Bruna Efrema Bombardelli, o elevă de 12 ani din Călărași, a câștigat Premiul I la concursul „Talent și Pasiune by Luiza Stănescu”, desfășurat sâmbătă în București. Concursul a fost organizat în cadrul „Festivalului Inedit Music Show”, iar proba la care a concurat a fost folclor, secțiunea doină, categoria 11-12 ani.

Tu vezi în imagine diploma și medalia obținute, semn că munca ei dă rezultate. Bruna învață la Școala Gimnazială Nicolae Titulescu și se pregătește la Palatul Copiilor Călărași la grupa de canto coordonată de profesoara Lavinia Vasile. Rezultatul vine după luni de repetiții, ore de studiu vocal și participări constante la evenimente dedicate tinerilor artiști.

Concursul va fi difuzat la TV în perioada următoare. Organizatorii spun că ediția a reunit tineri talentați din mai multe județe, iar juriul a evaluat interpretarea, expresivitatea și tehnica vocală.

Primarul Mihăiță Beștea a anunțat că lucrările la baza sportivă din Oltenița, finanțate inițial prin Compania Națională de Investiții, au fost sistate în această vară. Administrația locală a decis să continue modernizarea din bugetul propriu, pentru a evita degradarea investiției și abandonarea proiectului.

Proiectul de reabilitare a bazei sportive din Oltenița, derulat prin CNI, a fost oprit la doar 30% stadiu de execuție, fără o explicație clară din partea instituției.
„Este greu de înțeles de ce s-a emis un ordin de sistare după ce s-au cheltuit deja bani. Ori se finalizează, ori se pierd fonduri și se irosește munca făcută până acum. Am decis să intervenim noi, din bugetul local”, a declarat primarul Mihăiță Beștea.

Edilul a subliniat că blocajul apărut în sistemul de investiții al ministerelor a afectat inclusiv proiecte importante pentru comunitățile locale.
„Activitatea ministerelor este aproape blocată de teama măsurilor de austeritate. Dar proiectele locale nu pot aștepta. Oltenița are nevoie de infrastructură sportivă funcțională”, a precizat primarul.

După sistarea lucrărilor, Primăria Oltenița a început din fonduri proprii curățarea și reorganizarea bazei sportive.
„Am scos tone de materiale vechi, am reamenajat tribunele, am început modernizarea gradenelor și vom continua etapizat, în funcție de buget. Nu putem direcționa toți banii către sport, dar vom face lucrurile corect și durabil”, a adăugat Beștea.

Advertisement

Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu de redare în folosință a infrastructurii sportive urbane, iar administrația locală are în vedere refacerea spațiilor de antrenament, a vestiarelor și a zonelor pentru public.

În septembrie 1989, când România trăia ultimele luni ale regimului comunist, jurnalistul Aurel David publica în ziarul „Vremuri Noi” un material dedicat orașului Călărași. Sub titlul „Ce-i mai mândru pe la noi…”, articolul descria, în limbajul tipic al epocii socialiste, transformările urbane ale municipiului de pe malul Borcei. Dincolo de tonul oficial și formulele propagandistice impuse, se simte atașamentul sincer al autorului față de orașul care se ridica atunci, modern și ambițios, din mijlocul câmpiei.

Aurel David, cel care avea să fondeze mai târziu postul Radio Voces Campi Călărași, surprindea în acel text nu doar imaginea unui oraș aflat în plină dezvoltare, ci și mândria unei generații care credea în progresul propriului loc.

Sub zodia civilizației socialiste
Ce-i mai mândru pe la noi…

„Călărași, pământ de aur”.
Sub acest generic se organizează anual un concurs interjudețean de interpretare a muzicii populare românești, manifestare ajunsă, iată, la a patra ediție. Dar aici, la Călărași, nu numai pământul a fost înnobilat. În anii construcției socialiste, cu nestematele hărniciei oamenilor acestor locuri, în întreaga viață socială, economică, politică.

Din 1976, când fosta capitală a călărașilor slătinari a fost investită cu statutul de viitoare vatră de metal a patriei, din 1979, când pe stema municipiului a putut fi trecut deja emblematica însemn al localităților producătoare de oțel, orașul a crescut, s-a înălțat pe verticală. S-a conturat un alt puls de viață, un alt ritm al cetății de foc, dar nu numai pentru oamenii furnalelor de oțel, ci și pentru colectivele Combinatului de celuloză și hârtie, întreprinderii metalurgice, întreprinderii de confecții, pentru toți cei care au venit să-și pună mintea și mâinile la edificarea unei așezări moderne, civilizate, prospere.

Din 1975 încoace s-au construit aproximativ 15.000 de apartamente în blocuri. Case dureroase întinderile nesfârșite ale câmpiei, cu ele, case frumoase, cele 2, 3, 4 și 5 camere, unele dintre ele fiind dispuse în sistem duplex. Pe fundalul culorilor în care până și cărămida aparentă a fost postată, pentru a-i menține și chiar a-i punce de nea localității o încărcătură de lumină neostentativă, pentru a sugera lumina și înțelepciunea efortului cotidian, a rezultat o nouă și modernă arteră de circulație, începând din actuala stradă București va deveni, mâine, clădiri proprii. S-au construit zeci de mii de metri pătrați de spații comerciale și de prestări, care au fost gândite și proiectate unicat, cu siluete modeste strecurându-se între blocurile de pe strada principală de la un capăt la altul. Unele din ele mai există. Drept mărturie a ceea ce a fost Călărașul de ieri. Dar echipele de constructori își fac loc treptat, dându-le la o parte, ridicând case, magazine, alte obiective social culturale, precum spitalul cu peste o mie de paturi, sau clădirile liceelor siderurgice, de construcții, de matematică fizică, sau cele ale cinematografului „Orion”, policlinicii nr. 2, bazelor de agrement pentru tineret, stației C.F.R., autogării, hotelurilor „Călărași” și „Perla”. Ori a impunătorului Centru de creație și cultură socialistă ce se înalță deja în inima localității.

Acestea toate și multe altele aliniază municipiul de pe malul Borcei în rândul tuturor localităților patriei ce au cunoscut, în arcul de timp cuprins între Congresele IX și XIV ale partidului, structurile transformării inovatoare, propulsându-l spre traiectoria civilizației socialiste și comuniste.

Advertisement

Aurel David