanelor care au domiciliul pe raza Municipiului Călărași, în baza aprobării dată de către Primarul Municipiului Călărași, cu plata integrală a tarifului de concesiune.
Termenele de concesionare se prelungesc odată cu achitarea tarifelor de concesiune.
(3) Actul de concesiune conferă titularilor sau, după caz, urmaşilor acestora, numai dreptul de folosinţă asupra locului de înhumare.
(4) Unei persoane i se va putea atribui în folosinţă, contracost, pe durată limitată de 10 ani, 25 ani sau 49 ani numai un singur loc de înhumare, într-un singur cimitir din Municipiul Călărași.
(5) Prin titular de loc de înhumare se înţelege persoana care deţine, în folosinţă, locul de înhumare şi are act de concesiune.
(6) În acest loc pot fi înhumaţi titularii dreptului de folosinţă, soţii sau soţiile, copii şi părinţii acestora, în baza acordului scris al titularului/titularilor dat în faţa administratorului cimitirului sau un acord dat în fața unei autorități notariale din țară sau străinătate.
(7) Atribuirea către acelaşi titular a unui alt loc de înhumare, este nulă de drept şi atrage după sine încetarea dreptului de folosinţă asupra acestuia.
(8) Drepturile dobândite până la intrarea în vigoare a prezentului Regulament, sunt recunoscute titularilor locurilor de înhumare.
Conform Regulamentului de organizare și funcționare a Administrației Cimitirelor Călărași aprobat prin Hotărârea de Consiliu Local nr 178/ 2020, concesionarilor le revin următoarele obligații:
- – de a-și îngrădi suprafaț concesionată în maxim 6 luni de la atribuire,
- – de a-și marca locul de veci cu plăcuța de identificare și numele concesionarului,
- –de a duce gunoiul și deșeurile la pubelele cu astfel de destinație.
Neîngrijirea sau părăsirea locului de veci, a amenajărilor funerare pe o perioadă de mai mult de 2 ani duce la pierderea concesiunii.
Administrația Cimitirelor a afișat public taxele și tarifele pentru lucrările efectuate de către persoanele și firmele autorizate. Avizarea construcțiilor presupune plata, astfel:
- 350 taxa pentru un cavou;
- 30 lei taxa de împrejmuire;
- 30 lei taxa de montare cruce;
Conducerea Administrației Cimitirelor informează că lucrările de cimentare a cavourilor/locurilor de veci se va face numai în betonieră. Toate lucrările se vor executa cu protejarea mormintelor învecinate, monumentelor funerare, spațiilor verzi și de acces. Materialele de tip moloz, resturi materiale rezultate din lucrări, se ridică la sfârșitul zilei de lucru de către executanții lucrării.
Pentru o corectă informare și transparență în activitate, Administrația Cimitirelor a publicat și taxele pentru înhumare/deshumare, după cum urmează:
- înhumare/ deshumare cavou 200 lei
- înhumare/ deshumare groapă de pământ 320 lei
înhumare/ deshumare groapă de pământ la cimitir Sf Anastasia 380 lei - În cimitire este interzis accesul autovehiculelor, cu excepția celor ce transportă persoane în vârstă sau bolnave
SERVICIILE PRESTATE ÎN CIMITIRE
Serviciile prestate în cele 6 cimitire de pe raza Municipiului Călărași sunt:
- – concesiune pe termen limitat de 7 ani;
- – concesiune pe termen limitat de 10 ani;
- – concesiune pe termen limitat de 25 ani;
- – concesiune pe termen limitat de 49 de ani;
- – închiriere capelă/cameră mortuară;
- – înhumare cu executarea gropii în pământ;
- – înhumare în lucrare funerară tip “cavou”;
- – deshumări pământ;
- – deshumări „cavou”;
- – tămâiat loc de înhumare timp de 40 de zile după înhumare și amenajarea acestuia la sfârșitul acestei perioade;
- – întocmit act de concesiune;
- – întocmit şi eliberat adeverinţă pentru uz notarial;
- – întocmit şi eliberat adeverinţă pentru uz notarial în regim de „urgenţă”;
- – întocmit și eliberat adeverință deshumare;
- – întocmit duplicat act de concesiune;
- – verificare arhivă;
- – lucrări de întreținere la cimitire;
- – întreținerea cimitirelor precum și, alte servicii similare.
Serviciile prestate în cimitire se realizează după achitarea unor tarife încasate de către Admintrația Cimitirelor, care constituie venit la bugetul propriu și se fundamentează de către operator, se aprobă, ajustează sau se modifică prin hotărâri ale Consiliului Local.
Toate reclamațiile, nemulțumirile, sesizările pentru o bună funcționare a activităților administrativ – gospodărești se primesc zilnic la biroul Administrației Cimitirelor din Cimitirul Central.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Modificările legislative modelează reglementările jocurilor de păcănele și standardele de raportare media
Jocurile de noroc par să fi intrat de ceva vreme în vizorul legiuitorilor; schimbările legislative, din ce se vede, tot remodelează peisajul acestui sector în România. Anul 2025 aduce — sau, mai exact, pare să aducă — reguli mai stricte pentru operatori, care ating atât felul în care sunt promovate jocurile de tip păcănele, cât și cerințele privind standardizarea raportărilor media.
Măsurile recente vizează, cel puțin oficial, reducerea atractivității reclamelor și încercarea de a limita accesul facil pentru anumite categorii sociale. Mai mult, noile obligații de transparență pentru operatori afectează inclusiv platformele online și felul în care sunt prezentate datele statistice privind Pacanele și toate jocurile similare. Efectele se simt repede în discursul public și, pe ici, pe colo, în modul în care oamenii primesc informațiile.
Interdicția vedetelor și schimbarea reclamelor la păcănele
Autoritățile susțin că au identificat o legătură între promovarea agresivă, folosirea vedetelor și un număr mai mare de jucători tineri sau vulnerabili, deși nu toți experții ar spune la fel. În iunie 2025, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a anunțat decizia de a interzice orice implicare a actorilor, sportivilor, influencerilor sau a altor personalități publice în publicitatea pentru cazinouri și jocuri de tip păcănele;. Industria a început imediat să regândească campaniile de marketing — reinventare, adaptare, ce-o fi; mass-media, la rândul ei, trebuie să respecte reguli mai stricte. Nu mai e loc pentru promovare indirectă prin imaginea vedetelor și, oficial, nici pentru mesaje care prezintă păcănelele ca o cale rapidă spre câștig. Jurnaliștii și comunicatorii din industrie se conformează unui set nou de restricții, cu argumentul responsabilității sociale și al reducerii impactului negativ pe termen lung.
Don Ro Casino și impactul reglementărilor asupra platformelor online
Expansiunea online a pieței de gambling a fost rapidă în ultimii ani; acum, însă, modificările legislative pun presiune suplimentară pe operatori, Don Ro Casino, cunoscut pentru jocuri online precum pacanele, fiind printre cele mai vizibile exemple. Odată ce interdicția vedetelor și noile standarde au intrat în vigoare, strategiile de comunicare s-au schimbat — unele mai degrabă subtil, altele pe față. Reclamele cu influenceri dispar, mesajele se orientează mai mult spre informare și avertismente despre riscuri; asta nu înseamnă că totul devine perfect transparent, dar se observă o tendință clară. În același timp, raportarea devine mai vizibilă — platformele, inclusiv Don Ro Casino, trebuie să evidențieze opțiunile de protecție și să detalieze statisticile legate de cererile procesate.
Pentru utilizatorii de Pacanele online, accesul la funcțiile de protecție devine mai vizibil. Legislația cere, de asemenea, ca operatorii să returneze soldurile în cazurile de autoexcludere și să pună la dispoziție date despre impactul social al serviciilor lor; în practică, asta înseamnă mai mult material pentru reportaje și, posibil, o schimbare de focus de la „povești de succes” la analiza responsabilității industriei.
Sălile de jocuri și restricțiile geografice aduse de noile reglementări
Noile reguli limitează funcționarea sălilor de jocuri la parterul unor blocuri începând din 2025, în special în orașele mari. Scopul declarat este reducerea accesului direct, mai ales pentru tineri și pentru locuitorii cartierelor sensibile; rămâne de văzut în ce măsură schimbarea va produce efectele scontate. Că proiectul încearcă să limiteze impactul păcănelelor asupra zonelor rezidențiale — o idee care, pentru unii, sună rezonabil; pentru alții, poate părea insuficientă. Mass-media este invitată să raporteze cu precizie numărul de săli afectate, zonele de risc și opiniile specialiștilor în adicție, iar asta poate ajuta la o imagine mai nuanțată.
Pe lângă măsurile menite să reducă dependența, legea impune și ca presa să publice periodic date despre solicitările de autoexcludere și despre numărul jucătorilor activi pe zone; astfel, nu doar companiile, ci și presa locală sau națională pot oferi o perspectivă mai realistă asupra fenomenului păcănelelor.
Autorizarea locală și taxarea diferențiată schimbă structura raportărilor
Decentralizarea autorizării a devenit un element important al pachetului legislativ din 2025. Primăriile au acum pârghii mai clare — pot aproba sau refuza deschiderea unor săli și pot impune taxe suplimentare; efectele pot varia mult de la o comunitate la alta. Acest mecanism introduce noi subiecte pentru presa locală, unde deciziile administrațiilor devin, inevitabil, teme de interes: modul în care comunitățile gestionează impactul financiar și social al industriei.
De pildă, un oraș poate limita drastic numărul sălilor de jocuri; mass-media este chemată să explice motivele, modul de consultare publică și implicațiile pentru bugetele locale. Pare că transparența și obiectivitatea sunt acum accentuate, iar orice tentativă de a glorifica fenomenul păcănelelor este — sau va fi — mult mai greu de justificat în spațiul jurnalistic.
Joc responsabil și informare corectă pentru viitor
Schimbările legislative marchează, cel puțin pe hârtie, o orientare spre protecția jucătorilor și spre o informare mai echilibrată a publicului. Industria păcănelelor rămâne, probabil, profitabilă, dar cadrul legal impune bariere împotriva promovării excesive și pune mai multă responsabilitate pe umerii firmelor și ai mass-mediei.
Jucătorii au la dispoziție instrumente de autoexcludere care par să funcționeze mai bine acum, iar presa ar trebui să sublinieze riscurile asociate acestor activități — cu mențiunea că interpretările pot diferi. responsabilitatea individuală rămâne importantă, iar, dacă totul merge conform intențiilor, noul cadru va contribui la o reducere a cazurilor grave de dependență și va aduce o informare mai nuanțată publicului — sau cel puțin asta speră cei implicați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Procurorii au deschis dosar penal după scandalul din Unirea. Polițiștii sunt acuzați că au folosit forța în mod abuziv
Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași a deschis un dosar penal pentru cercetarea posibilei infracțiuni de „purtare abuzivă”, după incidentul violent care a avut loc duminică, 21 septembrie, în localitatea Unirea.
Potrivit datelor, ancheta a fost declanșată în urma unei sesizări din oficiu, după ce în spațiul public au apărut imagini și mărturii care indică o intervenție brutală a forțelor de ordine asupra mai multor localnici.
În document se arată că agenți de poliție din cadrul IPJ Călărași ar fi exercitat acte de violență fizică asupra unor persoane, provocându-le leziuni traumatice evaluate la 3-4 zile de îngrijiri medicale, potrivit certificatelor medico-legale.
Surse locale afirmă că totul ar fi pornit de la un apel la 112 pentru „muzică dată prea tare”, însă intervenția s-a transformat într-o scenă de violență: localnicii susțin că au fost trântiți la pământ, loviți cu genunchii în cap și amenințați cu pistoalele la bărbie.
Reprezentanții Parchetului precizează că în acest moment cercetările se desfășoară in rem (cu privire la faptă), pentru a stabili dacă a existat sau nu o faptă penală, și că nicio persoană nu are, deocamdată, calitatea de suspect sau inculpat.
„Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei persoane, ci semnifică doar instituirea unui cadru procesual care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs o faptă ce intră sub incidența legii penale”, se arată în comunicatul Parchetului.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Căminul de persoane vârstnice „Sfântu Gheorghe” din Oltenița va fi modernizat cu fonduri elvețiene
Administrația locală din municipiul Oltenița a obținut finanțare pentru modernizarea și eficientizarea energetică a Căminului de persoane vârstnice „Sfântu Gheorghe”, prin Programul de Cooperare Elvețiano–Român, un pas important pentru îmbunătățirea condițiilor oferite seniorilor.
Proiectul a fost aprobat pentru finanțare în cadrul reuniunii Comitetului de Coordonare pentru Măsura Suport „Programul pentru eficiență energetică și energie regenerabilă”, desfășurată la data de 24 septembrie 2025.
Prin acest program, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, condus de Cseke Attila, a semnat 11 noi contracte de finanțare, în valoare totală de 375,8 milioane de lei, pentru modernizarea, reabilitarea termică și eficientizarea energetică a mai multor instituții publice din România.
Finanțarea lucrărilor este asigurată în proporție de 85% prin Programul de Cooperare Elvețiano–Român, restul de 15% reprezentând contribuția beneficiarului local, potrivit ministrului dezvoltării.
„Aceste investiții contribuie la reducerea consumului de energie, la creșterea confortului beneficiarilor și la protejarea mediului, prin utilizarea surselor regenerabile de energie”, a precizat Cseke Attila.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Aventura sălbatică din Călărași: Zoo-ul unde copiii devin exploratori!
Shiro Ishii: Medicul japonez care a transformat prizonierii în cobai umani
Ulei terapeutic pentru circulația periferică – remediu natural cu efecte vizibile
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
