La zi
Boala pielii „scoarță de copac“, este o afecțiune genetică rară
Boala pielii „scoarță de copac“, cunoscută medical sub numele de ihtioză arlechin, reprezintă una dintre cele mai rare și impresionante afecțiuni genetice care afectează pielea umană. Această tulburare severă este cauzată de mutații în gene, în special în gena ABCA12, responsabilă pentru reglarea transportului lipidelor în stratul cornos al pielii. Când această genă este defectă, procesul de formare a pielii este grav perturbat, ducând la o keratinizare anormală. Rezultatul este o piele extrem de groasă, uscată și crăpată, care seamănă în mod izbitor cu scoarța unui copac, de unde și denumirea populară a bolii. Această afecțiune este nu doar o provocare medicală, ci și una emoțională și socială, având un impact profund asupra vieții celor afectați și a familiilor lor.
Simptomele ihtiozei arlechin sunt evidente imediat după naștere. Bebelușii se nasc cu o piele rigidă, acoperită de plăci groase, de forma unor solzi mari, care pot fi de culoare albicioasă sau gălbuie. Aceste plăci sunt despărțite de crăpături profunde, care pot sângera și care conferă pielii un aspect de „armură“ fragmentată. Pielea groasă limitează sever mobilitatea, afectând articulațiile și capacitatea de mișcare. În plus, trăsăturile faciale pot fi distorsionate: pleoapele se pot întoarce spre exterior (ectropion), ceea ce duce la uscarea ochilor și la riscuri de infecții corneene, iar buzele pot fi evertite (eclabium), îngreunând alăptarea sau hrănirea. Alte complicații includ dificultăți respiratorii din cauza constricției toracice și un risc crescut de infecții bacteriene, deoarece crăpăturile pielii permit pătrunderea agenților patogeni.
Din punct de vedere genetic, ihtioza arlechin este o afecțiune autozomal recesivă, ceea ce înseamnă că ambii părinți trebuie să fie purtători ai genei mutante pentru ca boala să se manifeste la copil. Frecvența sa este extrem de scăzută, afectând aproximativ 1 din 300.000 de nou-născuți, ceea ce o face una dintre cele mai rare boli genetice cunoscute. Diagnosticul se stabilește de obicei la naștere, pe baza aspectului clinic distinctiv, dar poate fi confirmat prin teste genetice care identifică mutațiile specifice.
Tratamentul ihtiozei arlechin este complex și necesită o abordare multidisciplinară. În primele zile de viață, bebelușii afectați sunt adesea internați în unități de terapie intensivă neonatală pentru a gestiona complicațiile imediate, cum ar fi deshidratarea, dezechilibrele electrolitice și infecțiile. Îngrijirea pielii este esențială și implică aplicarea frecventă de emoliente și creme hidratante pentru a înmuia plăcile și a preveni crăpăturile. În unele cazuri, se folosesc retinoizi sistemici, care ajută la reducerea producției excesive de keratină, deși aceștia pot avea efecte secundare semnificative. Terapiile de susținere, cum ar fi fizioterapia pentru menținerea mobilității articulațiilor și intervențiile chirurgicale pentru corectarea ectropionului, pot fi, de asemenea, necesare.
Dincolo de aspectele medicale, ihtioza arlechin ridică provocări sociale și psihologice. Aspectul neobișnuit al pielii poate atrage stigmatizarea, iar persoanele afectate pot întâmpina dificultăți în integrarea socială. Sprijinul psihologic și grupurile de suport pentru pacienți și familii joacă un rol crucial în gestionarea impactului emoțional al bolii. În plus, progresele în medicină, inclusiv terapiile genetice aflate în stadii experimentale, oferă speranțe pentru viitor, deși în prezent nu există un tratament curativ.
Această afecțiune subliniază fragilitatea echilibrului genetic și complexitatea sistemului pielii umane. Deși este o boală rară, ihtioza arlechin atrage atenția asupra necesității cercetării continue în domeniul bolilor genetice și al terapiilor personalizate, oferind o lecție profundă despre diversitatea și reziliența corpului uman.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
La zi
Deputatul Mihai Gheorghe, mesaj de Ziua Sfintei Cuvioase Parascheva: „Să ne fie această zi prilej de rugăciune, de unitate și de iubire față de valorile noastre creștine și românești”
Deputatul AUR de Călărași, Mihai Gheorghe, a transmis un mesaj cu ocazia sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva – Ocrotitoarea Moldovei și a poporului român credincios, marcată astăzi, 14 octombrie, de întreaga țară.
„Astăzi, 14 octombrie, întreaga Românie își pleacă fruntea în fața Sfintei Cuvioase Parascheva, numită cu drag Ocrotitoarea Moldovei și Maica celor necăjiți. De sute de ani, credința românilor s-a legat strâns de numele ei, iar pelerinajul de la Iași a devenit un simbol al unității, al nădejdii și al iubirii de Dumnezeu”, a scris parlamentarul călărășean.
Mihai Gheorghe a subliniat că Sfânta Parascheva nu este doar o icoană a sfințeniei, ci și o mărturie a rădăcinilor adânci ale credinței românești:
„În rugăciunea către ea se regăsește sufletul românesc — smerit, dar puternic, iubitor și statornic în credință.”
Deputatul a amintit că în bisericile din toată țara, clopotele bat astăzi pentru pace, sănătate și binecuvântarea României, iar credincioșii își pleacă inimile în semn de recunoștință față de cea care „de secole, veghează asupra noastră”.
În finalul mesajului, Mihai Gheorghe le-a transmis urări tuturor celor care poartă numele Parascheva, Paraschiv sau Paraschiva:
„Să ne fie această zi prilej de rugăciune, de unitate și de iubire față de valorile noastre creștine și românești.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Seniorii din cadrul Căminului „Sfântul Antim Ivireanul” au început ziua de astăzi într-un mod deosebit, participând la o slujbă religioasă desfășurată la Crucea de Leac din localitatea Coslogeni, un loc încărcat de spiritualitate și tradiție.
După momentul de rugăciune, la invitația conducerii Consiliului Județean Călărași, vârstnicii au avut ocazia să viziteze sediul instituției județene, unde aleșii locali și personalul administrativ își desfășoară activitatea zilnică. Vizita a fost un prilej de socializare, de învățare și de apropiere între generații, aducând bucurie și emoție în rândul seniorilor.
📸 „Zi frumoasă tuturor!” – au transmis reprezentanții Căminului, care continuă să ofere beneficiarilor momente de suflet și activități menite să le îmbogățească viața de zi cu zi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Fapt Divers
Ostroavele Dunării la Călărași: Jungla sălbatică cu păsări rare și peisaje de basm – Aventură ecoturistică pe fluviu, la doi pași de București!
Ostroavele Dunării la Călărași: Oaze sălbatice ale Bărăganului
În inima Bărăganului, acolo unde Dunărea își desenează cursul cu o măreție tăcută, între kilometrii 300 și 425, fluviul își dezvăluie chipul sălbatic și poetic. Pe o întindere de 125 de kilometri, se înșiră ca niște nestemate cele zece ostroave majore, vegheate de Agenția pentru Protecția Mediului Călărași. Nu sunt doar insule de aluviuni, ci fragmente vii dintr-un poem natural, unde viața pulsează în ritmuri ancestrale. Georgescu, Albina, Haralambie, Ciocănești, Pisica (sau Tărmășan), Șoimul, Turcescu, Tiul, Cianul și Fermecatul – nume ce par desprinse dintr-un basm – adăpostesc o biodiversitate rară, fiind parte din siturile Natura 2000 și din rezervații protejate prin lege.
Aici, fluviul modelează peisaje de o frumusețe aproape mitologică: păduri de luncă se împletesc cu stufărișuri și canale leneșe, iar lumina se filtrează printre ramuri ca o rugăciune tăcută. Vegetația e dominată de plopi albi și negri, salcii pletoase, ulmi de luncă și stejari brumării, iar vița-de-vie sălbatică și lianele transformă unele ostroave în jungle temperate, unde timpul pare suspendat.
Comori ecologice în mijlocul apelor
Insulele variază ca dimensiune, de la câteva zeci la sute de hectare, și joacă un rol crucial în migrația, cuibăritul și iernarea păsărilor din bazinul dunărean. Ciocănești, Haralambie și Șoimul sunt declarate rezervații naturale, iar întregul ansamblu face parte din situl Dunăre – Ostroave. Fauna este uluitoare: peste 1.100 de specii de animale, de la nevertebrate la mamifere, de la amfibieni la păsări rare. Canalele interioare devin leagăne pentru reproducerea peștilor, iar insulele oferă adăpost mistreților, căprioarelor și chiar animalelor domestice ce traversează apele scăzute în anotimpurile calde.
Sanctuarul păsărilor rare
Ostroavele sunt un paradis pentru peste 150 de specii de păsări, multe dintre ele aflate sub protecție europeană. Pelicanul creț, cu anvergura sa impresionantă, șoimul dunărean, vulturul codalb, rața roșie, cormoranul mic, stârcii, egretele, pescărușii și chirele de baltă își găsesc aici refugiu. Anual, peste 21.000 de păsări migrează prin această zonă, legând ostroavele de Delta Dunării și de zonele umede din Bulgaria. Proiectele de conservare au adus platforme de cuibărit și păduri de plop alb, iar eforturile continuă, într-un dialog tăcut între om și natură.
Ostrovul Pisica: Tărmășanul fermecat
Dintre toate, Ostrovul Pisica – cunoscut și ca Tărmășan – se distinge printr-o frumusețe aparte. Cele 29 de hectare ale sale sunt acoperite de păduri dese, liane și viță-de-vie sălbatică, creând un decor aproape oniric. Situat în apropiere de comuna Dervent, la o oră de navigație de Călărași, insula adăpostește specii pe cale de dispariție: pescărelul albastru, silvii, scărițe și sticleți. Este un habitat conservat cu grijă, unde eroziunea naturală și variațiile apei păstrează un echilibru fragil și sacru.
Ecoturism și aventură în ritmul fluviului
Accesibile doar cu barca, ostroavele păstrează o sălbăticie autentică, oferind oportunități rare de ecoturism. Județul Călărași, străjuit de Dunăre și brațul Borcea, devine o destinație ideală pentru pescari, vânători, observatori de păsări și pasionați de cicloturism. Bărci cu vâsle și biciclete sunt oferite gratuit pentru explorare, iar trasee precum Cursa Dunării Călărășene atrag anual iubitori de natură. Brațul Borcea, cu plajele sale fine și pădurile subțiri, completează tabloul, oferind o evadare accesibilă dinspre București sau Constanța. Accesul este reglementat cu grijă, pentru a proteja echilibrul delicat al ecosistemului.
Provocări și protecție
Aceste oaze sunt vulnerabile în fața schimbărilor climatice, a variațiilor dramatice ale nivelului apei și a intervențiilor umane. Protecția lor, prin convenții internaționale și programe europene, este vitală pentru păstrarea biodiversității și a echilibrului întregului bazin dunărean. Monitorizarea continuă le transformă în martori tăcuți ai unei naturi care încă rezistă.
Ostroavele Dunării la Călărași nu sunt doar insule – sunt punți între om și sălbăticie, între prezent și mit. Aici, fluviul nu curge doar cu apă, ci cu povești. Fie că vâslești spre Ostrovul Pisica sau privești pelicanii din umbra unui plop, vei simți chemarea unei lumi în care natura își păstrează dreptul la poezie. Descoperă-le cu răbdare și respect, și vei pleca purtând în tine o tăcere care nu se uită.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Modificările legislative modelează reglementările jocurilor de păcănele și standardele de raportare media
Biblioteca Județeană Călărași aduce lectura mai aproape de copiii din comunitate
Bogdan Mihai Simion și „Lăutarii de Mătase” aduc la Călărași un spectacol unic de muzică tradițională românească
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
