Sati (sau suttee) a fost o practică funerară tradițională din India, în care o văduvă se autoimola pe rugul funerar al soțului său decedat, considerată un act de devotament suprem. Originea sa este strâns legată de cultura hindusă, datând probabil din secolele IV-V d.Hr., deși primele relatări detaliate apar în texte din secolul al X-lea. Practica era bazată pe credința că o văduvă își putea asigura soțului un loc în ceruri și propria eliberare spirituală prin acest sacrificiu.

Sati nu a fost niciodată universală în India, fiind mai frecventă în anumite regiuni, precum Bengalul și Rajasthan, mai ales în castele superioare, precum kshatriya (războinicii) și brahminii. Textul sacru Rigveda menționează rareori astfel de acte, dar interpretările ulterioare ale dharmașastras au promovat ideea că o văduvă virtuoasă ar trebui să urmeze soțul în moarte. Totuși, mulți istorici consideră că practica a fost adesea impusă de presiuni sociale sau familiale, mai degrabă decât aleasă liber.

Metoda implica ca văduva să fie plasată pe rugul funerar al soțului, unde flăcările erau aprinse, uneori cu ajutorul rudelor sau al preoților. În unele cazuri, femeile erau legate sau sedate pentru a nu putea scăpa. Ritualul era însoțit de cântări și rugăciuni, iar martorii îl percepeau ca pe un act sacru. Totuși, existau și excepții: văduvele tinere sau cele cu copii erau adesea descurajate să practice sati, iar unele regiuni permiteau alternative, precum purtarea unor simboluri ale văduviei.

Abolirea sa a început în secolul al XIX-lea, sub influența britanicilor care controlau India. În 1829, guvernatorul general Lord William Bentinck a interzis oficial practica sati prin lege, cu sprijinul reformatorilor hinduși precum Raja Ram Mohan Roy. Deși interzicerea a fost întâmpinată cu rezistență în anumite cercuri, cazurile de sati au scăzut semnificativ. Astăzi, practica este ilegală și extrem de rară, fiind considerată o relicvă a trecutului, condamnată pe scară largă ca o încălcare a drepturilor umane.

Advertisement

Sati rămâne un subiect sensibil, reflectând atât complexitatea tradițiilor indiene, cât și eforturile de modernizare și emancipare a femeilor.

Ceaiul din frunze de viță de vie: Beneficii și utilizări

Ceaiul din frunze de viță de vie (Vitis vinifera) este o băutură tradițională cu proprietăți remarcabile pentru sănătate, utilizată de secole în medicina naturistă, în special în zone precum Orientul Mijlociu, Asia și Africa. Frunzele de viță de vie, cunoscute în bucătăria românească pentru prepararea sarmalelor, sunt bogate în nutrienți și compuși bioactivi, oferind multiple beneficii pentru organism.

Beneficii ale ceaiului din frunze de viță de vie

• Susține sănătatea cardiovasculară: Frunzele de viță de vie conțin antocianozide și flavonoide, care întăresc vasele de sânge și îmbunătățesc microcirculația. Ceaiul este eficient în reducerea senzației de „picioare grele” și poate preveni afecțiuni precum varicele, hemoroizii sau insuficiența venoasă cronică. De asemenea, ajută la reglarea tensiunii arteriale și la scăderea colesterolului LDL („colesterol rău”).

• Efect antiinflamator și antioxidant: Datorită resveratrolului, un antioxidant puternic, și altor polifenoli, ceaiul combate inflamațiile cronice, protejând organismul împotriva bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului sau artritei. Consumul regulat încetinește procesul de îmbătrânire și reduce stresul oxidativ celular.

• Ajutor în gestionarea greutății: Cu un conținut scăzut de calorii (aproximativ 30 de calorii în 5 frunze) și un indice glicemic redus, ceaiul din frunze de viță de vie are efect diuretic, eliminând excesul de apă din corp. Este recomandat în curele de slăbire, reducând pofta de mâncare și susținând metabolismul.

• Beneficii pentru diabetici: Frunzele de viță de vie ajută la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge și protejează vasele retinei, reducând riscul de retinopatie diabetică. Sunt o opțiune sigură pentru persoanele cu diabet datorită indicelui glicemic scăzut.

• Sănătatea pielii și a oaselor: Bogate în vitamina A, calciu (290 mg/100 g frunze) și vitamina E, frunzele de viță de vie contribuie la menținerea elasticității pielii și la sănătatea oaselor. Ceaiul poate fi folosit și extern, sub formă de comprese, pentru a reduce ridurile sau a calma durerile de cap.

• Alte utilizări terapeutice: Ceaiul este eficient în tratarea diareei, hepatitei, durerilor de stomac, reumatismului și febrei. De asemenea, poate regla ciclul menstrual și reduce sângerările asociate menopauzei.

Cum se prepară ceaiul din frunze de viță de vie

• Ingrediente: 1 linguriță de frunze uscate (sau 40 g frunze proaspete) la 250 ml apă clocotită.
• Metodă: Se adaugă frunzele în apă fierbinte, se lasă la infuzat 10-15 minute, apoi se strecoară. Pentru un gust mai plăcut, se poate adăuga miere.
• Consum: Se recomandă 2-3 căni pe zi, de preferat după mese, timp de 1 lună pentru efecte optime.

Precauții și contraindicații

• Spălați bine frunzele proaspete pentru a elimina impuritățile sau pesticidele. Frunzele ambalate trebuie clătite pentru a reduce conținutul de sodiu.
• Consultați medicul dacă urmați tratamente medicamentoase, mai ales pentru afecțiuni cardiovasculare sau diabet, deoarece ceaiul poate interacționa cu anumite medicamente.
• Respectați doza recomandată pentru a evita efectele adverse

IATĂ CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN ACEASTĂ ZI: 

1441 – Prima mențiune a Adunării Țârii în Moldova; în Țara Românească va fi menționată pentru prima dată în 1522.

1685 – Constantin Cantemir urca pe tronul Moldovei.

1741 – Împărăteasa Maria Tereza a Austriei este încoronată regină a Ungariei.

Advertisement

1786 – Navigatorul rus Gavriil Pribilov descoperă Insulele St.George Și Insulele Pribilov În Marea Behring.

1843 – S-a născut Frederic de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele mai mic al regelui Carol I al României.

1867 – Lucien B.Smith, un american din statul Ohio, brevetează sârma ghimpată.

1876 – A început Bătălia de la Little Bighorn.

1901 – A decedat Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist și general român.

Advertisement

1903 – S-a născut George Orwell, jurnalist, eseist și romancier britanic.

1907 – S-a născut fizicianul atomist Hans Jensen, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în anul 1963.

1919 – A apărut la București, revista “Ideea europeana”, sub conducerea lui C. Rădulescu Motru.

1923 – S-a înființat Clubul CFR București, care avea să se numească mai târziu Rapid București.

1938 – Douglas Hyde a devenit primul președinte al Republicii Irlanda după înființarea acestei instituții prin Constituția din 1937.

Advertisement

1940 – Franța capitulează oficial în fața Germaniei naziste la ora 1:35.

1941 – A început Războiul de Continuare (25 iunie 1941 – 19 septembrie 1944) – Parte din luptele de pe frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial.

1950 – Coreea de Nord a atacat Coreea de Sud, declanșând Războiul din Coreea (25 iunie 1950 — 27 iulie 1953), încheiat prin semnarea la Panmunjon, la 27 iulie 1953 a armistițiului dintre Republica Populară Democrată Coreeană și Republica Coreea.

1955 – A fost înființată la București, Biblioteca Centrala de Stat, azi Biblioteca Națională.

1967 – The Beatles, după câteva hituri de succes, au cântat All You Need Is Love în fața a 400 de milioane de oameni prin intermediul primei legături TV în direct la nivel mondial, transmisia ajungând simultan în 26 de țări diferite.

Advertisement

1984 – Au fost inaugurate lucrările de construcție a Casei Poporului si a Bulevardului ”Victoria Socialismului” din București.

1991 – A început procesul de destrămare a Iugoslaviei odată cu declarația de independență a Croației și a Sloveniei.

1997 – A murit oceanograful francez Jacques-Yves Cousteau.

1998 – Reinstituirea Ordinului „Steaua României”, cu șase grade (Colan, Mare Cruce, Mare Ofițer, Comandor, Ofițer, Cavaler), cel mai înalt ordin național românesc, pentru a recompensa serviciile excepționale, civile și militare aduse statului și poporului român.

2009 – A murit interpretul american de muzica pop Michael Jackson.

Advertisement