Știri
Călărașiul investește în verde: Parcul Dumbrava și Parcul Dendrologic vor fi modernizate complet, cu sisteme de irigații și iluminat nou

Știri
Rareș Coman, copilul-minune din Călărași inclus în „Next Generation 2025” de The Guardian. De la probleme la Dunărea, la consacrarea în Italia, la Sassuolo

Rareș Coman, mijlocașul născut la Călărași în vârstă de doar 17 ani, legitimat în prezent la Sassuolo (Italia), a fost inclus de prestigiosul cotidian britanic The Guardian în celebra listă „Next Generation 2025”, care reunește cei mai promițători 60 de fotbaliști din lume născuți în anul 2008.
Publicația britanică notează în prezentarea sa:
„Un mijlocaș central neobosit, cu calitate pe minge. Înainte de a ajunge la Sassuolo, în 2024, a fost dorit de West Ham și Watford, însă dificultățile birocratice au împiedicat transferul. L-a impresionat chiar și pe Gheorghe Hagi, care a încercat să-l aducă la Farul Constanța, însă Sassuolo s-a mișcat mai repede.”
Includerea lui Rareș în lista „Next Generation” – care, în anii trecuți, i-a anunțat lumii pe Mbappé, Pedri sau Musiala – este o recunoaștere uriașă pentru un jucător aflat la început de drum.
De la Călărași la Italia: un drum cu obstacole și ambiție
Puțini știu că, înainte de a ajunge în Italia, Rareș Coman a trecut printr-o perioadă dificilă la clubul Dunărea Călărași, acolo unde s-a format ca junior.
Surse apropiate familiei au povestit pentru Călărași Press că tânărul fotbalist s-a confruntat cu probleme administrative și dispute contractuale, care au culminat cu un litigiu la Federația Română de Fotbal – un episod greu de gestionat pentru un adolescent.
După luni de incertitudine, Rareș a obținut câștig de cauză și a putut semna, în toamna anului 2024, cu clubul italian Sassuolo, unde s-a integrat rapid și a atras atenția antrenorilor prin seriozitate și constanță.
„A fost o perioadă grea, dar nu am vrut să renunț. Am avut alături familia, iar visul meu era clar – să joc fotbal la cel mai înalt nivel”, ar fi spus Rareș într-un cerc restrâns.
Un talent românesc confirmat la nivel internațional
În prezent, Rareș Coman este o prezență constantă în loturile naționalelor U16 și U17 ale României, fiind considerat de antrenorii federali „un fotbalist complet, cu potențial foarte ridicat”.
La Sassuolo, club recunoscut pentru formarea de talente (de aici au plecat Berardi, Scamacca și Locatelli), Coman este văzut drept o promisiune pe termen lung. Evoluțiile sale constante au atras atenția și antrenorilor de la prima echipă, care urmăresc îndeaproape progresul său.
De la conflict la consacrare
Nominalizarea în The Guardian „Next Generation 2025” confirmă parcursul spectaculos al unui tânăr care a transformat obstacolele în motivație.
De la terenurile din Călărași, la academiile din Italia, Rareș Coman este exemplul perfect al unei generații noi de sportivi români care demonstrează că talentul, atunci când e dublat de muncă și caracter, poate trece orice graniță.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Mașinile abandonate, ridicate din oraș! Primăria Călărași a început curățenia de toamnă pe străzi

Gata cu rablele uitate prin parcări și pe trotuare! 🚗💨
Primăria Municipiului Călărași, împreună cu Poliția Locală, a pornit o amplă acțiune de identificare și ridicare a autoturismelor abandonate sau lăsate cu lunile pe domeniul public.
Primarul Marius Dulce transmite că acțiunea nu e doar de moment, ci o campanie care va continua „până când spațiile publice vor fi eliberate”.
„Avem nevoie de trotuare libere, parcări funcționale și spații verzi neocupate. Vehiculele abandonate nu doar strică aspectul orașului, ci și creează disconfort pentru cetățeni. Vrem un oraș mai curat și mai sigur”, a spus primarul Dulce.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Modificările legislative modelează reglementările jocurilor de păcănele și standardele de raportare media

Jocurile de noroc par să fi intrat de ceva vreme în vizorul legiuitorilor; schimbările legislative, din ce se vede, tot remodelează peisajul acestui sector în România. Anul 2025 aduce — sau, mai exact, pare să aducă — reguli mai stricte pentru operatori, care ating atât felul în care sunt promovate jocurile de tip păcănele, cât și cerințele privind standardizarea raportărilor media.
Măsurile recente vizează, cel puțin oficial, reducerea atractivității reclamelor și încercarea de a limita accesul facil pentru anumite categorii sociale. Mai mult, noile obligații de transparență pentru operatori afectează inclusiv platformele online și felul în care sunt prezentate datele statistice privind Pacanele și toate jocurile similare. Efectele se simt repede în discursul public și, pe ici, pe colo, în modul în care oamenii primesc informațiile.
Interdicția vedetelor și schimbarea reclamelor la păcănele
Autoritățile susțin că au identificat o legătură între promovarea agresivă, folosirea vedetelor și un număr mai mare de jucători tineri sau vulnerabili, deși nu toți experții ar spune la fel. În iunie 2025, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a anunțat decizia de a interzice orice implicare a actorilor, sportivilor, influencerilor sau a altor personalități publice în publicitatea pentru cazinouri și jocuri de tip păcănele;. Industria a început imediat să regândească campaniile de marketing — reinventare, adaptare, ce-o fi; mass-media, la rândul ei, trebuie să respecte reguli mai stricte. Nu mai e loc pentru promovare indirectă prin imaginea vedetelor și, oficial, nici pentru mesaje care prezintă păcănelele ca o cale rapidă spre câștig. Jurnaliștii și comunicatorii din industrie se conformează unui set nou de restricții, cu argumentul responsabilității sociale și al reducerii impactului negativ pe termen lung.
Don Ro Casino și impactul reglementărilor asupra platformelor online
Expansiunea online a pieței de gambling a fost rapidă în ultimii ani; acum, însă, modificările legislative pun presiune suplimentară pe operatori, Don Ro Casino, cunoscut pentru jocuri online precum pacanele, fiind printre cele mai vizibile exemple. Odată ce interdicția vedetelor și noile standarde au intrat în vigoare, strategiile de comunicare s-au schimbat — unele mai degrabă subtil, altele pe față. Reclamele cu influenceri dispar, mesajele se orientează mai mult spre informare și avertismente despre riscuri; asta nu înseamnă că totul devine perfect transparent, dar se observă o tendință clară. În același timp, raportarea devine mai vizibilă — platformele, inclusiv Don Ro Casino, trebuie să evidențieze opțiunile de protecție și să detalieze statisticile legate de cererile procesate.
Pentru utilizatorii de Pacanele online, accesul la funcțiile de protecție devine mai vizibil. Legislația cere, de asemenea, ca operatorii să returneze soldurile în cazurile de autoexcludere și să pună la dispoziție date despre impactul social al serviciilor lor; în practică, asta înseamnă mai mult material pentru reportaje și, posibil, o schimbare de focus de la „povești de succes” la analiza responsabilității industriei.
Sălile de jocuri și restricțiile geografice aduse de noile reglementări
Noile reguli limitează funcționarea sălilor de jocuri la parterul unor blocuri începând din 2025, în special în orașele mari. Scopul declarat este reducerea accesului direct, mai ales pentru tineri și pentru locuitorii cartierelor sensibile; rămâne de văzut în ce măsură schimbarea va produce efectele scontate. Că proiectul încearcă să limiteze impactul păcănelelor asupra zonelor rezidențiale — o idee care, pentru unii, sună rezonabil; pentru alții, poate părea insuficientă. Mass-media este invitată să raporteze cu precizie numărul de săli afectate, zonele de risc și opiniile specialiștilor în adicție, iar asta poate ajuta la o imagine mai nuanțată.
Pe lângă măsurile menite să reducă dependența, legea impune și ca presa să publice periodic date despre solicitările de autoexcludere și despre numărul jucătorilor activi pe zone; astfel, nu doar companiile, ci și presa locală sau națională pot oferi o perspectivă mai realistă asupra fenomenului păcănelelor.
Autorizarea locală și taxarea diferențiată schimbă structura raportărilor
Decentralizarea autorizării a devenit un element important al pachetului legislativ din 2025. Primăriile au acum pârghii mai clare — pot aproba sau refuza deschiderea unor săli și pot impune taxe suplimentare; efectele pot varia mult de la o comunitate la alta. Acest mecanism introduce noi subiecte pentru presa locală, unde deciziile administrațiilor devin, inevitabil, teme de interes: modul în care comunitățile gestionează impactul financiar și social al industriei.
De pildă, un oraș poate limita drastic numărul sălilor de jocuri; mass-media este chemată să explice motivele, modul de consultare publică și implicațiile pentru bugetele locale. Pare că transparența și obiectivitatea sunt acum accentuate, iar orice tentativă de a glorifica fenomenul păcănelelor este — sau va fi — mult mai greu de justificat în spațiul jurnalistic.
Joc responsabil și informare corectă pentru viitor
Schimbările legislative marchează, cel puțin pe hârtie, o orientare spre protecția jucătorilor și spre o informare mai echilibrată a publicului. Industria păcănelelor rămâne, probabil, profitabilă, dar cadrul legal impune bariere împotriva promovării excesive și pune mai multă responsabilitate pe umerii firmelor și ai mass-mediei.
Jucătorii au la dispoziție instrumente de autoexcludere care par să funcționeze mai bine acum, iar presa ar trebui să sublinieze riscurile asociate acestor activități — cu mențiunea că interpretările pot diferi. responsabilitatea individuală rămâne importantă, iar, dacă totul merge conform intențiilor, noul cadru va contribui la o reducere a cazurilor grave de dependență și va aduce o informare mai nuanțată publicului — sau cel puțin asta speră cei implicați.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.