Evenimente
Călărași: Doi Moldoveni – exercițiu borgesian
PROLOG (SAU DISCULPARE)
Ceea ce urmează nu are nicidecum o valoare documentară; desigur, îmi asum o obligație pasageră de cronicar, însă numai într-o mică măsură: fantezia romanțată și hiperbola îmi vor fi unelte cu mult mai folositoare, aproape indispensabile. Probabil că ce vreau să înfăptuiesc nu e atât o restituire ori imortalizare a mitologiei Călărașiului, cât o recompunere fantezistă a acesteia; cu alte cuvinte, un exercițiu borgesian, întrucât, cu riscul de a părea supra-reverențios, lipsa geniului, talentului ori vastei erudiții nu-mi îngăduie decât o palidă reflecție a stilului și tonului acestui mare scriitor: Jorge Luis Borges.
Cartierul se revarsă până în spațiul precis delimitat al copilăriei și adolescenței mele; această tulburătoare vecinătate însă nu mi-a insuflat vreodată dorința de a explora infamul ghetou. Fauna umană mizerabilă, pasiunile electrizante, scandalurile între clanurile țigănești, cuțitele, săbiile, pistoalele, m-au făcut să-l asemăn cu acele favelas din America Latină: în loc de milonga, maneaua cu învolburatele efuziuni faux-sentimentale și paradele de orgoliu; în loc de volubilitatea hispanică, suspiciunea și neîncrederea balcanică; în loc de culorile tropicale, un invariabil gri orbitor de trist.
La intrarea în cartier, o anacronică biserică de lemn se profilează prevestitor pe fundalul dezolant, biserică strămutată, cu tot cu altar, cu picturile murale bizantine, cu turnul de clopote și crucea din vârf, dintr-un sătuc hunedorean. E interesant de observat cum strămutarea e un laitmotiv al cartierului, după cum vom vedea mai târziu: exodul moldovenilor, jos, spre Sudul înfloritor sub soarele comunismului. Ferestrele blocurilor dau spre cimitir; oamenii “se trezesc cu morții la geam”. Probabil că recurența înmormântărilor cu tânguirile lor tămâioase și polifonice au produs un soi de modificare obscură în ființa locatarilor, întovărășiți permanent cu moartea. Dincolo de cartier se întinde calea ferată.
Dar să părăsim prezentul. Tragica întâmplare pe care o am în vedere s-a petrecut în acea Românie încă umbrită de impenetrabila Cortină de Fier, întâmplare care a dat chiar numele cartierului: Doi Moldoveni. Poate că trebuie să precizez: a spune doi moldoveni e inexact; unul dintre ei, nefericita victimă, era de prin partea locului.
Omul intră, după cum îi era obiceiul fiecărei seri, în cârciuma sordidă. Își roti privirile în lumina anemică și gălbuie deasupra capetelor scuturate de râs și vălătucilor de fum gros ale țigărilor Carpați. “Daniele, vino mă-ncoa’”, se auzi dinspre capătul barului. Înclină capul în semn de salut și se îndreptă spre tovarășii lui, trei tineri muncitori, onorabili reprezentanți ai idealului comunist. Gândește: “Dacă munca înnobilează, ăștia trei îs pă puțin marchiji.”. Își trase un scaun și luă loc.
-Ați auzit, mă, ce-a fost la Turnu Severin? Cică i-a arestat pă toți până la ultimu’ de la sindicatu’ ăla. Cum dracului îi zicea? SeLeOooo-…prelungi întrebător ultima vocală.
-SLOMR. Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România, completă unul din ei, un vlăjgan oacheș și expansiv.
-Da, mă, și pă Cană, și pă Brașoveanu, și pă Paraschiv, pă toți i-a băgat la temniță. Vreo patruj’ dă mii cu toții. Zice tovarășu’ că au călcat jurământu’ dă credință, că s-au revoltat.
Cârciuma sărăcăcioasă mai că stă să cadă. Conversațiile se izbesc de pereții scorojiți, din radio curg aceleași și aceleași șlagăre, câte unul se mai dă în stambă, înfierbântat de alcool. Daniel mai comandă câteva beri. Apoi își aprinde o țigară, sprijinit cu scaunul de perete. Mușcă din filtru și trage adânc, slobozind indiferent rotocoalele de fum. Contemplă visător traiectoriile bezmetice ale muștelor credincioase localului.
-Mai am puțin și mă dă ăștia afară, zice. Că moldoveanu’ lucrează mai mult pă mai puțin, ‘tu-i gura mă-sii. Nu-i suport, bă frate, pă jegoșii ăștia. Bașca că ne fură locurile dă muncă, da’ nu le suport nici accentu’ ăla de te zgârie pă bibilică. Nu-i suport și pace!
Tovarășii încuviințară tacit poliloghia duhnind a alcool și ură neîmpăcată. La tejghea, un moldovean mătăhălos, aureolat de o faimă ce nu-i făcea deloc cinste – se spunea că ar fi ucis doi oameni – ședea liniștit, sorbind din bere. Daniel îl privi stăruitor. Îi cunoștea faima. Chiar și așa, nu dădu înapoi.
-Bă, moldovene, zise el.
Moldoveanul sugea impasibil din sticla de bere.
-N-auzi, bă? Băăă! Ăla de la tejghea! Cu tine vorbesc, mă! insistă.
Tăcerea într-o cârciumă nu e niciodată de bun augur. Doar zumzăitul muștelor mai mărturisea vreo prezență.
-Deci așa, mă ignori, lua-te-ar dracu’ să te ia. Ori mi-oi fi și surd, pă lângă moldovean împuțit.
Daniel se ridică brusc, trântind scaunul la pământ. Se îndreptă, amenințător și împleticit, spre tejghea. Briceagul îi tremură în pumnul încleștat. Își croiește drum printre mesele murdare, își croiește drum spre propria pierzanie, deși n-avea cum să conceapă ireversibila tragedie care îl privea. Ajunge lângă trupul mătăhălos. Un taburet neocupat îi desparte. Daniel înfige briceagul în tejghea.
-Ia zi, mă auzi acuma, futu-te-n gură?! zise.
Un zgomot asurzitor se dispersă în toate colțurile barului: moldoveanul sparse sticla de bere de tejghea. Înainte ca ultimul ciob să cadă pe podea, moldoveanul descrie un semicerc fatal înspre gâtul lui Daniel cu jumătatea de sticlă rămasă. Daniel își duse mâna la gât; răsturnă, cu gâlgâituri disperate și clătineli, masa din apropiere. Se prăbuși la pământ. Nu-i veni să creadă: același sânge, și totuși nu același, globulele reînnoindu-se cu regularitate, același sânge, și totuși nu același, care a tresărit la prima iubire, același sânge, și totuși nu același, care s-a umflat la bucuria primului salariu, același sânge, și totuși nu același, care i-a circulat în artere, vene și capilare când a aflat că o să fie tată, același sânge, și totuși nu același, împrăștiat acum pe pardoseala rece. Apoi, nimic. Numai amețitoarea finalitate a morții.
Domnica Marius Cătălin
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Evenimente
Echipa Vultech din Călărași merge la Târgul Național Code Kids 2025 cu un proiect care poate schimba modul în care sunt gestionate deșeurile în comunitate
Sâmbătă, 15 noiembrie, elevii Ion Andrei și Anghel Casian, coordonați de Bogdan Ghiță, vor prezenta la Universitatea Politehnica din București proiectul Container de Gunoi Inteligent. Participarea are loc în cadrul programului Code Kids al Bibliotecii Județene Alexandru Odobescu.
Proiectul urmărește să îți arate cum poate tehnologia să îmbunătățească colectarea deșeurilor din oraș. Sistemul propus include senzori ultrasunet care măsoară nivelul de umplere, un senzor PIR care detectează rozătoarele, un senzor MQ-135 care identifică fum sau gaze și un modul LED care transmite avertizări vizuale și sonore.
Aceste elemente pot ajuta la reducerea poluării și la o colectare mai eficientă, ceea ce îți oferă un oraș mai curat. Echipa Vultech arată că inovația locală poate aduce soluții reale pentru probleme din viața de zi cu zi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Evenimente
Biblioteca Județeană Călărași a găzduit o acțiune dedicată prevenirii consumului de droguri
Biblioteca Județeană Călărași a fost miercuri, 12 noiembrie, gazda unui eveniment educativ dedicat informării și prevenirii consumului de droguri, desfășurat sub mesajul „Speranță în acțiune! Protejăm viața – Alegem libertatea”, parte din Săptămâna Educației Globale.
Acțiunea a reunit elevi, părinți, cadre didactice și reprezentanți ai instituțiilor locale, într-un dialog deschis despre riscurile și efectele consumului de substanțe interzise. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Biroul Siguranță Școlară din cadrul IPJ Călărași, Crucea Roșie – Filiala Călărași și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională.
Au participat reprezentanți ai Consiliului Elevilor Călărași, prin Gabriel Penu, președintele elevilor, și ai Asociației Paradigme Educaționale, prin prof. Flori Grozavu. Mesajele transmise au subliniat rolul comunității în combaterea consumului de droguri și în susținerea tinerilor în luarea unor decizii responsabile.
Evenimentul a beneficiat de sprijinul Consiliului Județean Călărași, al Instituției Prefectului și al Inspectoratului Școlar Județean Călărași. Participanții au apreciat implicarea comună a instituțiilor și deschiderea tinerilor către teme de actualitate care privesc siguranța și educația lor.
Prin astfel de acțiuni, Biblioteca Județeană Călărași își consolidează rolul de spațiu al dialogului civic, al informării și al responsabilității sociale, contribuind la formarea unei comunități mai conștiente și mai implicate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Evenimente
Spectacol grandios de Ziua Națională: „O singură inimă sub același tricolor” la Sala „Barbu Știrbei”
Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași, prin Consiliul Județean Călărași, organizează pe 1 Decembrie 2025, de la ora 11:00, un amplu eveniment dedicat Zilei Naționale a României. Manifestarea, intitulată „O singură inimă sub același tricolor!”, va avea loc în Sala „Barbu Știrbei” și va reuni ansambluri folclorice și artiști din întreg județul.
Pe scenă vor urca ansamblurile „Bărăganul”, „Brăulețul Dunării”, „Borcea”, „Cununța Grâului”, „Dor de Dor”, „Ghiocelul”, „Hora”, „Hora Unirii” Unirea, „Jienii”, „Macii Bărăganului”, „Măldițele”, „Mugurelul”, „Roseți” și „Spicu Dorobanțu”.
Spectacolul va fi completat de momente susținute de artiștii Daria Cârlan, Bruna Bombardelli, Daria Ghiță, Grupul Vocal „Balada Dunării”, Rotaru Teodor și Cristache Timotei. Intonarea imnului va fi realizată de Veronica Neagu.
La final, publicul va participa la aprinderea luminilor de Crăciun în Sala „Barbu Știrbei”, moment care va marca deschiderea oficială a sezonului sărbătorilor de iarnă la Călărași.
Evenimentul își propune să aducă împreună comunitatea locală într-un spirit de unitate și mândrie națională, sub culorile tricolorului românesc.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Vasile Iliuță a prezentat utilajele care vor reduce cu 50 la sută cantitatea de gunoi depozitată la groapa județeană
De la asistentă la legendă: Curajul ascuns al Mariei Ann Webster
Suc miraculos anti-răceală: Arma ta naturală împotriva gripei și răcelii
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
