Evenimente
Călărași: Doi Moldoveni – exercițiu borgesian
PROLOG (SAU DISCULPARE)
Ceea ce urmează nu are nicidecum o valoare documentară; desigur, îmi asum o obligație pasageră de cronicar, însă numai într-o mică măsură: fantezia romanțată și hiperbola îmi vor fi unelte cu mult mai folositoare, aproape indispensabile. Probabil că ce vreau să înfăptuiesc nu e atât o restituire ori imortalizare a mitologiei Călărașiului, cât o recompunere fantezistă a acesteia; cu alte cuvinte, un exercițiu borgesian, întrucât, cu riscul de a părea supra-reverențios, lipsa geniului, talentului ori vastei erudiții nu-mi îngăduie decât o palidă reflecție a stilului și tonului acestui mare scriitor: Jorge Luis Borges.
Cartierul se revarsă până în spațiul precis delimitat al copilăriei și adolescenței mele; această tulburătoare vecinătate însă nu mi-a insuflat vreodată dorința de a explora infamul ghetou. Fauna umană mizerabilă, pasiunile electrizante, scandalurile între clanurile țigănești, cuțitele, săbiile, pistoalele, m-au făcut să-l asemăn cu acele favelas din America Latină: în loc de milonga, maneaua cu învolburatele efuziuni faux-sentimentale și paradele de orgoliu; în loc de volubilitatea hispanică, suspiciunea și neîncrederea balcanică; în loc de culorile tropicale, un invariabil gri orbitor de trist.
La intrarea în cartier, o anacronică biserică de lemn se profilează prevestitor pe fundalul dezolant, biserică strămutată, cu tot cu altar, cu picturile murale bizantine, cu turnul de clopote și crucea din vârf, dintr-un sătuc hunedorean. E interesant de observat cum strămutarea e un laitmotiv al cartierului, după cum vom vedea mai târziu: exodul moldovenilor, jos, spre Sudul înfloritor sub soarele comunismului. Ferestrele blocurilor dau spre cimitir; oamenii “se trezesc cu morții la geam”. Probabil că recurența înmormântărilor cu tânguirile lor tămâioase și polifonice au produs un soi de modificare obscură în ființa locatarilor, întovărășiți permanent cu moartea. Dincolo de cartier se întinde calea ferată.
Dar să părăsim prezentul. Tragica întâmplare pe care o am în vedere s-a petrecut în acea Românie încă umbrită de impenetrabila Cortină de Fier, întâmplare care a dat chiar numele cartierului: Doi Moldoveni. Poate că trebuie să precizez: a spune doi moldoveni e inexact; unul dintre ei, nefericita victimă, era de prin partea locului.
Omul intră, după cum îi era obiceiul fiecărei seri, în cârciuma sordidă. Își roti privirile în lumina anemică și gălbuie deasupra capetelor scuturate de râs și vălătucilor de fum gros ale țigărilor Carpați. “Daniele, vino mă-ncoa’”, se auzi dinspre capătul barului. Înclină capul în semn de salut și se îndreptă spre tovarășii lui, trei tineri muncitori, onorabili reprezentanți ai idealului comunist. Gândește: “Dacă munca înnobilează, ăștia trei îs pă puțin marchiji.”. Își trase un scaun și luă loc.
-Ați auzit, mă, ce-a fost la Turnu Severin? Cică i-a arestat pă toți până la ultimu’ de la sindicatu’ ăla. Cum dracului îi zicea? SeLeOooo-…prelungi întrebător ultima vocală.
-SLOMR. Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România, completă unul din ei, un vlăjgan oacheș și expansiv.
-Da, mă, și pă Cană, și pă Brașoveanu, și pă Paraschiv, pă toți i-a băgat la temniță. Vreo patruj’ dă mii cu toții. Zice tovarășu’ că au călcat jurământu’ dă credință, că s-au revoltat.
Cârciuma sărăcăcioasă mai că stă să cadă. Conversațiile se izbesc de pereții scorojiți, din radio curg aceleași și aceleași șlagăre, câte unul se mai dă în stambă, înfierbântat de alcool. Daniel mai comandă câteva beri. Apoi își aprinde o țigară, sprijinit cu scaunul de perete. Mușcă din filtru și trage adânc, slobozind indiferent rotocoalele de fum. Contemplă visător traiectoriile bezmetice ale muștelor credincioase localului.
-Mai am puțin și mă dă ăștia afară, zice. Că moldoveanu’ lucrează mai mult pă mai puțin, ‘tu-i gura mă-sii. Nu-i suport, bă frate, pă jegoșii ăștia. Bașca că ne fură locurile dă muncă, da’ nu le suport nici accentu’ ăla de te zgârie pă bibilică. Nu-i suport și pace!
Tovarășii încuviințară tacit poliloghia duhnind a alcool și ură neîmpăcată. La tejghea, un moldovean mătăhălos, aureolat de o faimă ce nu-i făcea deloc cinste – se spunea că ar fi ucis doi oameni – ședea liniștit, sorbind din bere. Daniel îl privi stăruitor. Îi cunoștea faima. Chiar și așa, nu dădu înapoi.
-Bă, moldovene, zise el.
Moldoveanul sugea impasibil din sticla de bere.
-N-auzi, bă? Băăă! Ăla de la tejghea! Cu tine vorbesc, mă! insistă.
Tăcerea într-o cârciumă nu e niciodată de bun augur. Doar zumzăitul muștelor mai mărturisea vreo prezență.
-Deci așa, mă ignori, lua-te-ar dracu’ să te ia. Ori mi-oi fi și surd, pă lângă moldovean împuțit.
Daniel se ridică brusc, trântind scaunul la pământ. Se îndreptă, amenințător și împleticit, spre tejghea. Briceagul îi tremură în pumnul încleștat. Își croiește drum printre mesele murdare, își croiește drum spre propria pierzanie, deși n-avea cum să conceapă ireversibila tragedie care îl privea. Ajunge lângă trupul mătăhălos. Un taburet neocupat îi desparte. Daniel înfige briceagul în tejghea.
-Ia zi, mă auzi acuma, futu-te-n gură?! zise.
Un zgomot asurzitor se dispersă în toate colțurile barului: moldoveanul sparse sticla de bere de tejghea. Înainte ca ultimul ciob să cadă pe podea, moldoveanul descrie un semicerc fatal înspre gâtul lui Daniel cu jumătatea de sticlă rămasă. Daniel își duse mâna la gât; răsturnă, cu gâlgâituri disperate și clătineli, masa din apropiere. Se prăbuși la pământ. Nu-i veni să creadă: același sânge, și totuși nu același, globulele reînnoindu-se cu regularitate, același sânge, și totuși nu același, care a tresărit la prima iubire, același sânge, și totuși nu același, care s-a umflat la bucuria primului salariu, același sânge, și totuși nu același, care i-a circulat în artere, vene și capilare când a aflat că o să fie tată, același sânge, și totuși nu același, împrăștiat acum pe pardoseala rece. Apoi, nimic. Numai amețitoarea finalitate a morții.
Domnica Marius Cătălin
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Evenimente
Moș Nicolae revine la Călărași pentru copiii fără ghetuțe. Consiliul Județean organizează ediția a IX-a a evenimentului dedicat celor mici
Gesturile mici fac uneori diferențe mari. Pe 5 decembrie 2025, de la ora 11.00, Sala „Barbu Știrbei” din Călărași va găzdui o nouă ediție a acțiunii „Moș Nicolae vine la copiii fără ghetuțe”, un proiect social devenit tradiție pentru Consiliul Județean Călărași, ajuns acum la cel de-al nouălea an.
Este un moment așteptat de zeci de copii care trăiesc în condiții dificile, dar care nu renunță la școală și continuă să lupte pentru un viitor mai bun. Pentru ei, întâlnirea cu Moș Nicolae înseamnă mai mult decât un dar: e dovada că cineva le vede eforturile și le este alături.
Anul acesta, darurile pregătite includ articole de îmbrăcăminte, dulciuri și jucării, toate strânse cu implicarea conducerii Consiliului Județean, a consilierilor județeni, a instituțiilor subordonate și a angajaților CJ. Pachetele sunt realizate cu atenție și grijă, pentru a aduce o clipă de bucurie acolo unde lipsurile apasă cel mai tare.
Dincolo de atmosfera sărbătorilor, inițiativa rămâne un exercițiu de solidaritate. Pentru copiii care vor urca în fața publicului de la Sala „Barbu Știrbei”, nu este doar o întâlnire cu Moș Nicolae, ci și cu ideea că nu sunt singuri — că există oameni care cred în ei, care îi încurajează și care îi sprijină să meargă înainte.
Acțiunea Consiliului Județean Călărași transformă un cadou într-un semn de speranță și, poate, într-un început de drum mai luminos pentru fiecare dintre cei mici.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Colegiul Economic Călărași aniversează, în acest an, un secol de existență, instituția a fost înființată de către Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Călărași, în anul 1925. De-a lungul timpului, colegiul a devenit un pilon al formării profesionale în domeniul economic, contribuind constant la dezvoltarea comunității și la pregătirea generațiilor de specialiști.
Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de existență, Colegiul Economic Călărași organizează o serie de activități și momente festive dedicate elevilor, profesorilor, absolvenților și partenerilor instituției.
Activitățile propuse pun în valoare tradiția, performanța și deschiderea spre viitor, care definesc această instituție educațională.
PROGRAMUL ANIVERSAR
Joi, 27 noiembrie 2025 – Corpul B, Str. Grivița
- 09:00 – 13:00 – Ziua Porților Deschise
- Lansare proiect educaţional StartUp For Future
- Expoziții tematice
- Standuri interactive și prezentări
- Lecţii demonstrative
- Ateliere de lucru – Smart Lab
Vineri, 28 noiembrie 2025 – Corpul A, Str. 1 Decembrie 1918
- 09:00 – 09:30 Primirea invitaților
- 09:30 – 10:00 Socializare invitați, absolvenți și cadre didactice
- 10:00 – Dezvelirea plăcii omagiale
- 11:00 – Festivități dedicate Centenarului –Sala „Barbu Știrbei”, Călărași (3h)
Colegiul Economic Călărași vă invită să fiți parte a acestui moment istoric și să celebrați, împreună cu noi, 100 de ani de educație, tradiție și evoluție!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Evenimente
Primarul Călărașiului, Marius Dulce, a pus mâna pe lopată în weekend: campania de plantare a peste 3.000 de puieți
Municipiul Călărași a avut parte, în acest weekend, de o acțiune cu dublu efect: mai mult verde în oraș și mai multe zâmbete între voluntarii care s-au trezit lucrând cot la cot cu primarul Marius Dulce, prezent la fața locului nu doar cu vorbele, ci – surpriză pentru unii – și cu lopata în mână.
Edilul a participat la cea mai recentă etapă a campaniei de plantare derulate în municipiu, inițiativă organizată împreună cu Asociația Pădurea Copiilor și susținută de o echipă numeroasă de voluntari. Activitatea a început în zona din apropierea Parcului de pe lac, unde s-au plantat puieți în locurile care aveau nevoie de un plus de verde.
„Schimbarea adevărată începe atunci când fiecare dintre noi contribuie, nu doar prin decizie, ci și prin exemplu”, a declarat primarul, imediat după ce și-a pus echipamentul de lucru și a dat câteva lovituri serioase de cazma – dovadă că n-a fost acolo doar pentru fotografie.
De altfel, voluntarii au apreciat implicarea autorităților locale, iar atmosfera de lucru s-a transformat rapid într-o lecție practică despre ce înseamnă comunitate: puțină muncă fizică, multă energie pozitivă și o promisiune pentru un oraș mai verde și mai respirabil.
Reprezentanții Primăriei Municipiului Călărași transmit că plantările vor continua, pentru că fiecare copac adăugat înseamnă un pas către un mediu mai sănătos și o investiție reală în viitorul orașului.
Călărașiul se dezvoltă prin oameni implicați – iar în weekendul acesta, lopata primarului a fost, fără îndoială, vedetă.
#orașulverde 🌳
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Antrenorul Mircea Ștefan, pe marginea prăpastiei la Dunărea Călărași. Alexandru Dincă: „Suntem prieteni, dar nu putem fi conduși de sentimente”
Dunărea Călărași defilează pe teren propriu: 5–0 cu CS Agigea, într-o etapă fără emoții
Topul Firmelor – fără firme. O gală cu oficiali și prea puțini oameni de afaceri
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
