Connect with us
Vremea în Călărași: 🌡️ 5°C | Anul XI Nr. 547

La zi

Bilanțul intervențiilor pompierilor călărășeni: 69 în ultimele trei zile. În ce situații de urgență au fost implicați salvatorii

Published

on

Urmăriți știrile Călărașipress.ro pe Whatsapp

Pompierii militari din Călărași au fost chemați să intervină într-o serie impresionantă de situații de urgență în ultimele trei zile, acoperind, în total, 69 de misiuni vitale pentru comunitate.

Cu mijloace tehnice specializate și determinare, acești eroi neobosiți au răspuns la numeroase apeluri, punându-și în pericol propriile vieți pentru a salva altele.

„În ultimele trei zile, echipajele profesioniste de salvatori din cadrul subunităţilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Barbu Știrbei” al județului Călărași au fost solicitate să intervină cu mijloacele tehnice destinate stingerii incendiilor, recuperării și salvării persoanelor şi animalelor din medii ostile vieții, precum și pentru acordarea prim ajutorului calificat la 69 de misiuni”, au transmis reprezentanții ISU Călărași, prin intermediul unei postări pe Facebook.

Advertisement

Majoritatea intervențiilor au fost ale paramedicilor SMURD, care au oferit prim ajutor și au transportat persoanele rănite sau cu probleme medicale grave la spital. De la accidente rutiere la misiuni de prevenire și stingere a incendiilor, acești profesioniști au fost în linia întâi a siguranței publice.

„Din numărul total de intervenții, 60 au fost ale paramedicilor SMURD, pentru acordarea prim ajutorului și transportarea la spital a persoanelor rănite ori cu probleme medicale grave şi misiuni de asigurare a măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor”, a mai scris ISU Călărași.

În cadrul intervențiilor rutiere, pompierii au gestionat situații delicate, inclusiv două accidente cu implicații multiple și una în care un autocar a fost implicat. În total, aceste evenimente s-au soldat cu 5 victime, care au fost transportate la spital, întrucât au necesitat îngrijiri medicale.

„Totodată, pompierii militari au intervenit la trei accidente rutiere produse pe raza localităţilor: Dragalina (A2, Km 101, două autovehicule implicate, o singură personă rănită uşor), Lupşanu (două vehicule implicate, un autoturism şi un utilaj agricol) şi Fundulea (A2, km 40, un autoturism a acroşat din spate un autocar şi s-a rasturnat, rezultând o singură victimă). În urma acestor evenimente rutiere, 5 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale şi au fost transportate la cele mai apropiate unităţi spitaliceşti”, au adăugat cei de la ISU Călărași.

Pentru stingerea incendiilor, echipajele au utilizat autospeciale echipate cu apă și spumă, intervenind în locuințe și gospodării afectate de flăcări. În ciuda provocărilor, au reușit să limiteze pagubele materiale și să evacueze în siguranță oamenii din zonele afectate. De asemenea, pompierii au fost solicitați și în cazul unor incendii de vegetație, care s-au produs în Rasa și Negoiești.

Advertisement
„În ceea ce priveşte intervenţia pentru stingerea incendiilor, echipajele profesioniste din cadrul inspectoratului au fost solicitate să intervină cu autospecialele de stingere cu apă şi spumă, pentru lichidarea a trei incendii de locuinţe şi anexe gospodăreşti produse pe raza localităţilor Călăraşi (strada Muşeţelului, bloc J 19, etaj 1, 13 persoane evacuate, fără victime), Valea Argovei (casă nelocuită la marginea localităţii) şi Cuza Vodă (anexă gospodărească).
De asemenea, echipajele profesioniste de salvatori din cadrul subunităţilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Barbu Știrbei” al județului Călărași au fost solicitate să intervină cu autospecialele din dotare pentru stingerea a două incendii de vegetaţie uscată şi resturi menajere în localităţile: Rasa (comuna Grădiştea) şi Negoieşti (comuna Şoldanu), fară a fi înregistrate pagube materiale”, se mai arată în postarea ISU Călărași.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Meteo și Mediu

Alertă ANM: Zăpezi abundente, ger de -14°C și ploi torențiale – Cod galben de vânt puternic în est!

Published

on

Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare meteo de vreme severă valabilă de joi seara (29 ianuarie, ora 20:00) până sâmbătă seara (31 ianuarie, ora 18:00).

Țara intră sub influența unei răciri accentuate: precipitații în aproape toate regiunile, ploi moderate cantitativ (10–20 l/mp, izolat 25 l/mp) în sud-est, ninsori predominant la munte și în Moldova, precipitații mixte în rest. Pe arii extinse se va produce polei și ghețuș.

Vântul se intensifică temporar în est și sud, cu rafale de 40–60 km/h, iar în sudul Moldovei, estul Munteniei și Dobrogea intră sub cod galben (29 ianuarie ora 22:00 – 31 ianuarie ora 20:00), unde rafalele vor atinge 50–65 km/h.

Temperaturile scad drastic, mai ales în zonele extracarpatice. Noaptea de sâmbătă spre duminică (31 ian/1 feb) va fi ger în Moldova, Dobrogea și estul Transilvaniei, cu minime între -14 și -10°C. Duminică gerul persistă în mare parte din Moldova.

Advertisement

Până miercuri, 4 februarie, vremea rămâne deosebit de rece și geroasă, cu temperaturi minime foarte scăzute, în special noaptea și dimineața, în estul și sud-estul țării.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Italia sub furia apelor: sudul peninsulei devastat de un ciclon violent

Published

on

Sudul Italiei trăiește zile de coșmar după trecerea unui ciclon extrem de puternic, care a lovit cu o violență rar întâlnită regiunile de coastă. Sicilia, Calabria și zone întinse din Sardinia au fost transformate în câmpuri de ruină, cu localități inundate, drumuri rupte și mii de oameni forțați să-și părăsească locuințele.

Furtuna a izbucnit brusc, alimentată de mase de aer cald și umed care au amplificat intensitatea fenomenului. Rafalele de vânt au depășit viteze greu de imaginat, smulgând acoperișuri, doborând copaci seculari și aruncând mașini în albiile râurilor umflate. În mai multe zone, nivelul apei a crescut într-o singură oră cât într-o lună întreagă de ploi obișnuite, provocând inundații fulger care au surprins comunitățile nepregătite.

În Sicilia, autoritățile au descris situația drept „un tablou de război”. Străzi întregi au fost înghițite de torenți, iar alunecările de teren au izolat sate întregi. Echipele de intervenție au lucrat neîntrerupt pentru a salva oameni blocați în case, în mașini sau pe acoperișuri, în timp ce nivelul apelor continua să crească. Porturile au fost închise, transportul feroviar a fost suspendat, iar rețelele de electricitate au cedat în numeroase localități.

Calabria a fost lovită la fel de dur. Râurile au ieșit din matcă, iar podurile au cedat sub presiunea apelor. În unele zone, drumurile au fost complet măturate, lăsând în urmă doar cratere și bucăți de asfalt sfâșiate. Mii de familii au rămas fără acces la apă potabilă și electricitate, iar autoritățile au instalat centre temporare pentru cei evacuați.

Advertisement

Guvernul italian a declarat stare de urgență, mobilizând resurse suplimentare pentru intervenții rapide și pentru sprijinirea comunităților afectate. Specialiștii avertizează că reconstrucția va dura luni întregi, poate chiar ani, având în vedere amploarea pagubelor și instabilitatea solului în zonele montane.

Peisajul lăsat în urmă de ciclon este unul dramatic: câmpuri acoperite de mâl, porturi devastate, cartiere întregi transformate în lagune și oameni care privesc neputincioși spre ceea ce a mai rămas din casele lor. Italia se confruntă din nou cu fragilitatea sa în fața fenomenelor meteorologice extreme, tot mai frecvente și mai violente.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading

La zi

Bolojan: Până la deficit sub 3%, adoptarea euro nici nu se pune pe agendă

Published

on

Premierul Ilie Bolojan a declarat clar, în conferința comună de presă de la Berlin cu cancelarul german Friedrich Merz (ianuarie 2026): „România a avut în acești ani deficite foarte mari și până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, aderarea la zona euro nu este pe agendă.”

El a explicat că Bulgaria a reușit adoptarea euro de la 1 ianuarie 2026 tocmai pentru că îndeplinește criteriul deficitului sub 3% din PIB, în timp ce România este departe de această țintă. Deficitul actual este estimat la 6,2–6,3% în 2026, iar angajamentul ferm al guvernului este reducerea treptată până la 3% în jurul anului 2030.

Bolojan a subliniat că tema adoptării euro ar putea deveni prioritate majoră abia la alegerile parlamentare din 2028, când partidele să poată semna un acord național similar celui pentru aderarea la UE sau NATO. Până atunci, corecția fiscală rămâne esențială: menținerea deficitului în scădere, reforme în administrație, reducerea cheltuielilor inutile și lichidarea companiilor de stat cu pierderi mari.

În condițiile actuale, intrarea în mecanismul ERM II (pas obligatoriu înainte de euro) devine imposibilă fără deficit stabil sub 3% timp de mai mulți ani. Prin urmare, scenariile realiste pentru adoptarea euro rămân 2031–2032 sau chiar mai târziu, dacă ritmul reducerii deficitului nu accelerează.

Advertisement

Pe scurt:

  • Deficit sub 3% – condiție obligatorie, altfel euro nu se discută
  • Țintă 2030 – angajament oficial pentru 3%
  • 2031+ – dată probabilă pentru trecerea la euro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Continue Reading