Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 4°C | Anul XI Nr. 542

Știri

Bîrcă: Am avizat favorabil în Comisia pentru Agricultură Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Published

on

Constantin Bîrcă, deputat și membru al Comisiei de Agricultură din cadrul Parlamentului, a avizat pozitiv Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Potrivit noii legi, personalul contractual din cadrul unităților subordonate APIA va primi un salariu asemănător cu cel din aparatul central al Agenției. Proiectul de Lege a primit acordul majorității grupurilor parlamentare, cu excepția USR, și urmează să fie supus dezbaterii în plenul Parlamentului.

Bîrcă a subliniat importanța muncii desfășurate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru fermierii români, având în vedere experiența sa de lucru în cadrul APIA. Drept urmare, el s-a implicat activ în inițierea acestei legi și a sprijinit-o cu toată puterea sa. Bîrcă consideră că salarizarea personalului care ajută agricultura din România este esențială pentru a asigura funcționarea eficientă a Agenției și a încuraja munca acestora.

El a menționat, de asemenea, că APIA a avut o rată medie anuală de absorție a fondurilor europene de peste 96% de la intrarea României în UE, o performanță unică, având în vedere structura subdimensionată a personalului. Bîrcă a concluzionat că aprecierea și sprijinirea celor care ajută agricultorii sunt esențiale și că prin această lege se urmărește acest obiectiv.

“Am avizat favorabil în Comisia pentru Agricultură Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Potrivit noii legi, personalul contractual din cadrul unităților subordonate APIA va beneficia de un salariu similar cu cel din aparatul central al Agenției. Proiectul de Lege urmează să ajungă în plenul Parlamentului, unde există un acord al grupurilor parlamentare, cu excepția USR.
Am lucrat în cadrul APIA și știu despre ce muncă este vorba acolo și cât de importantă este activitatea Agenției pentru fermierii români, așa că am sprijinit cu toată puterea această lege, fiind și unul dintre inițiatori. Aceasta face dreptate cu privire la salarizarea celor care ajută atât de mult agricultura din țara noastră.
Reamintesc aici că APIA are de la intrarea României în UE o rată medie anuală de absorție a fondurilor europene de peste 96%, o performanță unică, și asta în condițiile unei structuri de personal mult subdimensionate.
Credința mea e că trebuie să îi apreciem și să îi susținem pe cei care ajută agricultorii și prin această lege asta încercăm să facem.” – scrie Constantin Bîrcă într-o postare pe o rețea de socializare.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Știri

Ordonanța Trenuleț 2026: Taxe mai mici pentru firme, austeritate la stat și sprijin pentru vulnerabili

Published

on

Guvernul pregătește adoptarea astăzi, 23 decembrie, a proiectului de Ordonanță de Urgență cunoscut drept „Ordonanța Trenuleț”, care stabilește principalele măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2026. Documentul, publicat luni seară în transparență decizională de Ministerul Finanțelor, include un mix de relaxări fiscale pentru mediul de afaceri, reduceri de cheltuieli publice și protecție socială pentru categoriile vulnerabile.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că măsurile sunt agreate în coaliție și vizează un cadru fiscal mai stabil: „Venim cu taxe mai mici și reguli mai simple pentru business, sprijin pentru salariații cu venituri mici, mai puțină birocrație, reguli stricte la banii publici și combaterea evaziunii. Protejăm astfel puterea de cumpărare a celor vulnerabili și menținem echilibrele macroeconomice.”

Principalele măsuri propuse:

  • Salariu minim brut: Crește la 4.325 lei de la 1 iulie 2026. Facilitățile fiscale (scutire impozit și contribuții) se mențin parțial: 300 lei neimpozabili până la 30 iunie 2026, apoi 200 lei până la sfârșitul anului.
  • Impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA): Scade de la 1% la 0,5% de la 1 ianuarie 2026.
  • Microîntreprinderi: Cotă unică de 1% la impozitul pe venit.
  • Impozit pe construcții („taxa pe stâlp”): Abrogat începând cu anul fiscal 2027.
  • Impozit pe dividende: Crește la 16% de la 1 ianuarie 2026.
  • Punct de amendă: Majorat la 216,2 lei de la 1 iulie 2026.
  • Cheltuieli publice: Salariile bugetarilor (inclusiv din companii de stat) rămân înghețate al doilea an consecutiv. Se mențin premiile, bonusurile și alte drepturi salariale la nivelul din 2025.
  • Subvenții politice: Reduse cu 10% față de 2025, inclusiv pentru partide și minorități. Sumele forfetare pentru parlamentari scad tot cu 10%.
  • Sănătate: Majorarea punctului pentru serviciul medical la 6,5 lei amânată până la 1 ianuarie 2027.
  • Protecție socială: Ajutorul pentru facturile la energie electrică pentru vulnerabili prelungit până la 31 decembrie 2026.

Ordonanța include și măsuri pentru digitalizarea fiscală (e-Factura, e-TVA) și sprijin pentru primării prin împrumuturi din trezorerie. Impactul bugetar este estimat negativ minor, compensat prin eficientizare ANAF și creșterea colectării.

Dacă va primi toate avizele, ordonanța ar putea fi adoptată chiar astăzi, fundamentând bugetul pe 2026 într-un context de disciplină financiară.

Advertisement

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

25 de medalii într-un an: cum a ajuns secția de box CSM Călărași în top 5 național

Published

on

Secția de box a Clubul Sportiv Municipal Călărași a încheiat anul competițional cu un bilanț care o plasează în elita boxului românesc. Cu peste 25 de medalii obținute într-un singur sezon, clubul s-a clasat în top 5 național, într-un clasament care include peste 140 de cluburi afiliate.

Rezultate care vorbesc de la sine

Performanțele sportivilor CSM Călărași au fost obținute la toate nivelurile de vârstă – cadeți, juniori și tineret – atât în competițiile interne, cât și pe plan internațional. Medaliile europene, titlurile naționale și selecțiile în loturile României au consolidat poziția secției ca una dintre cele mai eficiente din țară.

Printre rezultatele care au cântărit decisiv în clasamentul național se numără:

Advertisement
  • titluri de campioni și vicecampioni europeni la categoriile de vârstă U15 și U17;
  • podiumuri constante la Campionatele Naționale;
  • victorii la cupe și turnee internaționale de prestigiu;
  • sportivi convocați în mod constant la loturile naționale.

Strategia din spatele performanței

Conducerea clubului a explicat, în cadrul conferinței de presă de final de an, că succesul secției de box nu este rezultatul unui vârf de formă izolat, ci al unei strategii construite în timp. Accentul a fost pus pe selecția timpurie, disciplină, continuitate și pregătire etapizată, adaptată fiecărei categorii de vârstă.

Un rol central în acest parcurs l-a avut Anghel Georgian Daniel, desemnat Antrenorul Anului la CSM Călărași, pentru rezultatele obținute și pentru capacitatea de a forma sportivi competitivi pe termen lung.

Călărașiul, un nume tot mai prezent în boxul românesc

Clasarea secției de box în top 5 național reprezintă un reper important nu doar pentru club, ci și pentru municipiul Călărași. Într-un context sportiv extrem de competitiv, rezultatele obținute demonstrează că performanța poate fi construită și în afara marilor centre consacrate.

Obiective pentru perioada următoare

Advertisement

Pentru anul viitor, secția de box a CSM Călărași vizează menținerea poziției în elita națională, creșterea numărului de sportivi selecționați la loturile naționale și participări constante la competiții internaționale majore.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

Știri

Doliu în televiziunea românească: A murit Eugen Roibu, sufletul emisiunii „Pescar Hoinar”, la doar 57 de ani

Published

on

Televiziunea Română este în doliu profund după ce cunoscutul prezentator și realizator Eugen Roibu a încetat din viață la vârsta de 57 de ani. Autorul și gazda emisiunii „Pescar Hoinar”, difuzată neîntrerupt din anul 2003, a fost o figură îndrăgită de milioane de telespectatori pasionați de natură și pescuit.

Cu un stil calm și plin de pasiune, Eugen Roibu a adus în casele românilor peisaje minunate, tehnici de pescuit, povești captivante despre tradiții locale și destinații inedite. Emisiunea sa a devenit un adevărat reper pentru iubitorii de natură, oferind nu doar sfaturi practice, ci și momente de relaxare și conectare cu mediul înconjurător. De-a lungul celor peste două decenii de carieră, a colaborat cu nume mari din domeniu, precum Victor Țăruș și Ștefan Stoica, documentând expediții, competiții și frumusețile apelor românești.

Vestea dispariției sale premature a întristat colegii, prietenii și fanii, care îl amintesc ca pe un om dedicat, cu o voce inconfundabilă și o dragoste nemărginită pentru deltă și pescuitul la știucă. „A plecat să pescuiască alte ape”, au scris apropiații, exprimându-și durerea și recunoștința pentru moștenirea lăsată. Dumnezeu să-l odihnească în pace, iar condoleanțe familiei îndurerate.

Advertisement
Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading