Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, inculpat în dosarul privind tentativa de acțiuni împotriva ordinii constituționale, a avut prima reacție publică după ce procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus trimiterea sa în judecată, alături de alte 21 de persoane.

Georgescu a comparat dosarul său cu cel al fostului președinte american Donald Trump, susținând că justiția ar fi folosită ca „instrument politic” împotriva sa.

„Rechizitorul este un discurs. Dosarul este o copie la indigo a celui din 2016 al președintelui Trump, cu aceleași acuze, doar actorii s-au schimbat. (…) Deocamdată, în România, oligarhia globalist-soroșistă recurge la justiție pe care o instrumentalizează, asemenea unui glonț, cu scopul înlăturării mele”, a declarat Călin Georgescu.

El a mai afirmat că motivele pentru care se dorește „înlăturarea sa” ar fi legate de proiectul său politic: „Vreau fericirea, prosperitatea și demnitatea poporului meu și ca România să devină ceea ce merită: placa turnantă a Europei, centrul deciziilor, nu periferia slugilor”.

Advertisement

Călin Georgescu s-a prezentat la poliție, fiind sub control judiciar, însă a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. În fața instituției a fost așteptat de susținători care au scandat „Călin nevinovat” și „Georgescu președinte”.

La 15 septembrie 2025, Parchetul General a finalizat rechizitoriul în dosarul nr. 6720/284/P/2024, trimițând în judecată 22 de persoane acuzate de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și alte infracțiuni conexe. Printre inculpați se numără și Potra Horațiu, considerat liderul grupului paramilitar.

Forțele Aeriene Israeliene (IDF) au efectuat un atac aerian de amploare în Doha, capitala Qatarului, vizând membri de rang înalt ai conducerii Hamas, conform unei declarații oficiale a armatei israeliene. Atacul, care a provocat explozii puternice în oraș, a fost descris ca o operațiune precisă menită să elimine lideri ai organizației teroriste, considerați responsabili de atacurile din 7 octombrie și de declanșarea războiului împotriva Israelului. IDF a subliniat că a utilizat muniții de precizie pentru a minimiza pierderile civile, însă impactul asupra capitalei qatareze a fost semnificativ, generând panică și indignare.

Autoritatea israeliană de radiodifuziune, citând un oficial de rang înalt, a raportat că ținta principală a fost biroul politic al Hamas, care își are sediul în Doha. Deși declarația IDF nu menționează explicit Qatarul, aceasta vine la scurt timp după ce explozii de amploare au fost raportate în capitala țării din Golf, unde mai mulți lideri Hamas își au reședința. Atacul survine în contextul în care șeful armatei israeliene, Eyal Zamir, a amenințat recent că va viza liderii Hamas din străinătate, iar ministrul de externe, Gideon Saar, a confirmat acceptarea unei propuneri de încetare a focului în Gaza, prezentată de SUA.

Reacția Qatarului nu a întârziat. Majed Al Ansari, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Qatarului, a emis un comunicat în care condamnă atacul în cei mai duri termeni, calificându-l drept o „încălcare flagrantă” a legilor internaționale și o amenințare gravă la adresa securității cetățenilor și rezidenților din Qatar. Comunicatul subliniază că atacul a vizat clădiri rezidențiale unde locuiau membri ai biroului politic al Hamas, ceea ce a amplificat furia autorităților qatareze. „Statul Qatar nu va tolera astfel de acte de agresiune care pun în pericol suveranitatea și stabilitatea regională”, a adăugat Al Ansari, precizând că o anchetă amănunțită este în desfășurare, iar detalii suplimentare vor fi comunicate în curând.

Pe fondul acestui atac, în Gaza, ordinul de evacuare emis de armata israeliană a generat panică în rândul populației, amplificând tensiunile într-o regiune deja afectată de conflict. Escaladarea violențelor și implicațiile internaționale ale atacului din Doha ridică întrebări privind viitorul negocierilor de pace și stabilitatea în Orientul Mijlociu.

Advertisement

Un scandal de proporții a izbucnit în sediile Poliției Capitalei, unde o infestare masivă cu ploșnițe a transformat locurile de muncă ale polițiștilor și centrele de reținere într-un mediu insalubru, punând în pericol sănătatea angajaților și a persoanelor custodiate. Sindicatul Europol a tras un semnal de alarmă, dezvăluind că zeci de polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB) au fost mușcați de ploșnițe, iar peste zece agenți au ajuns la Urgență cu mușcături pe tot corpul. Problema persistă de luni de zile, fără ca autoritățile să fi implementat măsuri eficiente de combatere a infestării.

Condiții de lucru inacceptabile

Spațiile centrelor de reținere și arestare preventivă, dar și birourile polițiștilor, în special din secțiile 5 și 15, sunt grav afectate de ploșnițe. „Imaginile nu mai lasă loc de scuze: ploșnițele au infestat spațiile de lucru și de detenție, acolo unde polițiștii își fac datoria 12 ore pe zi,” au declarat reprezentanții Sindicatului Europol pe rețelele de socializare. Polițiștii se confruntă nu doar cu disconfort fizic, ci și cu o afectare gravă a demnității profesionale. Unii agenți au recurs la măsuri extreme, precum aruncarea mobilei și covoarelor din propriile locuințe sau schimbarea chiriei, de teama infestării locuințelor personale. Peste 40% dintre polițiștii din aceste structuri iau în considerare să părăsească locurile de muncă din cauza acestui „coșmar”.

Acuzații de indiferență și incompetență

Sindicatul Europol a acuzat conducerea Poliției Capitalei și Ministerul Afacerilor Interne de indiferență și lipsă de responsabilitate. În ciuda sesizărilor repetate, nu s-au luat măsuri eficiente pentru a rezolva problema. „Aceasta nu mai este doar o problemă de igienă, ci o problemă de demnitate a muncii și de sănătate a lucrătorilor,” au subliniat sindicaliștii. Aceștia au sesizat Direcția de Sănătate Publică (DSP) și Avocatul Poporului, cerând închiderea temporară a spațiilor afectate până la remedierea situației.

Reacția Poliției Capitalei

În replică, Poliția Capitalei a transmis că există un acord-cadru valabil până în 2026 pentru servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare, cu intervenții trimestriale și suplimentare la nevoie. Cea mai recentă intervenție non-invazivă a avut loc în august 2025, iar o acțiune complexă cu substanțe toxice a fost realizată în mai 2025 la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 2. Totuși, oficialii susțin că ploșnițele pot fi reintroduse din exterior prin obiectele personale ale persoanelor arestate, ceea ce complică eradicarea completă a problemei. „Poliția Capitalei intervine de fiecare dată când sunt semnalate astfel de cazuri, cu tratamente repetate și măsuri de igienizare suplimentare,” a declarat Crina Eșanu, purtător de cuvânt al DGPMB.

Advertisement

Impactul asupra polițiștilor și a familiilor lor

Infestarea a avut consecințe grave asupra vieții polițiștilor. Unii au raportat că au dus ploșnițele acasă, fiind nevoiți să ia măsuri drastice pentru a preveni infestarea locuințelor. „Mulți se dezbracă de hainele cu care vin de acasă și le lasă pe unitățile de aer condiționat, pentru a nu-și infesta familiile,” au povestit sindicaliștii. Situația a generat un val de frustrare, peste 40% dintre angajați exprimându-și dorința de a părăsi structurile afectate.

Cereri pentru soluții urgente

Sindicatul Europol cere măsuri imediate pentru remedierea situației, inclusiv intensificarea acțiunilor de dezinsecție și igienizarea completă a spațiilor. Sesizarea DSP și a Avocatului Poporului reprezintă un pas către responsabilizarea autorităților, însă polițiștii așteaptă acțiuni concrete pentru a putea lucra într-un mediu sigur și salubru.

Acest scandal ridică întrebări serioase despre gestionarea infrastructurii și a condițiilor de lucru în instituțiile publice din România. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor acționa rapid pentru a pune capăt acestui coșmar al ploșnițelor, care afectează atât polițiștii, cât și demnitatea unei instituții esențiale pentru siguranța publică.

Advertisement