Evenimente
Călărași: Doi Moldoveni – exercițiu borgesian
PROLOG (SAU DISCULPARE)
Ceea ce urmează nu are nicidecum o valoare documentară; desigur, îmi asum o obligație pasageră de cronicar, însă numai într-o mică măsură: fantezia romanțată și hiperbola îmi vor fi unelte cu mult mai folositoare, aproape indispensabile. Probabil că ce vreau să înfăptuiesc nu e atât o restituire ori imortalizare a mitologiei Călărașiului, cât o recompunere fantezistă a acesteia; cu alte cuvinte, un exercițiu borgesian, întrucât, cu riscul de a părea supra-reverențios, lipsa geniului, talentului ori vastei erudiții nu-mi îngăduie decât o palidă reflecție a stilului și tonului acestui mare scriitor: Jorge Luis Borges.
Cartierul se revarsă până în spațiul precis delimitat al copilăriei și adolescenței mele; această tulburătoare vecinătate însă nu mi-a insuflat vreodată dorința de a explora infamul ghetou. Fauna umană mizerabilă, pasiunile electrizante, scandalurile între clanurile țigănești, cuțitele, săbiile, pistoalele, m-au făcut să-l asemăn cu acele favelas din America Latină: în loc de milonga, maneaua cu învolburatele efuziuni faux-sentimentale și paradele de orgoliu; în loc de volubilitatea hispanică, suspiciunea și neîncrederea balcanică; în loc de culorile tropicale, un invariabil gri orbitor de trist.
La intrarea în cartier, o anacronică biserică de lemn se profilează prevestitor pe fundalul dezolant, biserică strămutată, cu tot cu altar, cu picturile murale bizantine, cu turnul de clopote și crucea din vârf, dintr-un sătuc hunedorean. E interesant de observat cum strămutarea e un laitmotiv al cartierului, după cum vom vedea mai târziu: exodul moldovenilor, jos, spre Sudul înfloritor sub soarele comunismului. Ferestrele blocurilor dau spre cimitir; oamenii “se trezesc cu morții la geam”. Probabil că recurența înmormântărilor cu tânguirile lor tămâioase și polifonice au produs un soi de modificare obscură în ființa locatarilor, întovărășiți permanent cu moartea. Dincolo de cartier se întinde calea ferată.
Dar să părăsim prezentul. Tragica întâmplare pe care o am în vedere s-a petrecut în acea Românie încă umbrită de impenetrabila Cortină de Fier, întâmplare care a dat chiar numele cartierului: Doi Moldoveni. Poate că trebuie să precizez: a spune doi moldoveni e inexact; unul dintre ei, nefericita victimă, era de prin partea locului.
Omul intră, după cum îi era obiceiul fiecărei seri, în cârciuma sordidă. Își roti privirile în lumina anemică și gălbuie deasupra capetelor scuturate de râs și vălătucilor de fum gros ale țigărilor Carpați. “Daniele, vino mă-ncoa’”, se auzi dinspre capătul barului. Înclină capul în semn de salut și se îndreptă spre tovarășii lui, trei tineri muncitori, onorabili reprezentanți ai idealului comunist. Gândește: “Dacă munca înnobilează, ăștia trei îs pă puțin marchiji.”. Își trase un scaun și luă loc.
-Ați auzit, mă, ce-a fost la Turnu Severin? Cică i-a arestat pă toți până la ultimu’ de la sindicatu’ ăla. Cum dracului îi zicea? SeLeOooo-…prelungi întrebător ultima vocală.
-SLOMR. Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România, completă unul din ei, un vlăjgan oacheș și expansiv.
-Da, mă, și pă Cană, și pă Brașoveanu, și pă Paraschiv, pă toți i-a băgat la temniță. Vreo patruj’ dă mii cu toții. Zice tovarășu’ că au călcat jurământu’ dă credință, că s-au revoltat.
Cârciuma sărăcăcioasă mai că stă să cadă. Conversațiile se izbesc de pereții scorojiți, din radio curg aceleași și aceleași șlagăre, câte unul se mai dă în stambă, înfierbântat de alcool. Daniel mai comandă câteva beri. Apoi își aprinde o țigară, sprijinit cu scaunul de perete. Mușcă din filtru și trage adânc, slobozind indiferent rotocoalele de fum. Contemplă visător traiectoriile bezmetice ale muștelor credincioase localului.
-Mai am puțin și mă dă ăștia afară, zice. Că moldoveanu’ lucrează mai mult pă mai puțin, ‘tu-i gura mă-sii. Nu-i suport, bă frate, pă jegoșii ăștia. Bașca că ne fură locurile dă muncă, da’ nu le suport nici accentu’ ăla de te zgârie pă bibilică. Nu-i suport și pace!
Tovarășii încuviințară tacit poliloghia duhnind a alcool și ură neîmpăcată. La tejghea, un moldovean mătăhălos, aureolat de o faimă ce nu-i făcea deloc cinste – se spunea că ar fi ucis doi oameni – ședea liniștit, sorbind din bere. Daniel îl privi stăruitor. Îi cunoștea faima. Chiar și așa, nu dădu înapoi.
-Bă, moldovene, zise el.
Moldoveanul sugea impasibil din sticla de bere.
-N-auzi, bă? Băăă! Ăla de la tejghea! Cu tine vorbesc, mă! insistă.
Tăcerea într-o cârciumă nu e niciodată de bun augur. Doar zumzăitul muștelor mai mărturisea vreo prezență.
-Deci așa, mă ignori, lua-te-ar dracu’ să te ia. Ori mi-oi fi și surd, pă lângă moldovean împuțit.
Daniel se ridică brusc, trântind scaunul la pământ. Se îndreptă, amenințător și împleticit, spre tejghea. Briceagul îi tremură în pumnul încleștat. Își croiește drum printre mesele murdare, își croiește drum spre propria pierzanie, deși n-avea cum să conceapă ireversibila tragedie care îl privea. Ajunge lângă trupul mătăhălos. Un taburet neocupat îi desparte. Daniel înfige briceagul în tejghea.
-Ia zi, mă auzi acuma, futu-te-n gură?! zise.
Un zgomot asurzitor se dispersă în toate colțurile barului: moldoveanul sparse sticla de bere de tejghea. Înainte ca ultimul ciob să cadă pe podea, moldoveanul descrie un semicerc fatal înspre gâtul lui Daniel cu jumătatea de sticlă rămasă. Daniel își duse mâna la gât; răsturnă, cu gâlgâituri disperate și clătineli, masa din apropiere. Se prăbuși la pământ. Nu-i veni să creadă: același sânge, și totuși nu același, globulele reînnoindu-se cu regularitate, același sânge, și totuși nu același, care a tresărit la prima iubire, același sânge, și totuși nu același, care s-a umflat la bucuria primului salariu, același sânge, și totuși nu același, care i-a circulat în artere, vene și capilare când a aflat că o să fie tată, același sânge, și totuși nu același, împrăștiat acum pe pardoseala rece. Apoi, nimic. Numai amețitoarea finalitate a morții.
Domnica Marius Cătălin
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Evenimente
Aproape 500 de copii s-au bucurat de o zi plină de emoție la Chiselet, alături de Asociația „Mâini Deschise” Călărași
La Chiselet, județul Călărași, Asociația „Mâini Deschise” a reunit aproape 500 de copii din comunitățile defavorizate, într-un eveniment dedicat bucuriei, solidarității și iubirii. Ziua a fost marcată de jocuri, activități educative, muzică și numeroase surprize pentru cei mici, care s-au simțit apreciați, încurajați și iubiți.
>„Suntem Asociația Mâini Deschise și facem ceva foarte frumos pentru copiii din comunitățile noastre, comunitățile mai puțin fericite. Ne dorim să le arătăm cât de importanți sunt, să îi facem să se simtă văzuți, iubiți și apreciați. Am reușit să strângem astăzi la Chiselet aproximativ 500 de copii, din cei aproape 800 cu care lucrăm în tot județul. Ne-am jucat, am mâncat împreună, am oferit premii și am creat o adevărată sărbătoare a copilăriei”, a declarat Elisei Dragu, reprezentant al Asociației „Mâini Deschise” Călărași.
Evenimentul a fost posibil datorită implicării voluntarilor și partenerilor locali, care au contribuit la organizarea unei zile memorabile. Copiii au participat la activități educative și recreative, iar atmosfera a fost una de bucurie și recunoștință.
Prin acțiunea de la Chiselet, Asociația „Mâini Deschise” continuă seria inițiativelor dedicate copiilor din comunități vulnerabile, promovând empatia, solidaritatea și dreptul fiecărui copil de a trăi o copilărie frumoasă.
„Ne dorim ca fiecare copil să simtă că este important, că are un loc al lui în lume. Iubirea, atenția și un simplu gest pot schimba o viață”, au transmis organizatorii.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Evenimente
PMC / Ștafeta Veteranilor ajunge în județul Călărași – eveniment de patriotism și respect față de eroii României
Județul Călărași se pregătește să fie parte din Ștafeta Veteranilor 2025, un amplu proiect național de educație patriotică și voluntariat sportiv, inițiat în 2014 de voluntarii Invictus România. Evenimentul are loc în contextul apropierii de 25 Octombrie – Ziua Armatei României, un moment cu o profundă semnificație istorică pentru țara noastră.
Ștafeta Veteranilor presupune purtarea, în alergare sau pe bicicletă, a unei ștafete simbolice – drapelul tricolor – pe trei trasee distincte (albastru, galben și roșu), care pornesc din București și se reunesc la Carei, ultimul oraș eliberat de Armata Română în 1944.
📍 Traseul roșu va traversa și județul Călărași pe 5 octombrie 2025.
-
Predarea ștafetei la Slobozia va avea loc sâmbătă, 4 octombrie, în jurul orei 16:00, în fața Prefecturii.
-
Startul din Piața Prefecturii Călărași către Fetești este programat pentru duminică, 5 octombrie, ora 9:00.
Inițiativa are ca obiectiv promovarea respectului față de veteranii de război, eroii căzuți și militarii răniți în teatrele de operații, dar și cultivarea memoriei colective și a valorilor naționale în rândul tinerilor. Totodată, proiectul are un caracter non-competitiv, simbolic și educativ, implicând comunitățile locale în momente de comemorare la monumentele eroilor.
Organizată exclusiv pe bază de voluntariat, Ștafeta Veteranilor reunește alergători și susținători din întreaga țară, care duc mai departe, prin efort și solidaritate, recunoștința pentru cei care au luptat pentru libertatea și independența României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Radio Voces Campi, primul post de radio privat din Călărași, a împlinit astăzi 32 de ani de existență. Cu această ocazie, jurnalistul Marius Stroe, unul dintre oamenii de presă cu vechime de peste 30 de ani în mass-media locală, a transmis pe Facebook un mesaj de suflet.
„12 ani am lucrat și eu aici; mi-am lăsat o parte din suflet în acest radio, dar am câștigat prieteni de o viață și unii dintre cei mai frumoși ani. Chiar dacă de peste 7 ani lucrez la Kiss FM, astăzi, inima mea bate și pentru Radio Voces Campi. La mulți ani!”, a scris acesta.
În mesajul său, Marius Stroe a adus un omagiu fondatorului Aurel David, cel care a pus bazele primului radio privat din Călărași, dar și celor care au contribuit la dezvoltarea postului, printre care investitorii Marian Petre Miluț și Vasile Iliuță. Totodată, a menționat rolul actualului proprietar, Amalia Bellantoni, care are acum responsabilitatea de a păstra vie „zestrea de suflet a Călărașiului”.
Jurnalistul a transmis urări și celor care activează încă la Voces Campi, precum Lora Vera și Dorin, dorindu-le experiențe profesionale la fel de frumoase ca până acum.
📻 Radio Voces Campi rămâne și astăzi un reper al peisajului media din Călărași, cu o tradiție de peste trei decenii și cu o comunitate care îi păstrează recunoștința și respectul.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Ziarul „Anunțul Călărășean” îți publică anunțul rapid și sigur, în doar câteva minute. Platforma Calarasipress.ro asigură publicarea online
Călărași: Aproape 850 de apartamente fără gaze! Blocurile J44 și E8, deconectate după o scurgere pe strada Mușetelului
Gazele tăiate la J44! Locatarii din Călărași plătesc din buzunar reparațiile, peste 600 de lei pe apartament
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
