Știri
Călărași | Povestea companiei ALDIS – cel mai mare producator de preparate din carne
1990, anul schimbărilor majore în viața economică și socială a Romăniei, anul în care doi tineri cu un dezvoltat simț antreprenorial pun bazele unei afaceri în domeniul producției și comercializării preparatelor din carne. Peste ani, cu dăruire, cu responsabilitate, cu sacrificii, Alina și George Naghi fac din firma Aldis cel mai mare producator de preparate din carne.
Investiții semnificative în tehnologie, mână de lucru calificată, respectarea celor mai exigente norme sanitar veterinare și atingerea standardelor impuse de reglementările europene în domeniu, netezesc drumul produselor Aldis în Europa odata cu integrarea României.
Aldis se prezintă astăzi ca un adevarat Combinat de carne, care integrează întregul flux de la abatorizare , trecând prin producție , distribuție , încheind cu comercializarea produselor , are doua branduri Aldis si Campis , un portofoliu de peste 200 produse care acoperă în întregime paleta de preparate din carne de pasare , porc si vita ( parizere și cremvurști , carnați , salmuri , șunci , specialități și produse crud-uscate cu o remarcă pentru salmul de Sibiu
Aldis a inceput ca o afacere de familie in 1990 in Calarasi, un oras situat de-a lungul fluviului Dunarea, cu doar 14 angajati si o capacitate de productie de doar 3 tone de carne procesata pe zi.
Viziunea lui George Naghi si a sotie sale, Alina Naghi, a fost sa creeze o Companie care sa fie recunoscuta pentru calitatea produselor oferite, bazata pe o structura ce se va adapta atat solicitarilor cat si schimbarilor din piata de profil.
Anul 2000 a reprezentat un nou start pentru Aldis, deoarece in acel an s-au realizat investitii semnificative in Companie.
A fost momentul in care Aldis nu a mai fost o mica afacere de familie ci a devenit o Companie ce a inceput sa creasca, devenind unul dintre cei mai mari procesatori de carne din piata de profil din Romania.
Aldis este unul dintre cei mai tehnologizati procesatori de carne din Romania, in acelasi timp fiind si o companie competitiva pe piata Europeana
ALDIS IN VIITOR
Ne-am propus sa crestem exportul in UE si sa dezvoltam parteneriate in China, Federatia Rusa si Orientul Mijlociu.
Vom continua sa investim in tehnologie pentru a ne pastra pozitia de top in piata in care activam
Vom continua dezvoltarea parteneriatelor cu marii retail-eri prin proiecte inovatoare
FABRICA ALDIS
- 35,000 mp
- Laboratoare echipate conform standardelor
- Capacitate de abatorizare / zi 600 porci / 400 oi/ 200 vite
- Capacitate spatii de depozitate refrigerat si congelat, mai mult de 3.000 tone
- Capacitate de productie – 200 tone pe zi
- Capacitate de depozitare produse finite – 250 tone
- Flota logistica – mai mult de 200 de camioane si masini.
4 LINII MARI DE PRODUCTIE:
- carne proaspata
- produse fiert afumate
- produse crud uscate si crud uscate cu mucegai nobil
- semipreparate proaspete si congelate
PROCESE DE PRODUCTIE
Aldis foloseste in procesul de productie utilaje de productie germana, similare cu cele folosite de majoritatea fabricilor moderne din Europa, ceea ce determina pastrarea pozitiei de top in piata in care activeaza
Pentru a ne pastra pozitia de producator de top intr-o piata concurentiala, Aldis importa continuu know-how de la specialisti de top din UE, cum ar fi Olanda, Spania, Franta.
RECORDURI OBȚINUTE DE ALDIS -2014
Carrefour și Aldis au intrat în Guiness World Record cu cel mai lung cârnat din lume
De Ziua Națională, Carrefour România și Aldis au stabilit un nou record mondial pentru România și au primit Certificatul Guinness World RecordsTM pentru cel mai lung cârnat din lume. Produsul, preparat din carne tocată crudă, măsoară 62.745 km lungime și are o greutate de 45 tone, dimensiuni care doboară recordul mondial de 59.14 km deținut până în prezent de englezi.
Recordul stabilit de Carrefour România și Aldis a fost prezentat spre omologare de Ziua Națională a României, în parcarea Ploiești Shopping City, în comuna Blejoi, în prezența oficialilor Guinness World RecordTM și a tuturor participanților la eveniment. La final, o parte din produsul-record a fost donată în scopuri caritabile. De asemenea, cel mai lung cârnat din lume a putut fi savurat de către participanți.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
CSM reacționează dur la ideea lui Nicușor Dan: „Nu există bază legală. Este inacceptabil într-un stat de drept”
Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliul Superior al Magistraturii, a transmis public prima reacție din interiorul CSM după ce președintele Nicușor Dan a vorbit despre posibilitatea unui „referendum” în rândul magistraților, prin care aceștia să decidă dacă instituția mai acționează sau nu în interes public.
Într-o postare intitulată „România – stat de drept sau nu?”, judecătorul afirmă clar că o astfel de propunere nu are niciun suport legal. Potrivit lui Alin Ene, președintele României nu are dreptul să organizeze un referendum intern în sistemul judiciar și nici să intervină în funcționarea acestuia.
Pentru a face situația mai ușor de înțeles, magistratul oferă un exemplu simplu: ar fi ca și cum Justiția ar organiza un referendum național pentru demiterea președintelui sau pentru dizolvarea Parlamentului. Cu alte cuvinte, fiecare putere în stat are limite clare, iar depășirea lor încalcă regulile democrației.
Judecătorul face referire și la o petiție apărută recent în spațiul public, despre care spune că a fost prezentată trunchiat. Din cei 885 de semnatari, majoritatea fiind procurori sau pensionari, doar 20 ar fi dorit o întâlnire pe acest subiect. În opinia sa, aceste cifre au fost folosite pentru a crea impresia falsă a unei nemulțumiri generale față de CSM.
Alin Ene subliniază că membrii CSM nu pot fi revocați prin vot popular sau referendum, ci doar de către Adunările Generale ale judecătorilor, conform legii. Președintele României nu are atribuții în organizarea sau administrarea Justiției, iar acest lucru reprezintă tocmai garanția separației puterilor în stat.
În final, judecătorul atrage atenția asupra pericolului unor astfel de idei și extinde discuția: dacă s-ar merge pe logica referendumurilor de acest tip, atunci ar trebui puse sub semnul întrebării și Guvernul, Parlamentul sau chiar Președinția. El avertizează că astfel de abordări sunt incompatibile cu democrația și statul de drept.
Mesajul se încheie cu o întrebare deschisă: încotro se îndreaptă România? Spre democrație, stat de drept și valorile europene sau în direcția opusă?
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Nicușor Dan recâștigă o armă-cheie pentru Palatul Cotroceni. CCR pune capăt „mecanismului Dragnea” și schimbă raportul de forțe dintre președinte și Parlament
O decizie recentă a Curții Constituționale schimbă fundamental regulile jocului politic și instituțional din România. Prin Decizia nr. 740 din 10 decembrie 2025, Curtea a stabilit că președintele României poate ataca la CCR o lege pe fond chiar și după ce aceasta a trecut prin procedura de reexaminare parlamentară, anulând o restricție impusă în 2018, în plină epocă Dragnea.
Anunțul a fost făcut public de Nicușor Dan, care devine astfel primul șef al statului ce beneficiază explicit de revenirea acestei prerogative pierdute în urmă cu șapte ani. Decizia marchează, simbolic și practic, sfârșitul unei perioade în care președintele era obligat să promulge legi controversate dacă Parlamentul ignora cererile sale de reexaminare.
Cum a fost „dezarmat” președintele în 2018
În 2018, pe fondul conflictului dur dintre Palatul Cotroceni și majoritatea PSD-ALDE condusă de Liviu Dragnea, Curtea Constituțională a stabilit că dreptul președintelui de a sesiza CCR se „epuizează” după prima cerere de reexaminare. Dacă Parlamentul vota din nou legea în aceeași formă, șeful statului nu mai putea invoca motive de fond, fiind obligat să promulge actul normativ.
Mecanismul a funcționat timp de șapte ani și l-a transformat pe Klaus Iohannis într-un actor cu puteri limitate, forțat să promulge legi pe care le-a criticat public, inclusiv în domeniul justiției. Cazurile Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și modificările aduse statutului magistraților au devenit emblematice pentru această perioadă.
Decizia 740/2025: ruptura
Contextul care a dus la Decizia 740 a pornit de la o lege tehnică privind reorganizarea unităților de cercetare agricolă și silvică, prin modificarea Legii nr. 45/2009. Parlamentul a introdus o prevedere ce permitea reorganizarea patrimoniului public fără cadastru și intabulare finalizată, aspect contestat de președinte.
Curtea a admis sesizarea formulată de șeful statului și a stabilit că lipsa cărților funciare „vulnerabilizează proprietatea publică” și încalcă obligația constituțională a statului de a-și proteja averea. Mai important însă, CCR a analizat fondul sesizării, deși legea trecuse deja prin reexaminare parlamentară, semnalând explicit că regula din 2018 nu mai este aplicabilă.
Un „președinte jucător”, cu pârghii reale
Prin această decizie, Nicușor Dan nu mai este obligat să promulge automat legi votate în forță de Parlament. Dacă legislativul ignoră obiecțiile sale, președintele poate sesiza din nou Curtea Constituțională, inclusiv pe motive de fond. Consecința directă: majoritatea parlamentară este forțată să negocieze, iar riscul blocării unei legi la CCR devine real.
Pentru prima dată după mulți ani, Palatul Cotroceni recâștigă putere de negociere instituțională, iar echilibrul dintre autorități este reconfigurat.
Testul „Legii Vexler”
Paradoxal, revenirea acestei prerogative are loc în plin scandal politic legat de Legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, cunoscută drept „Legea Vexler”, inițiată de deputatul Silviu Vexler. Actul normativ a fost declarat constituțional prin două decizii ale CCR, care au respins atât obiecțiile președintelui, cât și sesizările opoziției extremiste.
Deși Nicușor Dan a trimis legea la reexaminare, Parlamentul a respins cererea, iar Curtea a stabilit clar că termenii vizați sunt concepte istorice notorii, care nu necesită definiții juridice suplimentare. În acest caz, o nouă sesizare pe aceleași motive ar fi inadmisibilă, chiar și în noul context creat de Decizia 740.
O schimbare de epocă, cu mize mari
Decizia Curții Constituționale închide definitiv „mecanismul Dragnea” și redă președintelui României un rol activ în arhitectura puterii. Rămâne însă de văzut cum va folosi Nicușor Dan această armă: ca instrument de echilibru și negociere instituțională sau ca declanșator al unor noi conflicte politice majore.
Un lucru este cert: după șapte ani, președintele României nu mai este un simplu notar al voinței parlamentare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Eroii Revoluției din 1989, comemorați în cadrul serviciului religios oficiat de Preasfințitul Părinte Vincențiu
Duminică, 21 decembrie a.c., Preasfințitul Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărași, a fost prezent în municipiul Călărași, pentru a oficia serviciul religios închinat eroilor Revoluției din 1989.
Ziua de 21 decembrie rămâne, an de an, un reper profund pentru conștiința colectivă a românilor. Este o zi a aducerii-aminte, a reculegerii și a responsabilității, care ne întoarce la momentele dramatice ale Revoluției din 1989, când oameni curajoși au ales libertatea cu prețul suprem al vieții, schimbând destinul României.
La Călărași, acest moment de reflecție a fost marcat printr-o slujbă solemnă oficiată în Biserica „Sfântul Nifon”, unde credincioșii s-au adunat pentru rugăciune și omagiu adus eroilor Revoluției. La eveniment au fost prezenți Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, Laurențiu Ionescu și Mihai Bogdan, vicepreședinții Consiliului Județean Călărași, Marius Dulce, primarul municipiului Călărași, deputatul Ion Samoilă, alături de reprezentanți ai comunității locale.
În atmosfera de liniște și reculegere a bisericii, rugăciunea s-a împletit cu memoria jertfei celor care, prin sacrificiul lor, au deschis drumul spre libertate, demnitate și adevăr. Momentul a fost unul de profundă încărcătură spirituală, în care tăcerea a vorbit despre respect, recunoștință și asumarea valorilor câștigate cu sânge.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
CSM reacționează dur la ideea lui Nicușor Dan: „Nu există bază legală. Este inacceptabil într-un stat de drept”
Nicușor Dan recâștigă o armă-cheie pentru Palatul Cotroceni. CCR pune capăt „mecanismului Dragnea” și schimbă raportul de forțe dintre președinte și Parlament
Eroii Revoluției din 1989, comemorați în cadrul serviciului religios oficiat de Preasfințitul Părinte Vincențiu
Ședința Consiliului Județean Călărași, plină de emoție și bucurie. Zeci de colindători au creat o atmosferă de sărbătoare
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
