Connect with us

Știri

Călărași: Au crescut taxele pentru locurile de veci, ajutorul de înmormântare s-a majorat cu 700 lei

Published

on

Administrația Cimitirelor din municipiul Călărași a anunțat o creștere a prețurilor pentru concesionarea locurilor de veci și a altor taxe speciale pentru serviciile funerare, începând cu data de 1 ianuarie 2023. Administrația Cimitirelor Călărași, serviciu aflat în subordinea Primăriei Municipiului Călărași, a reglementat aceste modificări prin HCL 304/16.12.2022 A.

Tarifele pentru concesionarea locurilor de veci au fost actualizate în trei zone diferite, iar valorile au crescut pentru fiecare categorie de perioadă menționată (10 ani, 25 de ani sau 49 de ani, precum și pentru perioada nelimitată).

În ceea ce privește tarifele de concesionare a locurilor de veci, există trei zone diferite, respectiv zona I, care include Cimitirul Central, Sf. Gheorghe, Sf. Lazăr și Sf. Anastasia, zona II, care include aceleași cimitire, și zona III, care include doar Cimitirul Sf. Lazăr. Valoarea pentru concesionarea locurilor de veci a crescut în fiecare categorie, atât pentru o perioadă de 10 ani, 25 de ani sau 49 de ani, cât și pentru perioada nelimitată.

Cimitirele Mircea Vodă și Măgureni nu au zone distincte, iar valoarea de concesionare a crescut pentru fiecare categorie de perioadă menționată.  Cu toate acestea, veterani și văduve de război, strămutați, deportați și revoluționarii decembrie 1989, beneficiază de un loc de veci gratuit cu o perioadă de concesionare de 49 de ani. În ceea ce privește taxele speciale pentru serviciile funerare, toate acestea au crescut în valoare, iar persoanele neidentificate sau cele sărace, cu avizul favorabil al Primarului, sunt exceptate de la plata acestor taxe.

Advertisement
În ceea ce privește taxele speciale pentru prestări de servicii funerare, acestea includ o taxă pentru înhumare/deshumare de pământ, o taxă pentru înhumarea în cavou (care include și materialele de igienizare și etanșeizare a criptei), o taxă pentru depunerea în capelă (doar pentru cei îmbălsămați și fără boli contagioase), o taxă pentru întreținerea cimitirului, o taxă pentru pază cimitir (care este inclusă în taxa de întreținere a cimitirului), o taxă pentru avizarea lucrărilor de împrejmuire a terenului concesionat sau de montare a plăcilor funerare (pentru concesionari și constructori) și o taxă pentru avizarea construcțiilor de cavouri (pentru concesionari și constructori). Toate aceste taxe au crescut în valoare.
Nr.crt. DENUMIRE SERVICIU VALOARE
1. Tarife concesionare locuri înhumare
1.1 Cimitirele:Central, Sf.Gheorghe, Sf.Lazăr, Sf.Anastasia
Termen Valoare
Actuală Propusă
a)   Zona I (Central, Sf.Gheorghe, Sf.Lazăr, Sf.Anastasia)
10 ani 100lei/mp 115lei/mp
25 ani 150lei/mp 173lei/mp
49 ani 200lei/mp 230lei/mp
Nelimitat 0 0
b)  Zona II (Central, Sf.Gheorghe, Sf.Lazăr, Sf.Anastasia)
10 ani 100lei/mp 115lei/mp
25 ani 150lei/mp 173lei/mp
49 ani 200lei/mp 230lei/mp
Nelimitat 0 0
c)   Zona III (Sf.Lazăr)
10 ani 80lei/mp 92lei/mp
25 ani 100lei/mp 115lei/mp
49 ani 150lei/mp 173lei/mp
Nelimitat 0 0
1.2 Cimitirele: Mircea Vodă și Măgureni
Fără zonă
10 ani 100lei/mp 115ei/mp
25 ani 120lei/mp 138lei/mp
49 ani 150lei/mp 173lei/mp
Nelimitat 0 0
1.3 Veterani și văduve de război, strămutați, deportați, revoluționarii decembrie 1989 – 1 loc 49 ani 0 0
2. Taxe speciale prestări servicii funerare
Taxă înhumare/deshumare pământ
2.1. Valoare actuală propusă
Central, Sf.Gheorghe, Sf.Lazăr, Mircea Vodă, Măgureni 371lei 427lei
Sf.Anastasia 441lei 507lei
Central, Sf.Gheorghe, Sf.Lazăr, Mircea Vodă, Măgureni

(deshumare)

371lei 427lei
Sf.Anastasia (deshumare) 441lei 507lei
Neidentificați sau persoane sărace (cu avizul favorabil al Primarului) 0 0
2.2. Taxă înhumare cavou (incluse materiale igienizare și etanșeizare criptă: var și mortar) 232lei 267lei

 

2.3. Taxă depunere în capelă (numai decedați îmbălsămați și fără boli contagioase – max.48 ore) 174lei 200lei
2.4. Taxă întreținere cimitir Central, Sf.Gheorghe, Sf.Lazăr, Sf.Anastasia, Măgureni 6,40lei/mp 7,40lei/mp
Mircea Vodă 6,40lei/mp 7,40lei/mp
2.5. Taxă pază cimitir (se însumează valoric cu taxa de întreținere cimitir) 17,40lei/obiectiv 20lei/obiectiv
2.6. Taxă avizare lucrări de: împrejmuire teren concesionat (concesionari) 35lei/loc 40lei/loc
montare plăci funerare (concesionari) 35lei 40lei
2.7. Taxă avizare lucrări de: împrejmuire teren concesionat (constructori) 35lei 40lei
montare plăci funerare (constructori) 35lei 40lei
2.8. Taxă avizare construcții cavouri (concesionari) 406lei/cavou 467lei/cavou
2.9. Taxă avizare construcții cavouri (constructori)

luni-vineri (08.00-16.30)

perioada 01.10-31.03

Advertisement

luni-vineri (08.00-19.00)

perioada 01.04-31.09

116lei/cavou 133lei/cavou
2.10. Taxă avizare construcții cavouri (constructori)

sâmbătă, duminică și sărbători legale

232lei/cavou 267lei/cavou
2.11. Taxă avizare lucrări interioare din beton chenare și ieșiri false, îmbinări ușoare prin sudură (concesionari) 116lei/chenar 133lei/chenar
2.12. Taxă avizare lucrări interioare din beton chenare și ieșiri false, îmbinări ușoare prin sudură (constructori)

luni-vineri (08.00-16.30)

 perioada 01.10-31.03

Advertisement

luni-vineri (08.00-19.00)

perioada 01.04-31.09

116lei/chenar 133lei/chenar
2.13. Taxă avizare lucrări interioare din beton chenare și ieșiri false, îmbinări ușoare prin sudură (constructori)

sâmbătă, duminică și sărbători legale

232lei/chenar 267lei/chenar
2.14. Taxă comandă execuție curățenie loc concesionat 9,30lei/mp 10,70lei/mp
2.15. Taxă întocmire acte concesiune 35lei/act 40lei/act
2.16. Taxă întocmire duplicate acte concesiune 174lei/act 200lei/act
2.17. Taxă căutare în arhivă 29lei/act 33lei/act
2.18. Taxă eliberare adeverințe 29lei/adeverință

46lei/adeverință regim urgență

33lei/adeverință

53lei/adeverință regim urgență

2.19. Taxă tămâiere 186lei 214lei
2.20. Plăcuță identificare loc de veci 20lei/buc. 23lei/buc.
Ajutorul de înmormântare a crescut cu 700 de lei, în anul 2023, ajungând astfel la valoarea totală de 6.789 de lei.

Indemnizația poate fi primită doar de un membru al familiei (soţul supravieţuitor; copilul; părintele; tutorele; curatorul; oricare persoană care dovedeşte cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces, dacă nu există altă solicitare din partea persoanelor menţionate mai sus), care depune cererea și prezintă certificatul de deces în original, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice.

Advertisement

Pachetele funerare pe care le oferim clienților sunt diverse, de la cele Economice, până la cele Premium. Pachetele economice sunt în jurul sumei de 2.700 de lei și conține minimul necesar pentru o înmormântare: lenjeria sicriului, crucea, transportul, preluarea de la domiciliu și tot ce este nevoie pentru un buget redus. Se pot face înmormântări decente cu ajutorul de deces oferit de către Casa de Pensii care este de aproximativ 6.700 de lei” a precizat Paul Militaru, într-un inteviu acordat CANALSUD.ro

Actualitate

Midiile și rapanele din Marea Neagră pot fi consumate din nou. ANSVSA a ridicat interdicția de recoltare

Published

on

Midiile și rapanele din Marea Neagră pot fi din nou colectate, după ce alerta emisă de Autoritatea Sanitar-Veterinară pe dat de 6 iunie a fost ridicată.

Analizele de laborator au confirmat că moluștele marine sunt sigure pentru consum, nefiind detectate acumulări de biotoxine în corpul acestora.

Identificarea alarmantă a algelor toxice în Marea Neagră a determinat autoritățile să ia măsuri stricte pentru protejarea sănătății publice. Echipele de specialiști din cadrul Direcției Sanitare Veterinare din Constanța au recoltat probe din diverse zone ale litoralului și au constatat un risc crescut de toxicitate a apei, cauzat de prezența unei alge periculoase.

”În consecință, autoritățile au decis închiderea zonelor trei și patru ale Mării Negre, adică porțiunea cuprinsă între Mangalia și Năvodari. Până la obținerea rezultatelor suplimentare, este interzisă culegerea de midii și rapane din aceste zone. De asemenea, comercializarea fructelor de mare recoltate între 23 mai și 3 iunie a fost interzisă pentru a preveni riscurile de contaminare” au transmis specialiștii, conform gandul.ro.

Advertisement

Pe 6 iunie, ANSVSA a impus interdicția culegerii moluștelor bivalve din două zone de producție clasificate din Marea Neagră: între Năvodari și Portul Constanța, respectiv între Agigea și Mangalia. Această măsură preventivă a fost luată după ce analizele apei au indicat un risc ridicat de toxicitate din cauza unei alge periculoase. În perioada celor 10 zile de restricții impuse, pescarii au avut permisiunea să recolteze midii, vongole și rapane doar din zona cuprinsă între Midia și Tulcea.

„În momentul în care apar alge care au doar un potențial toxic, ele sunt studiate la nivelul lanțului trofic și mai departe să vedem dacă eventualitatea aceasta se concretizează în corpul bivalvelor filtratoare” a declarat Adrian Bîlbă, activist de mediu, pentru stirileprotv.ro.

DSVSA Constanța a decis să anuleze Deciziile de închidere pentru cele două zone și să le redeschidă pentru recoltarea moluștelor bivalve. Această decizie a fost luată după ce analizele de laborator efectuate de Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară, pe probe de scoici și rapane recoltate la un interval de 48 de ore, au indicat că nu au fost detectate biotoxine marine în corpul acestora.

„Avem două buletine consecutive conforme în urma prelevărilor la interval de 48 de ore așa cum solicită regulamentele europene. Analizele sunt perfecte, zero biotoxine” spune Gabriel Nica, director executiv DSV Constanța, conform sursei menționate anterior.

Advertisement
Continue Reading

Actualitate

Zilierii români plătiți mai bine ca în străinătate. Județul în care se câștigă 100 de euro pe zi

Published

on

Într-un județ agricol din estul țării, muncitorii zilieri câștigă mai mult la culesul cireșelor decât ar câștiga la culesul căpșunilor în Spania. În plin sezon al fructelor românești, producătorii sunt dispuși să plătească până la 100 de euro pe zi pentru a atrage lucrători zilieri.

În localitatea Huși, județul Vaslui, zilierii câștigă 100 de euro pe zi de muncă, o sumă comparabilă cu cea plătită de spanioli pentru culegătorii de căpșuni. Totuși, muncitorii trebuie să culeagă cât mai multe fructe, plata fiind făcută în funcție de numărul de găleți adunate.

Un zilier a relatat că el și soția sa câștigă 1.000 de lei, echivalentul a aproximativ 200 de euro, pentru o zi de muncă. Muncesc în livada din Huși timp de trei-patru luni pe an, iar banii le sunt suficienți pentru a acoperi cheltuielile pe tot parcursul anului.

“Culeg cu soția mea împreună câte 90-100 de găleți pe zi. Duc acasă până în 1.000 de lei zilnic. Și în România se câștigă foarte bine. În străinătate am lucrat 12 ani, dar era mai greu ca aici. Câștigam 35 de euro pe zi, aici 100 de euro pe zi. Așa era munca plătită în Grecia când lucram acolo. Le spun tuturor care lucrează afară să se întoarcă în România că e mai bine de 1.000 de ori. Acolo ești sclav. Aici ești respectat. Am 40 de ani și de șapte ani nu mai plec la muncă în afară” a relatat Nicu pentru vremeanoua.ro.

Advertisement

Un tânăr întors recent din străinătate a declarat că preferă să muncească în România, unde câștigă la fel de bine și se bucură de confortul de a fi acasă.

„Eu culeg 40 de găleți și câștig 400 de lei pe zi. Împreună cu soția facem cam 600-700 de lei, depinde cât tragem. În străinătate, câștigam 100 de euro, dar aici e mai bine, la cireșe. În primul rând ești acasă”, a spus tânărul, conform aceleiași surse.

Proprietarul livezii de 30 de hectare este mulțumit atât de recoltă, cât și de muncitorii săi. Cireșele sunt vândute direct de la fermă la prețul de 8 lei pe kilogram, din care 1,42 lei acoperă costul culesului. Cu toate acestea, pe piață, prețurile ajung la 15-20 de lei pe kilogram din cauza adaosurilor comercianților.

„De la noi din fermă cireșele se vând cu 8 lei/kg, dar nu prea avem clienți. Nu mai merg cireșele la piață ca în trecut. Vin și cumpără câte 300 de kilograme pe zi. Când îi întrebi de ce așa puțin, spun că nu mai este forță de cumpărare la români. Noi le mai dăm la industrie sau în rețelele de hipermarketuri. De oamenii din livadă sunt foarte mulțumit. Culeg cu spor și își dau interesul. Am cam 90-100 de oameni pe zi, mulți din Vetrișoaia”, a explicat fermierul pentru vremeanoua.ro.

 

Advertisement

Continue Reading

Știri

Digi 24: Dezastru ecologic în județul Călărași. Una dintre cele mai mari bălți de pescuit din țară seacă

Published

on

sursă imagine: screenshot Digi24

Un reportaj realizat de Digi24 în județul Călărași arată imagini îngrijorătoare despre una dintre cele mai mari bălți din țară. E vorba despre Mostiștea, unde peste 100 de hectare au secat complet încă din primăvară din cauză că apa a fost folosită în exces pentru umplerea canalelor de irigații ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Așa cum prevede procesul tehnic, apa folosită pentru irigații trebuia completată la loc, însă pompa care trebuia să se ocupe de asta nu are curent ca urmare a unor datorii pe care agenția le are către furnizorul de energie electrică.

Dezastru ecologic în județul Călărași, pe balta Mostiștea, situată între comunele Mănăstirea și Dorobanțu. Apa a secat din cauza neglijenței și dezinteresului Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, blamată de autoritățile locale.

Digi24 a vorbit cu fostul director ANIF Călărași, Dumitru Stan, care a spus că „ne aflăm într-o situație critică, dar nu natura e de vină. Aici e de vină omul”, a declarat acesta. 

La rândul lui, primarul comunei Mănăstirea, Marian Iancu, a povestit că în luna martie balta era plină de apă și pești, însă „în urma secetei prelungite și a irigațiilor necontrolate, s-a ajuns unde se vede la acest moment”, a spus. „Din lacul Mostiștea, peste o sută de hectare, la această oră, este uscătură, nisip. În locul unde acum trei luni de zile, patru luni de zile, creșteau pești, acum pasc oile”.

Sursă imagine: screenshot Digi24

Sursele Digi24 arată că principala cauză a dezastrului actual este folosirea excesivă a apei pentru irigații, fără ca nivelul de apă să fie completat ulterior pentru a menține un echilibru. „Să pompeze apă, astfel încât prima dată să asigure nivelul corespunzător, după care să se facă o exploatare corectă și o întreținere corectă a acestui lac. Altfel, vor fi pagube mari”, explică Dumitru Stan pentru Digi24

Primarul comunei Mânăstirea cere ajutorul Guvernului pentru salvarea ecosistemului. Până atunci, două pompe ar putea remedia problema – însă una este foarte veche și defectă, iar cealaltă nu este racordată la curent ca să poată pompa apă din Dunăre din cauza unor datorii pe care ANIF le are către furnziorul de energie electrică. 

Advertisement

Continue Reading

Cele mai vizualizate