Evenimente
Călărași: Doi Moldoveni – exercițiu borgesian
PROLOG (SAU DISCULPARE)
Ceea ce urmează nu are nicidecum o valoare documentară; desigur, îmi asum o obligație pasageră de cronicar, însă numai într-o mică măsură: fantezia romanțată și hiperbola îmi vor fi unelte cu mult mai folositoare, aproape indispensabile. Probabil că ce vreau să înfăptuiesc nu e atât o restituire ori imortalizare a mitologiei Călărașiului, cât o recompunere fantezistă a acesteia; cu alte cuvinte, un exercițiu borgesian, întrucât, cu riscul de a părea supra-reverențios, lipsa geniului, talentului ori vastei erudiții nu-mi îngăduie decât o palidă reflecție a stilului și tonului acestui mare scriitor: Jorge Luis Borges.
Cartierul se revarsă până în spațiul precis delimitat al copilăriei și adolescenței mele; această tulburătoare vecinătate însă nu mi-a insuflat vreodată dorința de a explora infamul ghetou. Fauna umană mizerabilă, pasiunile electrizante, scandalurile între clanurile țigănești, cuțitele, săbiile, pistoalele, m-au făcut să-l asemăn cu acele favelas din America Latină: în loc de milonga, maneaua cu învolburatele efuziuni faux-sentimentale și paradele de orgoliu; în loc de volubilitatea hispanică, suspiciunea și neîncrederea balcanică; în loc de culorile tropicale, un invariabil gri orbitor de trist.
La intrarea în cartier, o anacronică biserică de lemn se profilează prevestitor pe fundalul dezolant, biserică strămutată, cu tot cu altar, cu picturile murale bizantine, cu turnul de clopote și crucea din vârf, dintr-un sătuc hunedorean. E interesant de observat cum strămutarea e un laitmotiv al cartierului, după cum vom vedea mai târziu: exodul moldovenilor, jos, spre Sudul înfloritor sub soarele comunismului. Ferestrele blocurilor dau spre cimitir; oamenii “se trezesc cu morții la geam”. Probabil că recurența înmormântărilor cu tânguirile lor tămâioase și polifonice au produs un soi de modificare obscură în ființa locatarilor, întovărășiți permanent cu moartea. Dincolo de cartier se întinde calea ferată.
Dar să părăsim prezentul. Tragica întâmplare pe care o am în vedere s-a petrecut în acea Românie încă umbrită de impenetrabila Cortină de Fier, întâmplare care a dat chiar numele cartierului: Doi Moldoveni. Poate că trebuie să precizez: a spune doi moldoveni e inexact; unul dintre ei, nefericita victimă, era de prin partea locului.
Omul intră, după cum îi era obiceiul fiecărei seri, în cârciuma sordidă. Își roti privirile în lumina anemică și gălbuie deasupra capetelor scuturate de râs și vălătucilor de fum gros ale țigărilor Carpați. “Daniele, vino mă-ncoa’”, se auzi dinspre capătul barului. Înclină capul în semn de salut și se îndreptă spre tovarășii lui, trei tineri muncitori, onorabili reprezentanți ai idealului comunist. Gândește: “Dacă munca înnobilează, ăștia trei îs pă puțin marchiji.”. Își trase un scaun și luă loc.
-Ați auzit, mă, ce-a fost la Turnu Severin? Cică i-a arestat pă toți până la ultimu’ de la sindicatu’ ăla. Cum dracului îi zicea? SeLeOooo-…prelungi întrebător ultima vocală.
-SLOMR. Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România, completă unul din ei, un vlăjgan oacheș și expansiv.
-Da, mă, și pă Cană, și pă Brașoveanu, și pă Paraschiv, pă toți i-a băgat la temniță. Vreo patruj’ dă mii cu toții. Zice tovarășu’ că au călcat jurământu’ dă credință, că s-au revoltat.
Cârciuma sărăcăcioasă mai că stă să cadă. Conversațiile se izbesc de pereții scorojiți, din radio curg aceleași și aceleași șlagăre, câte unul se mai dă în stambă, înfierbântat de alcool. Daniel mai comandă câteva beri. Apoi își aprinde o țigară, sprijinit cu scaunul de perete. Mușcă din filtru și trage adânc, slobozind indiferent rotocoalele de fum. Contemplă visător traiectoriile bezmetice ale muștelor credincioase localului.
-Mai am puțin și mă dă ăștia afară, zice. Că moldoveanu’ lucrează mai mult pă mai puțin, ‘tu-i gura mă-sii. Nu-i suport, bă frate, pă jegoșii ăștia. Bașca că ne fură locurile dă muncă, da’ nu le suport nici accentu’ ăla de te zgârie pă bibilică. Nu-i suport și pace!
Tovarășii încuviințară tacit poliloghia duhnind a alcool și ură neîmpăcată. La tejghea, un moldovean mătăhălos, aureolat de o faimă ce nu-i făcea deloc cinste – se spunea că ar fi ucis doi oameni – ședea liniștit, sorbind din bere. Daniel îl privi stăruitor. Îi cunoștea faima. Chiar și așa, nu dădu înapoi.
-Bă, moldovene, zise el.
Moldoveanul sugea impasibil din sticla de bere.
-N-auzi, bă? Băăă! Ăla de la tejghea! Cu tine vorbesc, mă! insistă.
Tăcerea într-o cârciumă nu e niciodată de bun augur. Doar zumzăitul muștelor mai mărturisea vreo prezență.
-Deci așa, mă ignori, lua-te-ar dracu’ să te ia. Ori mi-oi fi și surd, pă lângă moldovean împuțit.
Daniel se ridică brusc, trântind scaunul la pământ. Se îndreptă, amenințător și împleticit, spre tejghea. Briceagul îi tremură în pumnul încleștat. Își croiește drum printre mesele murdare, își croiește drum spre propria pierzanie, deși n-avea cum să conceapă ireversibila tragedie care îl privea. Ajunge lângă trupul mătăhălos. Un taburet neocupat îi desparte. Daniel înfige briceagul în tejghea.
-Ia zi, mă auzi acuma, futu-te-n gură?! zise.
Un zgomot asurzitor se dispersă în toate colțurile barului: moldoveanul sparse sticla de bere de tejghea. Înainte ca ultimul ciob să cadă pe podea, moldoveanul descrie un semicerc fatal înspre gâtul lui Daniel cu jumătatea de sticlă rămasă. Daniel își duse mâna la gât; răsturnă, cu gâlgâituri disperate și clătineli, masa din apropiere. Se prăbuși la pământ. Nu-i veni să creadă: același sânge, și totuși nu același, globulele reînnoindu-se cu regularitate, același sânge, și totuși nu același, care a tresărit la prima iubire, același sânge, și totuși nu același, care s-a umflat la bucuria primului salariu, același sânge, și totuși nu același, care i-a circulat în artere, vene și capilare când a aflat că o să fie tată, același sânge, și totuși nu același, împrăștiat acum pe pardoseala rece. Apoi, nimic. Numai amețitoarea finalitate a morții.
Domnica Marius Cătălin
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) dă startul unei noi ediții a Cupei la Pescuit Sportiv, ce va avea loc în perioada 19–21 august 2025 pe pitoreasca Balta Milotina din Valea Argovei, județul Călărași.
Competiția, devenită deja o tradiție în rândul membrilor de sindicat pasionați de pescuit și natură, promite trei zile de relaxare, fair-play și socializare, într-un cadru natural deosebit. Evenimentul este organizat de SNPPC – biroul teritorial Călărași, cu sprijinul sponsorilor R&S Guard Security și C.B. Nadă Extra.
Organizatorii încurajează participarea tuturor membrilor SNPPC iubitori ai undiței, care sunt rugați să se înscrie în prealabil la reprezentanții locali ai sindicatului.
🎣 Obiectivul competiției nu este doar câștigarea premiilor, ci și întărirea spiritului de echipă și petrecerea timpului liber în mijlocul naturii.
Fir întins tuturor participanților!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Feteștiul se pregătește pentru cea de-a III-a ediție a Festivalului Tradițiilor Pescărești, eveniment ce va avea loc între 22 și 24 august 2025, în zona Parcului Trandafirilor din cartierul Fetești Oraș.
Organizat de Consiliul Județean Ialomița și Primăria Municipiului Fetești, festivalul promite trei zile pline de muzică, gastronomie și tradiții locale, adaptate contextului actual.
Pe scenă vor urca copiii de la Casa de Cultură Fetești, ansambluri locale și artiști consacrați, printre care Baboiash, Daniela Gyorfi, Morris & Dancers, Anca Neacșu (Asia), Monica (Angels), Gheorghe Gheorghiu, Shaz, Radu Spătaru și DJ Joe. Profesorii din școlile din Fetești își pot înscrie elevii în programul artistic până pe 20 august.
Vizitatorii vor putea gusta preparate pescărești tradiționale, vor descoperi expoziții dedicate istoriei pescuitului din Ialomița și vor putea admira meșteșugurile prezentate de artizani locali.
„Cum pescarul întinde plasa, așa adună bucuria” – spun organizatorii, care îi invită pe toți iubitorii de tradiții să se bucure împreună, pe malul Brațului Borcea, de poveștile și cultura comunității pescărești.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Evenimente
(VIDEO) 72 de ore de înot neîntrerupt pe canalul Siderurgic din Călărași. Mihai Badea a reușit performanța pentru un vis: prima casă Respite din România pentru copiii cu dizabilități
În weekendul 17–20 iulie, municipiul Călărași a fost martorul unei premiere emoționante și istorice: sportivul Mihai Badea a înotat timp de 72 de ore continuu pe canalul Siderurgic, într-o acțiune caritabilă dedicată strângerii de fonduri pentru construirea primei case de tip Respite din România, destinată copiilor cu dizabilități. Evenimentul, sprijinit de autoritățile locale și județene, a adus în prim-plan nu doar o performanță sportivă unică, ci și o lecție de solidaritate.
„În aplauzele celor prezenți și cu brațele amorțite de efort, Mihai Badea a ieșit din apă după 72 de ore de înot continuu. A fost mai mult decât o cursă, a fost o lecție de empatie și dedicare, susținute de comunitate și de autoritățile locale din Călărași. Totul pentru un vis pe care îl construim împreună”, a relatat reporterul Călărași Press prezent la fața locului.
Lecții despre răbdare, echipă și comunitate
În mijlocul efortului, Mihai Badea le-a vorbit tinerilor sportivi prezenți despre importanța răbdării și a echipei:
„Trebuie să ai răbdare. Vor fi perioade când o să vezi că activitatea nu-i sportivă, e sus, jos, sus, jos. Și dacă nu ai răbdare să construiești ceva, nu o să faci nimic. Iar cel mai important lucru e echipa.”
Pentru Mihai, această provocare extremă a fost despre mult mai mult decât înot:
„Ce mi-am dorit de la cursa asta e să creez o comunitate în jurul acestei căsuțe. Cam ce se întâmplă acum și ce văd eu… cred că ușor, ușor o să reușim. Este visul meu cel mai mare.”
Întrebat despre planurile sale de viitor, sportivul a răspuns cu un zâmbet:
„Planurile? Să mă duc în Grecia să înot și eu puțin. Aici avem o mare campioană lângă noi și îi mulțumesc foarte mult că a venit să mă susțină. Contează orice încurajare, mai ales când vine de la un campion.”
Mihai a rememorat și cele mai dificile momente:
„A doua noapte a fost cea mai grea. Eram foarte obosit și temperatura corpului scădea. Am avut un moment în care am simțit că nu mai pot duce. Am avut pe mine trei costume de neopren… dar am reușit. Asta contează.”
Frica, somnul și frigul au fost adversarii tăcuți din apă:
„Cred că a fost un cumul. Și frica pe care am avut-o înainte de cursă, anxietatea că s-ar putea întâmpla ceva din cauza epuizării. Somnul, frigul… toate.”
Autoritățile locale: „Călărașiul merită să devină stațiune turistică. Dunărea e o comoară”
Printre susținători s-au numărat și autoritățile locale. Primarul municipiului Călărași, Marius Dulce, a lăudat curajul lui Mihai și a evidențiat importanța protejării Dunării:
„Este clar că Dunărea este mai curată, iar acest lucru este rezultatul eforturilor făcute de organizațiile de mediu. Este apa pe care o bem, e resursa noastră, iar dacă vrem turism la Călărași, trebuie să avem ape curate, hoteluri curate și locuri atrăgătoare.”
În ceea ce privește promovarea sportului:
„Suntem prezenți la orice competiție. Mihai Badea și Martin Strel sunt nume mari. Prin astfel de acțiuni promovăm Călărașiul la nivel național. Efortul lui Mihai este uluitor. 72 de ore în apă… nu credeam că e posibil.”
Vicepreședintele Consiliului Județean Călărași, Laurențiu Dan Ionescu, a pus accent pe munca în echipă:
„Nimic nu e greu când ai o echipă de oameni inimoși. La Consiliul Județean nu se face nimic de unul singur. Mă bucur că am reușit, alături de sponsori și colegi implicați, să susținem acest eveniment.”
Propunere: Mihai Badea – Cetățean de Onoare al municipiului Călărași
Finalul evenimentului a adus și o veste importantă.
„Evenimentul este de excepție, la nivel european și mondial. Mihai Badea a demonstrat că este un sportiv ambițios, un om extraordinar. Voi propune în ședința din ianuarie 2026 ca Mihai să devină Cetățean de Onoare al municipiului Călărași. Este un semn de respect pentru această performanță”, a declarat reprezentantul CJ Călărași.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Președintele Colegiului Farmaciștilor Călărași: „Serviciul farmaceutic de noapte este un serviciu public și ar trebui susținut de autorități”
Femeia înjunghiată la Centrul Maternal din Călărași avea plângeri anterioare împotriva fostului concubin. Agresorul a fost arestat preventiv
Primarul Cristian Radu, prins în plasa DNA pentru mită de peste 500.000 de euro!
O fetiță de 4 ani, acroșată de o mașină a Poliției Locale pe o stradă din cartierul Fantoma
VIDEO. Copiii se joacă lângă șine. Parcul Constructorilor, vandalizat și nesigur
