La zi
Bulgaria a majorat tarifele vinietelor auto începând cu 1 mai 2025
Începând cu data de 1 mai 2025, șoferii români care călătoresc sau tranzitează Bulgaria vor fi nevoiți să plătească mai mult pentru vinietele electronice necesare utilizării infrastructurii rutiere publice. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a emis o informare oficială prin care anunță că tarifele vinietelor pentru autovehiculele cu masa maximă tehnic admisibilă de până la 3,5 tone vor crește cu 10%. Această măsură se aplică tuturor autoturismelor, categorie frecvent utilizată de turiștii români care se îndreaptă spre litoralul bulgăresc, Grecia sau Turcia.
Noile tarife pentru vinietele electronice, valabile de la 1 mai 2025, sunt următoarele:
- Vinieta de weekend (valabilă de vineri, ora 12:00, până duminică, ora 23:59): 10 leva (aproximativ 5 euro);
- Vinieta săptămânală: 15 leva (aproximativ 8 euro);
- Vinieta lunară: 30 leva (aproximativ 15 euro);
- Vinieta trimestrială: 54 leva (aproximativ 28 euro);
- Vinieta anuală: 97 leva (aproximativ 50 euro).
Această majorare vine în contextul în care autoritățile bulgare urmăresc să își consolideze bugetul pentru întreținerea și modernizarea infrastructurii rutiere, aliniindu-se totodată standardelor europene. De asemenea, MAE avertizează că, începând cu 1 aprilie 2025, taxele de drum tip TOLL, aplicabile autovehiculelor de transport marfă și pasageri cu masa peste 3,5 tone, vor fi și ele ajustate, cu o creștere de 10%. O nouă majorare a acestor taxe este programată pentru 1 septembrie 2025, tot cu 10%.
Cum și de unde se poate achiziționa vinieta?
Vinieta electronică este obligatorie pentru toate autostrăzile și drumurile naționale din Bulgaria și trebuie achiziționată cel târziu la intrarea pe teritoriul țării. Aceasta poate fi cumpărată rapid și simplu online, prin platforma oficială www.bgtoll.bg, unde șoferii trebuie să introducă numărul de înmatriculare, țara de înregistrare a vehiculului, categoria acestuia și perioada de valabilitate dorită. Plata se poate efectua cu cardul bancar, iar confirmarea este trimisă pe e-mail. Alternativ, vinietele pot fi achiziționate și fizic, de la punctele de trecere a frontierei, benzinării autorizate (cum ar fi Lukoil, OMV sau Shell), terminale de autotaxare sau sucursale EasyPay și FastPay.
Atenție la amenzi!
Autoritățile bulgare efectuează controale stricte prin sisteme automate de verificare a vinietelor. Circulația fără o vinietă validă atrage o taxă compensatorie de 70 leva (aproximativ 36 euro) pentru autoturisme, plătibilă pe loc, exclusiv cu cardul bancar. Pentru a evita astfel de sancțiuni, MAE recomandă șoferilor să verifice cu atenție datele introduse la achiziționarea vinietei și să se asigure că aceasta este activă pe toată durata călătoriei.
Sfaturi pentru șoferi
- Planificați-vă călătoria: Verificați din timp tarifele actualizate și achiziționați vinieta înainte de a intra în Bulgaria.
- Păstrați dovada plății: Confirmarea primită pe e-mail sau SMS poate fi utilă în cazul unui control.
- Consultați surse oficiale: Pentru informații suplimentare, accesați site-ul www.bgtoll.bg sau contactați Agenția „Infrastructura Rutieră” din Bulgaria la numărul +359 700 13 020, disponibil 24/7.
- Respectați legislația rutieră: Asigurați-vă că aveți toate documentele vehiculului și asigurările valabile.
Această majorare a tarifelor, deși poate părea o povară suplimentară pentru turiști, reflectă eforturile Bulgariei de a îmbunătăți calitatea drumurilor. Cu toate acestea, șoferii sunt sfătuiți să își planifice atent bugetul pentru a evita surprizele neplăcute în timpul călătoriilor. Pentru cei care întâmpină dificultăți, Ambasada României la Sofia este disponibilă la numerele +359 2 971 2858, +359 2 973 3510 sau, în cazuri de urgență, la +359 879 440 758.
Sursa: Informații preluate din comunicatele Ministerului Afacerilor Externe al României și surse media citate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
GEST DE SUFLET LA CĂMINUL „SF. ANTIM IVIREANUL” – BUNICUȚELE AU TRICOTAT DARURI PENTRU MOȘ NICOLAE, IAR EMOȚIILE AU UMPUT CAMERA
La Căminul „Sfântul Antim Ivireanul”, apropierea sărbătorilor de iarnă a venit cu căldură adevărată. Un grup de bunicuțe a lucrat în ultimele săptămâni la mici daruri tricotate, pregătite cu grijă pentru celelalte rezidente ale centrului. Fiecare surpriză – pufoasă, colorată și făcută cu migală – poartă câte o parte din inima celor care au vrut să dăruiască bucurie.
Darurile au fost împărțite în ajun de Moș Nicolae, iar atmosfera a fost încărcată de emoție. Zâmbete sincere, îmbrățișări, lacrimi de recunoștință – toate au transformat un gest simplu într-o lecție de bunătate.
Pentru aceste femei în vârstă, sărbătoarea nu înseamnă doar a primi, ci mai ales a dărui. Momentul a demonstrat încă o dată că generozitatea nu ține cont de vârstă, ci de inimă.
La final, reprezentanții căminului au transmis mulțumiri celor care au făcut posibil acest moment: Toader Doina, Mimi Alecu, Tania Toma, Carmen Bunea, Ionelia Babacu, Georgiana, Rodica Gheorghe, Elena Bălan și Mariana Duță.
Un mic gest, o mare emoție – iar la Căminul „Sf. Antim Ivireanul”, spiritul sărbătorilor a sosit mai devreme decât oriunde.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Profesoara universitară Rodica Mihaela Stănoiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între decembrie 2000 și martie 2004, a încetat din viață pe 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută pe 10 mai 1939 în localitatea Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a fost o figură importantă în justiția românească de la începutul anilor 2000, într-o perioadă de intense reforme pentru aderarea la Uniunea Europeană și de controverse privind independența sistemului judiciar.
După 1990, a intrat în politică, devenind senator din partea PDSR (ulterior PSD) pentru județul Olt, cu mai multe mandate consecutive începând din 1996.
Pe plan academic, a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961, a obținut doctoratul în drept în 1975 și a urmat stagii de specializare în criminologie și drept comparat la universități din Montreal și Strasbourg. După 1990, a predat la instituții precum Universitatea „Spiru Haret” și Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, fiind autoare a numeroase lucrări în domeniul criminologiei și dreptului penal.
Mandatul de ministru al Justiției
Numită în decembrie 2000, Rodica Stănoiu a coordonat reorganizarea Ministerului Justiției și numiri cheie în sistem, în contextul monitorizării europene. Mandatul său a fost asociat cu dezbateri aprinse privind arhivele fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (SIPA), suspectate că ar fi fost folosite pentru presiuni asupra magistraților.
După 2004, a ocupat poziții precum consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Administrației Prezidențiale în mandatul lui Ion Iliescu, înainte de a reveni în Senat. Ulterior, s-a retras treptat din politică, rămânând activă în mediul academic și în dezbateri de specialitate pe teme de drept penal.
Specialistă în criminologie și drept penal
Dincolo de cariera politică, Rodica Stănoiu a fost recunoscută ca expert în criminologie, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și participant la conferințe internaționale. A condus asociații profesionale în domeniu și a contribuit la proiecte de lege în materie penală. Foști studenți și colaboratori i-au apreciat contribuția la formarea generațiilor de juriști, deși numele său a rămas legat de controversele anilor 2000.
În ultimii ani, a apărut rar în public, limitându-se la comentarii punctuale pe teme de justiție și politică penală.
Verdictul definitiv de colaborare cu Securitatea
Cariera Rodicăi Stănoiu a fost umbrită de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. În 2006, CNSAS a stabilit că ar fi furnizat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta” între 1983 și 1987. Ea a contestat decizia, invocând erori și falsuri.
După un lung proces, Curtea de Apel Oradea a menținut verdictul în 2012, iar Înalta Curte de Casație și Justiție l-a confirmat definitiv în 2014, concluzionând că a colaborat ca poliție politică. Pe fondul scandalului, a părăsit PSD în 2006 și s-a alăturat Partidului Conservator în 2007. Până la final, a negat public acuzațiile, susținând că notele i-au fost atribuite pe nedrept.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Stimați utilizatori, vă transmitem atașat lista cu planificarea citirii contoarelor din apartamente, aferente lunii DECEMBRIE 2025
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
MINIVACANȚĂ CU AMENZI ȘI DOSARE! Peste 500 de polițiști în teren, zeci de infracțiuni constatate
Muzeul Dunării de Jos anunță două ateliere tematice dedicate tradițiilor de iarnă, în perioada 15–17 decembrie
PPC blue lansează campania „Energie pentru un nou drum”, un angajament pentru viitorul tinerilor instituționalizați
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
