Un nou act normativ schimbă fundamental modul în care companiile din România trebuie să gestioneze sănătatea psihică a angajaților. Epuizarea profesională, cunoscută sub numele de burnout, devine oficial un risc ce trebuie prevenit prin măsuri clare, obligatorii și verificabile. Autoritățile susțin că legea răspunde unei realități tot mai vizibile: presiunea constantă, volumul excesiv de muncă și lipsa echilibrului între viața profesională și cea personală afectează direct performanța și sănătatea lucrătorilor.

Evaluarea riscurilor psihosociale devine obligatorie

Potrivit noilor prevederi, angajatorii sunt obligați să includă în evaluarea riscurilor factori precum stresul ocupațional, suprasolicitarea, conflictele interne, lipsa predictibilității sau presiunea termenelor. Evaluarea trebuie realizată periodic și integrată în planul general de prevenire, la fel ca riscurile fizice sau tehnice.

Specialiștii în resurse umane consideră că această schimbare va obliga companiile să privească sănătatea mentală ca pe o componentă esențială a siguranței la locul de muncă, nu ca pe un subiect secundar.

Măsuri concrete pentru reducerea stresului

Legea introduce obligația implementării unor programe interne de prevenire a epuizării profesionale. Printre măsurile vizate se numără:

• reorganizarea sarcinilor pentru evitarea suprasolicitării;
• stabilirea unor limite clare privind disponibilitatea în afara programului;
• sesiuni de informare și instruire privind gestionarea stresului;
• acces la consiliere psihologică sau suport specializat;
• monitorizarea atentă a volumului de muncă în perioadele de vârf.

Angajatorii trebuie să demonstreze că au aplicat aceste măsuri, iar nerespectarea lor poate atrage sancțiuni.

Control mai strict asupra timpului de lucru

Un alt element central al legii îl reprezintă monitorizarea timpului de lucru. Companiile trebuie să asigure respectarea orelor de program, a pauzelor și a perioadelor de repaus. Orele suplimentare devin o excepție justificată, nu o practică permanentă.

Inspectorii de muncă vor putea verifica dacă angajații sunt solicitați în mod repetat în afara programului, iar angajatorii care încurajează cultura „muncii non-stop” riscă amenzi.

Dialog obligatoriu între angajatori și angajați

Legea pune accent pe comunicare și transparență. Angajatorii trebuie să creeze mecanisme prin care angajații pot semnala suprasolicitarea, conflictele sau disfuncționalitățile organizaționale fără teama de represalii. Consultarea periodică a personalului devine o obligație, iar feedbackul angajaților trebuie integrat în planurile de prevenire.

Responsabilitate directă pentru manageri

Conducerea companiilor are un rol esențial în aplicarea noilor reguli. Managerii trebuie instruiți să recunoască semnele epuizării profesionale și să intervină înainte ca situația să se agraveze. Lipsa acțiunii poate fi considerată neglijență, întrucât burnout-ul este tratat ca un risc profesional ce trebuie gestionat la nivel organizațional.

Un pas necesar într-o piață a muncii tensionată

Specialiștii consideră că legea vine într-un moment în care tot mai mulți angajați reclamă presiune, lipsă de predictibilitate și volum excesiv de muncă. În același timp, companiile se confruntă cu dificultăți în retenția personalului, iar prevenirea epuizării profesionale devine un element strategic.

Noua legislație schimbă paradigma: sănătatea psihică nu mai este o responsabilitate individuală, ci una instituțională. Angajatorii sunt obligați să creeze un mediu de lucru echilibrat, în care performanța nu se obține prin suprasolicitare, ci prin stabilitate, organizare și respect pentru limitele umane.

Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare meteo de vreme severă valabilă de joi seara (29 ianuarie, ora 20:00) până sâmbătă seara (31 ianuarie, ora 18:00).

Țara intră sub influența unei răciri accentuate: precipitații în aproape toate regiunile, ploi moderate cantitativ (10–20 l/mp, izolat 25 l/mp) în sud-est, ninsori predominant la munte și în Moldova, precipitații mixte în rest. Pe arii extinse se va produce polei și ghețuș.

Vântul se intensifică temporar în est și sud, cu rafale de 40–60 km/h, iar în sudul Moldovei, estul Munteniei și Dobrogea intră sub cod galben (29 ianuarie ora 22:00 – 31 ianuarie ora 20:00), unde rafalele vor atinge 50–65 km/h.

Temperaturile scad drastic, mai ales în zonele extracarpatice. Noaptea de sâmbătă spre duminică (31 ian/1 feb) va fi ger în Moldova, Dobrogea și estul Transilvaniei, cu minime între -14 și -10°C. Duminică gerul persistă în mare parte din Moldova.

Până miercuri, 4 februarie, vremea rămâne deosebit de rece și geroasă, cu temperaturi minime foarte scăzute, în special noaptea și dimineața, în estul și sud-estul țării.

Sudul Italiei trăiește zile de coșmar după trecerea unui ciclon extrem de puternic, care a lovit cu o violență rar întâlnită regiunile de coastă. Sicilia, Calabria și zone întinse din Sardinia au fost transformate în câmpuri de ruină, cu localități inundate, drumuri rupte și mii de oameni forțați să-și părăsească locuințele.

Furtuna a izbucnit brusc, alimentată de mase de aer cald și umed care au amplificat intensitatea fenomenului. Rafalele de vânt au depășit viteze greu de imaginat, smulgând acoperișuri, doborând copaci seculari și aruncând mașini în albiile râurilor umflate. În mai multe zone, nivelul apei a crescut într-o singură oră cât într-o lună întreagă de ploi obișnuite, provocând inundații fulger care au surprins comunitățile nepregătite.

În Sicilia, autoritățile au descris situația drept „un tablou de război”. Străzi întregi au fost înghițite de torenți, iar alunecările de teren au izolat sate întregi. Echipele de intervenție au lucrat neîntrerupt pentru a salva oameni blocați în case, în mașini sau pe acoperișuri, în timp ce nivelul apelor continua să crească. Porturile au fost închise, transportul feroviar a fost suspendat, iar rețelele de electricitate au cedat în numeroase localități.

Calabria a fost lovită la fel de dur. Râurile au ieșit din matcă, iar podurile au cedat sub presiunea apelor. În unele zone, drumurile au fost complet măturate, lăsând în urmă doar cratere și bucăți de asfalt sfâșiate. Mii de familii au rămas fără acces la apă potabilă și electricitate, iar autoritățile au instalat centre temporare pentru cei evacuați.

Guvernul italian a declarat stare de urgență, mobilizând resurse suplimentare pentru intervenții rapide și pentru sprijinirea comunităților afectate. Specialiștii avertizează că reconstrucția va dura luni întregi, poate chiar ani, având în vedere amploarea pagubelor și instabilitatea solului în zonele montane.

Peisajul lăsat în urmă de ciclon este unul dramatic: câmpuri acoperite de mâl, porturi devastate, cartiere întregi transformate în lagune și oameni care privesc neputincioși spre ceea ce a mai rămas din casele lor. Italia se confruntă din nou cu fragilitatea sa în fața fenomenelor meteorologice extreme, tot mai frecvente și mai violente.