Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 8°C | Anul XI Nr. 541

Știri

CAMERA DE CONTURI CĂLĂRAȘI: Abateri constatate la U.A.T. Municipiul Călărași

Published

on

În anul 2018, numărul de personal permanent şi temporar, precum şi fondul salariilor de bază aferent acestora, nu au fost aprobate în anexă la bugetul local al Municipiului Călăraşi.
S-a constatat utilizarea, în perioada 2017 – 2018, a unor suprafeţe de teren cu destinaţia efectuării de excavări pentru exploatarea de resurse minerale, pentru care nu s-a realizat declararea, stabilirea, evidenţierea în contabilitate fiscală şi încasarea taxei pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări. A fost estimată o taxă suplimentară de excavări în sumă totală de 1 mie lei.

CN Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (APDF Giurgiu), a transmis dreptul de folosinţă asupra unor părţi din terenurile primite în concesiune de la Ministerul Transporturilor, către persoane juridice, în baza unor contracte de închiriere.

S-a constatat utilizarea în fapt a unor suprafeţe de teren mai mari cu 11.758,80 mp decât cele declarate şi înscrise în contractele de închiriere, care nu au fost declarate şi impozitate, pentru care a fost calculată o taxă suplimentară pe teren, pentru perioada 2014 – 2019, în sumă totală de 125 mii lei.

Nu au fost respectate criteriile pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru persoanele nominalizate în cadrul echipelor de implementare a trei proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, în anul 2018.

Advertisement

Au fost efectuate plăți nelegale în cuantum de 2 mii lei, constând în indemnizaţie privind participarea la comisii de concurs, comisii de disciplină şi comisii paritare, în cazul a 14 salariaţi.
Pentru participarea la comisii de concurs, comisii de disciplină şi comisii paritare, nu s-au reţinut şi virat contribuţia de asigurări sociale la bugetul de stat și contribuţia asiguratorie pentru muncă de 2,25% din indemnizaţia cuvenită, în sumă de 2 mii lei.

Lucrarea „Reparaţii capitale străzi în Municipiul Călăraşi ” – Lot 1, finanțată din bugetul local și fonduri PNDL, a fost subcontractată înainte de data încheierii contractului de lucrări, fără acordul beneficiarului, respectiv UATM Călărași.
SC Drumuri și Poduri SA Călăraşi a depus în cadrul aceleiaşi proceduri, o ofertă comună cu un alt ofertant, în calitate de subcontractant, ofertă care a fost respinsă ca inacceptabilă.
Pentru obiectivul „Reparaţii capitale străzi în Municipiul Călăraşi” – Lot 1, s-au decontat o serie de cantităţi de lucrări neexecutate şi materiale nepuse în operă, în sumă totală de 112 mii lei fără TVA, pentru care s-au întocmit Note de renunţare.
Pentru realizarea obiectivului de investiții având ca obiect proiectare şi execuţie „Modernizare străzi în cartierul Mircea Vodă în Municipiul Călăraşi” – lot 1, entitatea nu s-a asigurat că executantul realizează lucrările în conformitate cu standardele și normativele tehnice de calitate în construcții și în conformitate cu obligațiile asumate prin contract.

Abateri constatate la Serviciul Public Pavaje Spaţii Verzi Călăraşi

Licenţe în sumă totală de 5 mii lei au fost înregistrate eronat în evidența contabilă.
Dobânzile aferente contractelor de leasing aflate în derulare, în cuantum de 166 mii lei, nu au fost înregistrate în conturi în afara bilanţului.
Pentru două contracte de prestări servicii, garanţia de bună execuţie constituită prin reţineri succesive din valoarea facturilor achitate, în cuantum total de 6 mii lei, nu a fost înregistrată în conturi în afara bilanţului.
Nu au fost întocmite balanțe analitice pentru toate conturile de active fixe corporale.
Entitatea nu a procedat la evaluarea şi stabilirea valorii de inventar pentru active fixe corporale primite în administrare de la UATM Călăraşi şi înregistrate în evidenţa tehnico – operativă în unităţi naturale. UATM Călăraşi a dat în administrare terenuri şi clădiri din domeniul public şi privat al unităţii administrative – teritoriale, fără a se comunica valoarea de inventar a acestora.
Serviciul funcţionează în baza unei legislaţii abrogate, nefiind reorganizat conform legislației în vigoare;
Regulamentul de organizare și funcționare nu conţine nivelurile de calitate şi indicatorii de performanţă ai serviciilor, condiţiile tehnice, raporturile operator – utilizatori, modul de tarifare, facturare şi încasare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate;
Fundamentarea şi solicitarea fondurilor aferente cheltuielilor de funcţionare şi exploatare nu s-a efectuat pe baza costului efectiv al furnizării/prestării serviciilor;
Tarifele pentru prestarea serviciilor din obiectul de activitate nu au fost actualizate din anul 2007 şi nu reflectă realitatea;
Finanţarea cheltuielilor curente de funcţionare şi de exploatare se asigură pe bază de alocaţii bugetare, fără respectarea eficienţei, eficacităţii şi economicităţii utilizării fondurilor publice;
Entitatea achiziţionează diverse servicii pentru acţiuni de utilitate şi interes public local (servicii de salubrizare şi de întreţinere spaţii verzi), deşi acestea sunt în obiectul său de activitate, potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare.
Entitatea a încheiat un contract de prestări servicii având ca obiect servicii de consultanţă pentru proiectarea și elaborarea documentaţiei necesare implementării sistemului de control intern managerial. Astfel, ordonatorul de credite nu şi-a îndeplinit propriile atribuţii cu bune rezultate.
Au fost atribuite direct contracte de achiziție publică pentru care entitatea era obligată să aplice procedura simplificată, având ca obiect: prestări servicii de igienizare toalete, în sumă totală de 196 mii lei, fără TVA, și furnizare materiale/agregate naturale care intră în alcătuirea mixturilor asfaltice destinate îmbrăcăminţilor bituminoase, în sumă totală de 453 mii lei, fără TVA.

Abateri constatate la Administraţia Cimitirelor Călăraşi

Entitatea a fost constituită prin hotărâre a Consiliului Local, fără ca ulterior executivul UATM Călăraşi să ducă la îndeplinire, în totalitate, dispoziţiile acestei hotărâri.
Entitatea nu are încheiat un contract de prestări de servicii publice cu autoritatea administraţiei publice locale, pentru menţinerea în funcţiune şi întreţinerea cimitirului, neavând astfel dreptul de încasare, urmărire şi executare silită, precum şi de utilizare directă a taxelor speciale, care sunt doar în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.

Abateri constatate la Serviciul Public Centrale Termice şi Administrare Fond Locativ Călăraşi

Executantul obiectivului „Lucrări de construcţii montaj la obiectivul de investiţii Ansamblu locuinţe Mircea Vodă, municipiul Călăraşi, nu a încheiat, conform obligaţiilor contractuale, o poliţă de asigurare care să cuprindă toate riscurile ce ar putea să apară privind lucrările executate.
În calitate de beneficiar al obiectivului „Lucrări de construcţii montaj la obiectivul de investiţii Ansamblu locuinţe Mircea Vodă, municipiul Călăraşi” entitatea a achitat 2 mii lei reprezentând costul probelor şi încercărilor pentru verificarea, măsurarea şi testarea lucrărilor, aferent perioadei de execuţie, dar nu a refacturat aceste valori către executantul lucrării, deşi suportarea acestor costuri era în sarcina executantului, conform contractului încheiat.

Advertisement

*Opinia de audit

A fost exprimată o opinie contrară, după cum urmează:
În opinia noastră, datorită efectelor denaturărilor semnalate şi prezentate, situaţiile financiare, în ansamblul lor, nu prezintă fidel performanța financiară a Unităţii Administrativ Teritoriale a Municipiului Călăraşi la 31 decembrie 2018 şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată în perioada auditată.

Perioada efectuării acțiunii de audit: 13.05 – 19.07.2019

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Leacul bunicii care te scapă rapid de tusea seacă: siropul magic făcut din bere și zahăr ars

Published

on

Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.

Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):

  • 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
  • 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
  • un borcan curat cu capac

Mod de preparare:

  1. Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
  2. Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
  3. Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
  4. Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
  5. Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.

Administrare:

  • Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
  • Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi

După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.

Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri

Published

on

În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.

Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.

Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.

Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.

Advertisement

Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.

Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Omul care a murit strigând blesteme către cei care l-au trimis în cer

Published

on

În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.

Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.

Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.

Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.

Advertisement

Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.

A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.

Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.

A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.

Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading