Județul Călărași a înregistrat, în luna aprilie 2026, un spor natural negativ de 203 persoane, după ce numărul deceselor a depășit cu mult numărul copiilor născuți-vii. Datele provizorii ale Direcției Regionale de Statistică arată că au fost raportate 334 de decese și doar 131 de nașteri.
Raportul este unul îngrijorător: pentru aproape fiecare copil născut în județ, au fost înregistrate mai mult de două decese. Față de luna martie, numărul nașterilor a scăzut cu 14, iar cel al deceselor a crescut cu 25. Comparativ cu aprilie 2025, județul a avut cu 18 nașteri mai puține.
Specialiștii atrag atenția că asemenea date trebuie privite dincolo de o singură lună. Sporul natural negativ nu reprezintă automat scăderea totală a populației, deoarece nu include migrația, însă arată diferența clară dintre nașteri și decese și confirmă presiunea demografică tot mai mare asupra comunităților locale.
La nivel național, experții OECD leagă îmbătrânirea populației și reducerea numărului persoanelor apte de muncă de natalitatea redusă din ultimele decenii și de migrație. România are deja un raport în creștere între populația vârstnică și cea activă, ceea ce pune presiune pe piața muncii, sistemul de sănătate și bugetele de pensii.
Pentru Călărași, cifrele din aprilie ridică o întrebare care nu poate fi ignorată: câți tineri mai aleg să rămână, să lucreze și să își întemeieze o familie în județ? Experiența analizată de organizațiile internaționale arată că măsurile de sprijin pentru familii, accesul la creșe și grădinițe, locurile de muncă stabile, serviciile medicale și condițiile de locuire pot influența decizia tinerilor de a avea copii și de a nu pleca din comunitate.
În același timp, la oficiile de stare civilă din județ au fost înregistrate 79 de căsătorii și 26 de divorțuri. Numărul căsătoriilor a fost mai mare cu 21 față de aprilie anul trecut, dar și divorțurile au crescut cu 10 cazuri.
Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmăreste CalarasiPress pe canalul de WhatsApp.
Abonează-te la canal
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
