Știri
Călărași: Semnalul luminos la trecerea de nivel de cale ferată, o problemă gravă semnalată de șoferi
Câteva secunde l-au despărțit pe un taximetrist din Călărași să fie parte dintr-o tragedie, astăzi, din cauza unei treceri de nivel de cale ferată din municipiul Călărași, motivul care sta la baza incidentului fiind sistemul de atenționare despre care soferii spun că este defect. De ani de zile, trecerea de nivel de cale ferată dintre zona “10 Nivele” și cartierul “Livada” din Călărași este o adevărată problemă pentru conducătorii auto.
Șoferii nu văd semnalul de atenționare , aceștia fiind obligați să se ghideze după instinct sau să sporească atenția la bariera care ar putea coborî în orice moment.
Un filmuleț realizat de un taximetrist surprinde un moment palpitant în care un alt coleg de breaslă reușește să se strecoare printre bariere după ce acestea coboară. Din fericire, autoturismul a reușit să iasă dintre bariere înainte ca trenul să treacă.
Trecerea la nivel de cale ferată este în general o operațiune simplă și sigură, atât timp cât participantul la trafic respectă indicațiile semnelor montate în proximitatea magistralei. Fie că este vorba de barieră sau de prezența Crucii Sfântului Andrei, prevăzută cu semnal luminos și sonor, participanții în trafic trebuie să respecte legislația rutieră aflată în vigoare, asta dacă semnalele funcționează cum trebuie.
Un echipaj de poliție rutieră din cadrul Serviciului Rutier din Călărași s-a deplasat la fața locului pentru a verifica sesizările șoferilor.
foto: Daniel Naghi, polițist al Serviciului Rutier Călărași
“Am luat act se sesizarea șoferilor cu privire la eventualele disfuncțiuni ale sistemului de semnalizare luminoasă și acustică montată la nivelul cu trecerea cu calea ferată, motiv pentru care am venit să verificăm exact, modul de funcționare, daca este vizibil, dacă funcționează, dacă sunt ceva probleme vis-a-vis de această modalitate de semnalizare a aproprierii trenurilor. Am observat și constat că sistemul funcționează, atât bariera cât și semnalele luminoase și acustice. Nu am constat nereguli privind modul de funcționare al acestora.” a precizat Daniel Naghi, polițist al Serviciului Rutier Călărași.
Slaba vizibilitate a semnalelor luminoase, real pericol pentru șoferi
Mai mulți șoferi au atras atenția pe rețelele de socializare cu privire la situația semnalului luminos problematic pentru șoferi. Nu este prima oară când semnalul joacă feste șoferilor.
foto: Arthur Marin, taximetrist din Călărași
În 2020, un bărbat din Călărași, taximetrist, a rămas fără permis, după ce fost prins cu autoturismul între bariere. Acesta a traversat liniile de cale ferată când semnalul luminos era alb, cu cadenţă lentă, dar, când era exact pe prima linie, a văzut cum barierele coborau. Șoferul a reuşit să efectueze manevre pentru a ieși dintre bariere, însă poliștii rutieri aflați în zonă l-au lăsat fără permis pentru fapta comisă.
“Am intrat pe semnalul alb, iar până să ies, a început să sune. Echipajul de poliție era imediat după barieră, m-a semnalizat, am oprit și mi s-a spus că am intrat pe semnalul roșu și cel acustic. Pot să vă spun că, pe partea cu Supeco, semnalul acustic nu mergea, nu se auzea. În perioada aceea mergea numai pe partea cu case. Am mai intrat un conducător auto, când am auzit semnalul sonor, am crezut că este în spatele meu mașina de poliție. M-am uitat în oglindă, eram aproape de ieșire, începuse să se lase bariera.
Dacă eram pe partea cu bariera, se lăsa peste mine. Mi s-a suspendat permisul de conducere, mi s-a făcut proces-verbal. Nu am înțeles pentru ce. Nu pot să vă spun decât că, în timpul zilei, când este soarele puternic, nu se vede, pe partea cu Supeco, niciun semnal. Nici cel roșu, nici cel alb.” a relatat Arthur Marin, un taximetrist din Călărași care își caută dreptatea prin sălile de judecată.
Indicatoare lipsă
În noaptea de 23 Ianuarie 2023, un indicator de “cedează trecerea” de pe sensul Danubius – Supeco, strada Locomotivei, a fost furat cu tot cu stâlp.
Polițiștii locali au anunțat incidentul și comisia de circulație din subordinea PMC Călărasi, însă indicatorul nu a fost montat.
Ce spune legea?
Potrivit legislaţiei rutiere, Art. 107. se referă la: La trecerea la nivel cu calea ferată semnalul luminos pentru anunțarea apropierii trenurilor este compus din două lumini roșii care funcționează intermitent alternativ. În cazul trecerii la nivel prevăzute cu bariere sau semibariere, acest semnal anunță coborârea acestora. (2) Semnalul luminos pentru anunțarea apropierii trenurilor trebuie să fie însoţit de un semnal sonor de avertizare. (3) În timpul cât semnalul cu lumini roșii prevăzut la alin. (1) este stins, trebuie să funcționeze permanent un semnal cu lumină intermitentă de culoare albă, având cadența lentă, care semnifică permisiunea de a trece. (4) Lămpile cu lumini roșii și albe sunt montate pe același suport și îndreptate în aceeași direcție. Acestea se amplasează de fiecare parte a căii ferate, pe partea dreapta în sensul de mers, iar când condițiile de vizibilitate impun, și pe partea stânga, pe un refugiu în mijlocul părții carosabile ori deasupra acesteia. Potrivit Art. 108, la apropierea trenurilor, semnalul luminos cu lumini roșii și cel sonor trebuie să intre în funcțiune, în mod automat, concomitent cu stingerea semnalului de culoare albă și să rămână în funcțiune până la trecerea acestora.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Primarul Mihăiță Beștea: „Din 2026, voi acorda mai mult timp mediului de afaceri. Investitorii trebuie ascultați direct”
Primarul municipiului Oltenița, Mihăiță Beștea, a anunțat că, începând cu anul 2026, administrația locală va pune un accent mai mare pe colaborarea directă cu antreprenorii locali și investitorii externi. Măsura vine după evaluarea primului an de mandat, în care edilul a constatat nevoia de dialog constant cu mediul privat.
„Cred că începând cu 2026 va trebui să acord mai mult timp mediului de afaceri. Nu e suficient să le spun că ușa mea e deschisă. Trebuie să merg eu către ei, să discut personal cu fiecare”, a declarat primarul Mihăiță Beștea în cadrul conferinței de presă.
Edilul a explicat că interacțiunile individuale cu investitorii sunt mai productive decât întâlnirile generale.
„Am observat că oamenii de afaceri sunt mult mai deschiși când discut în particular cu fiecare. Au orgolii, sunt competitori, dar când se simt ascultați, vin cu soluții concrete”, a precizat Beștea.
Primarul a dat exemplul reabilitării șoselei Chirnogi, unde decizia de modernizare a fost influențată și de prezența unor companii locale importante în zonă.
„Am ținut cont și de faptul că acolo activează doi agenți economici importanți. Infrastructura bună înseamnă și sprijin pentru dezvoltarea lor”, a spus edilul.
Administrația locală pregătește, pentru 2026, un pachet de facilități fiscale pentru investitorii care derulează proiecte de minimum 500.000 de euro, măsură ce urmează să fie dezbătută în Consiliul Local.
Scopul este de a stimula investițiile în producție, logistică și servicii, dar și de a crea locuri de muncă stabile pentru locuitorii orașului.
„Oltenița are o poziție strategică, aproape de Dunăre și de Capitală. Putem deveni un pol economic, dar trebuie să fim mai activi în relația cu mediul de afaceri”, a concluzionat primarul Beștea.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
AJFP Călărași anunță încasări record: 1,741 miliarde lei la bugetul general consolidat în primele 11 luni ale anului 2025
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a raportat pentru perioada ianuarie–noiembrie 2025 venituri bugetare nete de 1.741,20 milioane lei, cu 221,30 milioane lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea confirmă un ritm accelerat al colectării taxelor și impozitelor la nivelul județului.
Încasări mai mari la bugetul de stat
La bugetul de stat au fost colectate 722,05 milioane lei, cu 110,71 milioane lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2024. Cele mai importante categorii de venituri au fost:
-
Impozit pe profit – 123,43 milioane lei
-
Impozit pe venit – 271,16 milioane lei
-
TVA – 161,19 milioane lei
-
Accize – 1,53 milioane lei
-
Alte venituri – 164,74 milioane lei
Salt semnificativ la bugetul asigurărilor sociale
Încasările la bugetul asigurărilor sociale de stat au ajuns la 1.019,15 milioane lei, marcând o creștere de 110,59 milioane lei față de 2024. Structura veniturilor este următoarea:
-
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 661,48 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de șomaj – 12,52 milioane lei
-
Bugetul asigurărilor de sănătate – 345,15 milioane lei
Restituiri de TVA către contribuabili
În același interval, AJFP Călărași a rambursat TVA în valoare totală de 65,14 milioane lei.
Potrivit documentului semnat de șefa administrației, Ionica Păduraru, instituția își menține ritmul de colectare peste nivelurile estimate, contribuind astfel la consolidarea bugetului de stat și la stabilitatea finanțelor publice în județ.
Dacă vrei, pot genera și variante de titluri
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CEAȚĂ DENSĂ ÎN CĂLĂRAȘI! ȘOFERII, AVERTIZAȚI SĂ CIRCULE CU PRUDENȚĂ
Oltenița: noi locuri de parcare pe strada Luceafărului și lucrări la parcările din zona Spitalului Municipal
Bărbat de 58 de ani, găsit mort într-un canal de irigații la Dragoș Vodă. Pompierii călărășeni au intervenit
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
