Evenimente
Călărași: Doi Moldoveni – exercițiu borgesian
PROLOG (SAU DISCULPARE)
Ceea ce urmează nu are nicidecum o valoare documentară; desigur, îmi asum o obligație pasageră de cronicar, însă numai într-o mică măsură: fantezia romanțată și hiperbola îmi vor fi unelte cu mult mai folositoare, aproape indispensabile. Probabil că ce vreau să înfăptuiesc nu e atât o restituire ori imortalizare a mitologiei Călărașiului, cât o recompunere fantezistă a acesteia; cu alte cuvinte, un exercițiu borgesian, întrucât, cu riscul de a părea supra-reverențios, lipsa geniului, talentului ori vastei erudiții nu-mi îngăduie decât o palidă reflecție a stilului și tonului acestui mare scriitor: Jorge Luis Borges.
Cartierul se revarsă până în spațiul precis delimitat al copilăriei și adolescenței mele; această tulburătoare vecinătate însă nu mi-a insuflat vreodată dorința de a explora infamul ghetou. Fauna umană mizerabilă, pasiunile electrizante, scandalurile între clanurile țigănești, cuțitele, săbiile, pistoalele, m-au făcut să-l asemăn cu acele favelas din America Latină: în loc de milonga, maneaua cu învolburatele efuziuni faux-sentimentale și paradele de orgoliu; în loc de volubilitatea hispanică, suspiciunea și neîncrederea balcanică; în loc de culorile tropicale, un invariabil gri orbitor de trist.
La intrarea în cartier, o anacronică biserică de lemn se profilează prevestitor pe fundalul dezolant, biserică strămutată, cu tot cu altar, cu picturile murale bizantine, cu turnul de clopote și crucea din vârf, dintr-un sătuc hunedorean. E interesant de observat cum strămutarea e un laitmotiv al cartierului, după cum vom vedea mai târziu: exodul moldovenilor, jos, spre Sudul înfloritor sub soarele comunismului. Ferestrele blocurilor dau spre cimitir; oamenii “se trezesc cu morții la geam”. Probabil că recurența înmormântărilor cu tânguirile lor tămâioase și polifonice au produs un soi de modificare obscură în ființa locatarilor, întovărășiți permanent cu moartea. Dincolo de cartier se întinde calea ferată.
Dar să părăsim prezentul. Tragica întâmplare pe care o am în vedere s-a petrecut în acea Românie încă umbrită de impenetrabila Cortină de Fier, întâmplare care a dat chiar numele cartierului: Doi Moldoveni. Poate că trebuie să precizez: a spune doi moldoveni e inexact; unul dintre ei, nefericita victimă, era de prin partea locului.
Omul intră, după cum îi era obiceiul fiecărei seri, în cârciuma sordidă. Își roti privirile în lumina anemică și gălbuie deasupra capetelor scuturate de râs și vălătucilor de fum gros ale țigărilor Carpați. “Daniele, vino mă-ncoa’”, se auzi dinspre capătul barului. Înclină capul în semn de salut și se îndreptă spre tovarășii lui, trei tineri muncitori, onorabili reprezentanți ai idealului comunist. Gândește: “Dacă munca înnobilează, ăștia trei îs pă puțin marchiji.”. Își trase un scaun și luă loc.
-Ați auzit, mă, ce-a fost la Turnu Severin? Cică i-a arestat pă toți până la ultimu’ de la sindicatu’ ăla. Cum dracului îi zicea? SeLeOooo-…prelungi întrebător ultima vocală.
-SLOMR. Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România, completă unul din ei, un vlăjgan oacheș și expansiv.
-Da, mă, și pă Cană, și pă Brașoveanu, și pă Paraschiv, pă toți i-a băgat la temniță. Vreo patruj’ dă mii cu toții. Zice tovarășu’ că au călcat jurământu’ dă credință, că s-au revoltat.
Cârciuma sărăcăcioasă mai că stă să cadă. Conversațiile se izbesc de pereții scorojiți, din radio curg aceleași și aceleași șlagăre, câte unul se mai dă în stambă, înfierbântat de alcool. Daniel mai comandă câteva beri. Apoi își aprinde o țigară, sprijinit cu scaunul de perete. Mușcă din filtru și trage adânc, slobozind indiferent rotocoalele de fum. Contemplă visător traiectoriile bezmetice ale muștelor credincioase localului.
-Mai am puțin și mă dă ăștia afară, zice. Că moldoveanu’ lucrează mai mult pă mai puțin, ‘tu-i gura mă-sii. Nu-i suport, bă frate, pă jegoșii ăștia. Bașca că ne fură locurile dă muncă, da’ nu le suport nici accentu’ ăla de te zgârie pă bibilică. Nu-i suport și pace!
Tovarășii încuviințară tacit poliloghia duhnind a alcool și ură neîmpăcată. La tejghea, un moldovean mătăhălos, aureolat de o faimă ce nu-i făcea deloc cinste – se spunea că ar fi ucis doi oameni – ședea liniștit, sorbind din bere. Daniel îl privi stăruitor. Îi cunoștea faima. Chiar și așa, nu dădu înapoi.
-Bă, moldovene, zise el.
Moldoveanul sugea impasibil din sticla de bere.
-N-auzi, bă? Băăă! Ăla de la tejghea! Cu tine vorbesc, mă! insistă.
Tăcerea într-o cârciumă nu e niciodată de bun augur. Doar zumzăitul muștelor mai mărturisea vreo prezență.
-Deci așa, mă ignori, lua-te-ar dracu’ să te ia. Ori mi-oi fi și surd, pă lângă moldovean împuțit.
Daniel se ridică brusc, trântind scaunul la pământ. Se îndreptă, amenințător și împleticit, spre tejghea. Briceagul îi tremură în pumnul încleștat. Își croiește drum printre mesele murdare, își croiește drum spre propria pierzanie, deși n-avea cum să conceapă ireversibila tragedie care îl privea. Ajunge lângă trupul mătăhălos. Un taburet neocupat îi desparte. Daniel înfige briceagul în tejghea.
-Ia zi, mă auzi acuma, futu-te-n gură?! zise.
Un zgomot asurzitor se dispersă în toate colțurile barului: moldoveanul sparse sticla de bere de tejghea. Înainte ca ultimul ciob să cadă pe podea, moldoveanul descrie un semicerc fatal înspre gâtul lui Daniel cu jumătatea de sticlă rămasă. Daniel își duse mâna la gât; răsturnă, cu gâlgâituri disperate și clătineli, masa din apropiere. Se prăbuși la pământ. Nu-i veni să creadă: același sânge, și totuși nu același, globulele reînnoindu-se cu regularitate, același sânge, și totuși nu același, care a tresărit la prima iubire, același sânge, și totuși nu același, care s-a umflat la bucuria primului salariu, același sânge, și totuși nu același, care i-a circulat în artere, vene și capilare când a aflat că o să fie tată, același sânge, și totuși nu același, împrăștiat acum pe pardoseala rece. Apoi, nimic. Numai amețitoarea finalitate a morții.
Domnica Marius Cătălin
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Evenimente
Moș Nicolae a ajuns, în premieră, la copiii din cartierul Livadă. Bucurie mare și emoții la Centrul social al Primăriei Călărași
Magia sărbătorilor a prins viață acolo unde era așteptată cel mai puțin. Pentru prima dată, copiii din cartierul Livadă au fost vizitați de Moș Nicolae, într-o acțiune organizată de Primăria Municipiului Călărași și dedicată micuților care își petrec zilele într-un centru ce le oferă șansa unei vieți mai bune.
Cu ochii mari și zâmbete care au spus totul, cei mici au primit cadouri și au trăit o zi încărcată de emoție. Mulți dintre ei nu au pășit niciodată într-o școală, iar centrul construit de primărie reprezintă, pentru ei, o poartă deschisă către educație, grijă și speranță.
Primarul Marius Dulce a transmis că vizita Moșului a adus mai mult decât dulciuri și jucării: a adus încurajarea că fiecare copil merită un început nou. „Gesturile celor cu inimă mare aprind un strop de lumină în sufletele celor mici și ne amintesc că, împreună, putem îndrepta destine”, a spus edilul într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.
Cadrele surprinse în timpul evenimentului arată copii emoționați, dar și voluntari și angajați ai centrului implicați în această inițiativă, care devine un sprijin real în comunitățile vulnerabile.
Primăria Călărași transmite un îndemn simplu, dar puternic: să păstrăm bunătatea vie și să rămânem aproape de cei care au cea mai mare nevoie de sprijin, mai ales în această perioadă.
✨ La mulți ani de Moș Nicolae tuturor!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Evenimente
Prefectura Călărași, mesaj puternic de solidaritate de Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități
Instituția Prefectului – Județul Călărași a marcat astăzi Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități printr-un eveniment dedicat elevilor de la Liceul Special „Sfânta Maria”, găzduit în Sala „Barbu Știrbei”. Prefectul Laurențiu State, însoțit de secretarul general Emil Mușat și de directorul de cancelarie Aurel Niculae, a răspuns invitației profesorilor și a tinerilor care au pregătit un program emoționant.
Manifestarea a adus pe scenă copii și adolescenți talentați, care au prezentat momente pline de sensibilitate, curaj și forță interioară. Prin mesajele transmise, aceștia au reamintit comunității cât de importantă este respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, dar și promovarea egalității de șanse și sprijinul constant pentru integrarea socială.
Reprezentanții Prefecturii au adresat mulțumiri tinerilor pentru efortul depus, dar și cadrelor didactice care îi susțin zilnic. Aceștia au subliniat că incluziunea, demnitatea și protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități trebuie să rămână priorități reale ale administrației județene.
„La mulți ani tuturor persoanelor cu dizabilități! Ne reafirmăm angajamentul ca respectarea drepturilor și demnității lor să rămână o prioritate,” transmite Instituția Prefectului – Județul Călărași.
Evenimentul s-a încheiat într-o atmosferă caldă, cu aplauze îndelungi pentru tinerii care au reușit, încă o dată, să aducă în prim-plan puterea exemplului și frumusețea diversității umane.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Senatorul SOS România, Cristian Rusu, s-a alăturat luni autorităților locale, reprezentanților instituțiilor publice, militarilor și sutelor de călărășeni care au marcat Ziua Națională a României în municipiul reședință de județ. Evenimentul a adus omagiu momentului istoric al Marii Uniri, reper fundamental al identității moderne a României.
În cadrul ceremoniei oficiale, desfășurate la Monumentul Eroilor, senatorul a depus o coroană de flori în semn de prețuire față de militarii care și-au sacrificat viața pentru libertatea și unitatea țării. Gestul a fost însoțit de un mesaj de recunoștință și responsabilitate.
„Respectul față de eroii neamului trebuie să rămână un pilon fundamental al identității noastre naționale. Exemplul lor ne obligă să continuăm, cu responsabilitate și solidaritate, eforturile pentru consolidarea unui stat modern, puternic și demn”, a transmis Cristian Rusu.
Programul dedicat Zilei Naționale a inclus ceremoniale cu onoruri militare, momente culturale și activități comemorative derulate în memoria celor care au contribuit la unitatea României.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Oltenița a strălucit în ajun de Sfântul Nicolae. Luminile de sărbători au fost aprinse, iar orașul a fost cuprins de atmosfera festivă
300 de copii din Borcea, îmbrăcați din nou pentru iarnă. Primăria continuă tradiția gesturilor pentru cei mici
Deputatul Mihai Gheorghe, mesaj de Sfântul Nicolae: „Responsabilitatea publică înseamnă să fim atenți la cei vulnerabili”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
