Cu ocazia Sărbătorii Rusaliilor, deputatul Alianței pentru Unirea Românilor, Mihai Claudiu Gheorghe, a transmis un mesaj emoționant tuturor românilor, de acasă și din diaspora, prin intermediul paginii sale oficiale de Facebook.

„Sărbătoarea Rusaliilor aduce peste neamul nostru binecuvântare, pace și lumină.
Este clipa în care ne rugăm mai curat, ne gândim mai adânc și ne întoarcem cu sufletul la rădăcini.
România adevărată trăiește prin credința celor simpli și prin puterea tăcută a celor care nu renunță la ce-i sfânt.
Duminică liniștită și binecuvântată tuturor!”, a transmis parlamentarul călărășean.

Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută și ca Pogorârea Sfântului Duh, este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, marcând momentul în care Duhul Sfânt s-a coborât peste apostoli și a întemeiat astfel Biserica creștină. În tradiția populară, este și un timp al purificării, al rugăciunii și al reconectării cu valorile autentice ale vieții.

Advertisement

Instituția Prefectului – Județul Călărași a transmis o atenționare meteorologică importantă pentru perioada 8–9 iunie 2025. Județul Călărași se va confrunta cu temperaturi extreme, disconfort termic accentuat și fenomene de instabilitate atmosferică.

🔶 Sâmbătă, 7 iunie

– În intervalul orar 12:00 – 21:00, este emis un cod galben și portocaliu de caniculă, cu temperaturi care vor urca între 33 și 37°C. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși 80 de unități, ceea ce înseamnă un disconfort termic accentuat, în special la orele prânzului și după-amiaza.

– Începând cu ora 14:00 și până în dimineața zilei de duminică, ora 03:00, județul intră sub cod galben de instabilitate atmosferică accentuată. Sunt prognozate averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și posibil grindină.

🔶 Duminică, 8 iunie

– Între orele 12:00 – 21:00, se menține codul galben de caniculă, cu temperaturi cuprinse între 31 și 34°C și un nivel crescut de disconfort termic.

Advertisement

Titlul de „cel mai mare șobolan din lume” este deținut de șobolanul de bambus din Sumatra (Rhizomys sumatrensis), o specie care trăiește în Asia de Sud-Est, inclusiv în țări precum China, Malaezia, Indonezia și Thailanda. Acești șobolani pot atinge lungimi de 50-75 cm, incluzând coada, și o greutate de până la 4 kg, ceea ce îi face de câteva ori mai mari decât șobolanul cenușiu obișnuit (Rattus norvegicus), care rareori depășește 500 de grame. Spre deosebire de rudele lor urbane, șobolanii de bambus au un aspect robust, cu blană deasă și cozi scurte, ceea ce îi face să semene mai degrabă cu niște cârtițe decât cu șobolanii tipici.

Acești șobolani trăiesc în galerii subterane pe care le sapă cu ghearele lor puternice, hrănindu-se în principal cu rădăcini, tulpini de bambus și alte materiale vegetale. Modul lor de viață subteran îi protejează de prădători și le permite să prospere în pădurile tropicale umede. Adaptabilitatea lor este impresionantă: pot supraviețui în medii variate, de la dealuri împădurite la câmpii joase, demonstrând o reziliență care i-a ajutat să persiste în ecosisteme complexe.

Mituri și legende urbane

În ultimii ani, relatările despre „șobolani uriași” au captat atenția publicului, mai ales în China, unde povești despre exemplare de dimensiuni neobișnuite au devenit virale. Un caz notabil a fost raportat în 2009, în provincia Fujian, unde un șobolan de peste 4 kg ar fi fost capturat. Cu toate acestea, astfel de relatări sunt adesea lipsite de confirmare științifică sau se dovedesc a fi cazuri izolate de șobolani obișnuiți, dar neobișnuit de mari. Media tinde să exagereze aceste povești, transformând un exemplar supradimensionat al unei specii comune într-un „monstru” pentru a atrage atenția.

Aceste legende urbane nu sunt unice pentru China. În orașe mari din întreaga lume, precum New York sau Londra, șobolanii urbani (Rattus norvegicus) sunt adesea descriși ca fiind „cât o pisică”, deși în realitate rareori depășesc 1 kg. Factorii precum accesul la hrană abundentă în mediile urbane pot duce la exemplare mai mari decât media, dar nu la dimensiunile mitice descrise în povești.

Advertisement

Comparații cu alte rozătoare

Pentru a pune lucrurile în perspectivă, este important să diferențiem șobolanii de alte rozătoare. Cel mai mare rozător din lume este capibara (Hydrochoerus hydrochaeris), originară din America de Sud, care poate cântări între 35 și 65 kg și atinge lungimi de peste 1 metru. Cu toate acestea, capibara nu este un șobolan, ci un animal distinct, cu un comportament social și o preferință pentru habitatele acvatice. Alte rozătoare mari, precum nutria (Myocastor coypus) sau șobolanul de Gambie (Cricetomys gambianus), folosit uneori pentru detectarea minelor explozive datorită simțului său olfactiv, sunt de asemenea impresionante, dar nu ating dimensiunile șobolanului de bambus în categoria șobolanilor propriu-ziși.

Impactul cultural și ecologic

Șobolanii, indiferent de mărime, au avut un impact semnificativ asupra culturii și mediului. În multe culturi, sunt văzuți ca simboluri ale supraviețuirii și adaptabilității, dar și ca purtători de boli sau dăunători. În ecosisteme, șobolanii de bambus joacă un rol important, contribuind la aerarea solului prin galeriile lor și la dispersarea semințelor. Totuși, în mediile urbane, speciile invazive precum șobolanul cenușiu pot avea un impact negativ, afectând recoltele și sănătatea publică.

Concluzie

Cei mai mari șobolani din lume, precum șobolanul de bambus din Sumatra, sunt creaturi fascinante care demonstrează diversitatea incredibilă a naturii. Deși poveștile despre „șobolani uriași” din China sau alte părți ale lumii pot captiva imaginația, realitatea este mai nuanțată, dar la fel de interesantă. Acești șobolani nu sunt doar supraviețuitori, ci și actori importanți în ecosistemele lor, amintindu-ne că până și cele mai neașteptate creaturi pot avea un rol esențial în lume.

Advertisement