Știri
Belciugatele: Primarul Gurlui a rebotezat numele unei străzi care a primit numele celebrul scriitor Nedelciu Mircea, motivul fiind gradul de rudenie dintre personalitate și fostul edil Dinei
Mircea Nedelciu a fost un scriitor român cu rădăcinile în județul Călărași. Fosul edil al localității Belciugatele face o biografie scurtă a acestei personalități de renume și ne spune că scriitorul s-a născut în localitatea Belciugatele la data de 12 noiembrie 1950 și a trecut în neființă la data de 12 iulie 1999 când avea vârsta de 48 de ani. A fost răpus de o boală cruntă, care nu iartă- leucemie. A absolvit Facultatea de Filoligie – secția de română – franceză, a Universității București, promoția 1974.
Încă din epoca studenției, devine membru activ al cenaclului Junimea, condus de profesorul și criticul literar Ovid S. Crohmălniceanu. Între anii 1970-1973 face parte din grupul de tineri scriitori de la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București, care editează gazeta de perete Noii (alături de Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Ioan Flora, Gheorghe Iova, Ioan Lăcustă, Sorin Preda și Constantin Stan). – conform datelor din biografia scriitorului
Din 1982, lucrează ca librar la Editura Cartea Românească, un loc de întâlnire a scriitorilor tineri și provinciali, apoi ca funcționar la Uniunea Scriitorilor. Din 1990 conduce o asociație româno-franceză de difuzare editorială și susține câteva proiecte menite să primenească și să dinamizeze viața profesională a scriitorilor autohtoni. În 1988 se îmbolnăvește de o formă de leucemie, cu care se va lupta mai bine de un deceniu. Se stinge din viață pe 12 iulie 1999, la București, răpus de leucemie la vârsta de 48 de ani, și este înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu.
SCRIITORUL NEDELCIU MIRCEA – BĂTAIE DE JOC A ADMINISTRAȚIEI DIN BELCIUGATELE?
-Cunoscutul scriitor cu rădăcini în Bărăgan a copilărit în localitatea Belciugatele din județul Călărași. Pentru că străzile din localitatea Belciugatele nu purtau nici un nume, Consiliul Local din Belciugatele de la acea vreme, alături de primarul Dinei Petre hotărăsc împreună să pună tuturor străzilor din comună nume. Totul se întâmpla după anul 2000. Un fost profesor ce făcea parte din Consiliul Local al comunei Belciugatele a venit cu propunerea ca unei străzi din localitate să i se dea numele scriitorului Nedelciu Mircea. Gestul făcut de profesor fiind făcut în semn de respect și admirație pentru această personalitate marcantă cu rădăcini în Belciugatele.
“Am pus în toată localitatea comunei Belciugatele, nume de străzi ale oamenilor care au făcut ceva pentru această localitate. Multe persoane marcante ale localității – preoți, primari, profesori, doctori – toate capacitățile comunei Belciugatele. Am dat aceste nume de străzi în toate satele localității. La vremea respectivă, vă imaginați că nimeni nu a avut nimic de obiectat. Puțin după 2000, într-o ședință a Consiliului Local, profesorul Ouș Alexandru, care era, de asemenea, un mare om de cultură pentru comuna Belciugatele, a venit cu această propunere de a pune nume străzilor, iar tot consiliul local a aprobat, în unanimitate, proiectul de Hotărâre. Tot acesta a propus să numim o stradă după prozatorul Nedelciu Mircea care și-a petrecut copilăria în această localitate. Părinții scriitorului sunt din Becliugatele, este exemplul cel mai clar unde este motivul pentru care am dat numele străzii.”
De la “Scriitor Nedelciu Mircea” la “Linia Mică”
Dinei Petre: “Am aflat, într-o discuție întâmplătoare pe care o aveam cu câțiva cetățeni, că se confruntă cu probleme juridice din cauza unor modificări ce s-au făcut în documentele persoane, totul din cauza modificării numelui străzii Mireca Nedelciu. Oamenii îmi spuneau că au cheltuit mii de lei pentru schimbarea documentelor societății comercile deținute de unul dintre cetățeni, cât și documentele personale. Am întrebat despre ce stradă este vorba și mi s-a spus că strada denumită Scriitor Nedelciu Mircea i s-a schimbat denumirea în “Linia Mică”.
-L-am întrebat pe fostul edil ce bănuieli are asupra motivelor care au condus la decizia de schimbare a numelui străzii cu pricina. Iată ce ne spune în continuare:
Fostul primar Dinei Petre:“Așa cum ați văzut în presa călărășeană, în timpul mandatelor mele pe care le-am avut în perioada comunismului, nimeni nu își permitea să jignească sau să critice un primar. Iată că după revoluție, nu exista an care să treacă și să nu caute motive, atacuri diverse la adresa mea și a acțiunilor mele administrative. M-au atacat în toată perioada mea de primar. Consider că decizia de schimbarea a numelui acestei străzi ar veni pe fondul lipsei de orientare, fără cultură și respect față de personalitățile de renume care și-au început viața din Belciugatele. Cred că este o prostie din partea lor.”
DINEI ESTE VĂR PRIMAR CU SCRIITORUL NEDELCIU MIRCEA – SĂ FIE DOAR O RĂZBUNARE DIN PARTEA PRIMARULUI GURLUI?
– Ne-am documentat pe teren, la fața locului. Am discutat cu mai mulți oameni din comună care ne-au spus același lucru, sud diverse forme. Fostul edil Dinei Petre are un grad de rudenie cu scriitorul Nedelciu Mircea. Dinei Petre recunoaște acest lucru și ne spune:
Dinei Petre:“Da, scriitorul Nedelciu Mircea este văr primar cu mine. Mamele noastre sunt surori. Propunerea de numire a străzii a venit din partea profesorului Ouș Alexandru, nu din partea mea. Am rămas plăcut surprins când am auzit această propunere făcute din partea lor. Consider că această mișcare din partea acestor oameni fără cultură a fost făcută din răzbunare. Nu am fost informat la momentul respectiv de această decizie luată. Nici măcar consilierii mei din PSD nu m-au informat, eu având calitatea de președinte al PSD organizația comunală Belciugatele. Să fie spre rușinea lor de faptul că nu m-au anunțat. Am doi consilieri care nu au activitate. Din punctul meu de vedere sunt fără activitate acești doi oameni. Zero! Nu cred că este normal ce s-a întâmplat aici, atâta timp cât există o hotărâre de Consiliul Local. Mie mi-a fost retras titul de cetățean de onoare ce mi-a fost conferit de Consiliul Local prin anul 1996. M-am judecat cu ei, am câștigat în instanță și am primit și daune morale. După toate acestea, regulamentul de aplicare pentru cetățenii de onoare a fost modificat. S-a modificat la punctul în care prevedea faptul că cetățenii sunt scutiți de plata impozitelor, iar acum aceștia sunt obligați să plătească taxele și impozitele.”
-Alți cetățeni din comună spun că pe strada unde locuiește fiica primarului nu s-a asfaltat, tot din răutate, din dușmănie, este adevărat domnule Dinei?
Dinei Petre: Cum ar zice românul – sigur așa este – 100%. Această stradă are P.U.Z. făcut de când eram eu primar. Eu nu am avut asfaltări la acea vreme, am muncit să fac proiecte, ca să vină eu acum să zică că au muncit. Nu este adevăr acest lucru. Documentele existente dovedesc clar acest lucru. Proiectele se fac cu cap: introducere apă în satul Măriuța care s-a executat la doar o lună după ce mi-am încetat ultimul mandat. Nu există niciun proiect făcut într-o lună în toată România. Strada despre care discutăm nu are o lungime mai mare de 300 de metri, nu știu dacă ați văzut-o. A turnat asfalt la capete, iar între ele, gropile sunt până la genunchi, bălării cât casa. Răstorni mașina dacă intri acolo. Pot spune că această stradă nu s-a realizat tot pe fondul răzbunării.
CE MOTIVE CREDEȚI CĂ ARE PRIMARUL GURLUI PENTRU A FACE ACESTE LUCRURI?
Dinei Petre: Cred că un motiv clar ar fi faptul că nu s-au împăcat cu ideea că “i-am bătut” 5 mandate de primar. Dacă te bate cineva 5 mandate înseamnă cu ești un nimic. I-am umilit. Diferențele din procente nu au fost mici… discutăm despre 85% – 90%. De aici cred că a plecat toată dușmănia pe mine. Sunt oameni fără adresă. Nici unul nu are adresa. Stau prin fermă, cu chirie la Belciugatele. Când zic că nu ai adresa înseamnă că nu ai făcut nimic în viața ta. Aici este oftica lor.
CE FACEȚI ÎN VIITOR CU ACESTE SITUAȚII PE CARE LE SCOATEȚI LA LUMINĂ?
Ce să fac… am ieșit de la primărie din motive de sănătate. Nu am pierdut niciodată. Sunt 5 mandate consecutive după Revoluție. Sunt hotărât 100% ca anul viitor să candidez și să scot acești nemernici din primărie. Imi voi forma o echipă de tineri pe care să o formez pentru a lăsa comuna pe mâini bune. În patru ani de zile îi voi învăța cum să conducă o primărie. Actuala administrație nu a făcut nimic. A terminat totul. Puțurile făcute demine le-au distrus. Au predat totul unei societăți din Călărași și s-au spălat pe mâini.
DINEI: “DORITORII DE AJUTOR SOCIAL ERAU URCAȚI ÎN RATB ȘI TRIMIȘI LA MUNCĂ”
Dinei Petre: “Pe mandatele mele am avut doar 9 persoane care beneficiau de Legea 416. Acum numărul celor care primesc ajutor social este foarte mare. Cei care veneau și îmi cereau ajutor social și erau apți de muncă îi luam de mana și îi urcam în RATB. 8 ani de zile a circulat RATB până în Belciugatele. Sunam în București la platforme și le căutam locuri de muncă, acolo unde se putea. Cei care acum sunt acasă si au ajutor reciproc sunt cei care erau în campanie electoarală și care urmau pe străzi… au primit și bani din buzunar la vremea respectivă. Dacă sunt 100 de asistați, faceți calculele. Fiecare are părinți, poate sunt mai mulți într-o casă. Ei pleacă cu 400 de voturi din start. La vremea respectivă s-au făcut Buletine de Identitate pentru multe persoane care locuiau în București. Am făcut sesizări către organele competente: Parchetul Județean, Poliție, Curtea de Conturi. Acum să verifice dacă cei care și-au făcut mutație în Belcigatele mai au vreo treabă cu această localitate. Consider că este un abuz în serviciu – părerea mea.
MESAJ CĂTRE LOCUITORII DIN BELCIUGATELE
Le transmit locuitorilor să aibă încredere în mine. Am reușit să îi bat pe ăștia timp de 5 mandate. I-am rupt, pentru că așa a vrut comunitate. Oamenii au avut încredere în mine și știau că sunt om de cuvânt. Ziua localității Belciugatele s-a sărbătorit în fiecare an pe 29 iunie – de Sf. Petre. Așa a hotârât Consiliul Local la propunerea profesorului OUȘ Alexandru. În fiecare an această zi se sărbătorea pe terenul de fotbal cu toată spuma muzicii din România- totul din banii mei. 99% din localitățile din România fac aceste zile din banii comunei, eu am făcut din buzunarul meu. Acum, ăștia au desființat-o și p-asta. Au zis că eu nu sărbătoresc ziua lui Dinei. Nu este ziua mea, este ziua localității Belciugatele. Tot o răzbunare și asta. N-am făcut eu calendarul, în face Biserica Ortodoxă.
VOI CANDIDA, VOI PUNE ÎN JURUL MEU TINERET, CA ÎN PATRU ANI SĂ FIE PREGĂTIȚI PENTRU A CONTINUA LUCRURILE BUNE PE CARE LE-AM FĂCUT PENTRU BELCIUGATELE. VREAU SĂ MOR ÎMPĂCAT CĂ LOCALITATEA RĂMÂNE PE MÂINI BUNE.
https://youtu.be/9xHojXN7oUY
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Un remediu popular mai puțin cunoscut, dar uimitor de eficient împotriva tusei seci și iritante este siropul făcut din bere și zahăr ars. După o viroză sau o răceală puternică, tusea uscată poate rămâne săptămâni întregi și devine extrem de obositoare. Acest sirop tradițional o calmează rapid și ajută la eliminarea ei.
Ingrediente (pentru un borcan de ~300 ml):
- 500 ml bere (de preferat brună sau neagră, dar merge și blondă)
- 250 g zahăr (aproximativ o cană și jumătate)
- un borcan curat cu capac
Mod de preparare:
- Într-o cratiță cu fund gros punem zahărul la foc mic și îl topim până devine caramel de culoare brun-aurie (avem grijă să nu-l ardem prea tare, ca să nu capete gust amar).
- Când zahărul este complet topit și spumegă, turnăm berea treptat (va face spumă puternică multă – e normal). Atenție să nu vă stropiți!
- Amestecăm continuu și lăsăm să fiarbă la foc mic circa 15–20 de minute, până când compoziția scade și capătă consistența unui sirop gros, asemănător mierii.
- Luăm de pe foc, lăsăm 5 minute să se mai răcească, apoi turnăm fierbinte în borcanul sterilizat.
- Înșurubăm capacul și păstrăm la cămară, în loc răcoros și întunecos.
Administrare:
- Adulți: câte 1 lingură de 3–4 ori pe zi
- Copii peste 7 ani: câte 1 linguriță de 3 ori pe zi
După 2–3 zile tusea seacă se transformă în una productivă și dispare mult mai repede. Gustul este plăcut dulce-amărui, iar efectul calmant asupra gâtului se simte aproape imediat.
Un leac vechi, simplu și la îndemâna oricui – încercat și confirmat de generații întregi!
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Știri
Alertă de lepră la Cluj: primul caz confirmat după decenii – ce spun autoritățile despre riscuri
În plină iarnă a anului 2025, România se confruntă cu o știre șocantă: un caz de lepră – cunoscută și ca boala lui Hansen – a fost confirmat oficial, iar alte trei suspiciuni sunt în plină evaluare medicală. Anunțul a venit chiar pe 11 decembrie, de la Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că situația este sub control strict, dar nu una de neglijat.
Totul a început pe 26 noiembrie, când două tinere de 21 și 25 de ani, originare din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca prezentând leziuni cutanate suspecte. Acestea, alături de alte două femei tot din Asia, lucrau ca maseuze într-un salon SPA din oraș. Testele microbiologice au confirmat că boala este prezentă la una dintre ele, iar celelalte trei cazuri sunt acum investigate detaliat, pe baza simptomelor vizibile pe piele și a istoricului epidemiologic.
Este vorba despre cel mai recent episod dintr-o boală veche de mii de ani, care a dispărut practic din țară după anul 1981, ultimul caz înregistrat atunci. La nivel european, lepră rămâne extrem de rară, manifestându-se sporadic mai ales la persoane venite din zone endemice precum Asia, Africa sau America Latină. Transmiterea ei nu se face ușor – necesită contact prelungit și intim cu un pacient netratat, ceea ce face ca riscul pentru populație este minim, conform specialiștilor.
Autoritățile au reacționat prompt: salonul SPA a fost închis temporar, Inspecția Sanitară de Stat supraveghează îndeaproape situația, iar direcțiile de sănătate publică județene și centrul național coordonează toate măsurile necesare.
Pacientele primesc tratament antibiotic adaptat, care vindecă boala în majoritatea cazurilor dacă este depistată la timp, fără a lăsa sechele grave.
Această reapariție subliniază provocările globalizării: migrația și contactele internaționale pot aduce boli uitate înapoi în țări considerate sigure. Totuși, vestea vine cu un mesaj liniștitor – lepră nu este o epidemie iminentă, ci un incident izolat, gestionat cu profesionalism. România, care a închis ultimul leprozeriu de la Tichilești în 2011, arată că lecțiile istoriei sunt încă vii, dar progresele medicinei moderne fac ca o astfel de boală să nu mai fie un blestem inevitabil.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
În primăvara anului 1967, Uniunea Sovietică voia cu orice preț să sărbătorească 50 de ani de la Revoluția din Octombrie printr-un spectacol cosmic grandios. Nava Soiuz-1 urma să fie lansată cu un singur om la bord, iar a doua zi să se cupleze în orbită cu Soiuz-2, echipată cu trei cosmonauți. Cei patru urmau apoi să facă schimb de locuri și să se întoarcă pe Pământ în formații diferite – o premieră tehnică menită să eclipseze definitiv Statele Unite.
Doar că Soiuz-1 era bolnavă. Grav bolnavă. În lunile de teste, inginerii descoperiseră 203 de defecte structurale majore. Partea electronică era un coșmar, termoizolația aproape inexistentă, parașută principală fusese împachetată de mântuială. Toată lumea știa, de la tehnicieni până la proiectanții-șefi. Nimeni nu îndrăznea însă să oprească programul: Brejnev voia paradă, iar anularea ar fi însemnat umilință națională.
Pilotul principal ales era Vladimir Komarov, 40 de ani, inginer strălucit, deja erou al zborului Voskhod-1. Rezervă îi era Iuri Gagarin, primul om în cosmos și prietenul său cel mai apropiat. Când testele finale au arătat că nava nu poate fi salvată, Gagarin a făcut un gest disperat: s-a prezentat la centrul de pregătire și a cerut să ia el locul lui Komarov, sperând că autoritățile nu vor risca viața simbolului suprem al cuceririi spațiale sovietice.
Komarov a aflat. Și a refuzat categoric. „Dacă mor eu, tu rămâi în viață și vei putea lupta să nu se mai întâmple așa ceva niciodată”, i-a spus prietenului său. A acceptat misiunea știind că nu se va mai întoarce.
Pe 23 aprilie 1967, la ora 3:35 dimineața, racheta s-a ridicat de la Baikonur. Primele ore au fost un calvar. Unul dintre panourile solare nu s-a deschis, bateria s-a descărcat rapid, sistemele de orientare au început să cedeze. Komarov a încercat zeci de manevre manuale, dar nava devenea din ce în ce mai instabilă. Controlul misiunii a anulat lansarea lui Soiuz-2 – era clar că acuplarea era imposibilă.
A venit ordinul de întoarcere. La intrarea în atmosferă, capsula a început să se rotească nebunește. Când a ajuns la altitudinea de 7 kilometri, sistemul principal de parașute a eșuat complet. Parașuta de rezervă s-a deschis doar pe jumătate și s-a înfășurat imediat. Soiuz-1 s-a izbit de pământ cu peste 600 km/h lângă Orenburg. Impactul a fost atât de violent încât capsula s-a transformat într-o minge de metal topit. Corpul lui Komarov a fost practic pulverizat; ceea ce a rămas a încăput într-o cutie de pantofi.
Se spune că, în ultimele minute, când a înțeles că nu mai există nicio șansă, Komarov a deschis canalul de comunicație și a început să strige. Nu plângea. Blestema. Blestema pe cei care l-au obligat să zboare cu o navă moartă, pe inginerii care au semnat rapoarte mincinoase, pe politicienii care au preferat gloria goală în locul vieții unui om.
A murit la 40 de ani, lăsând în urmă o soție și doi copii. A murit știind totul și alegând să moară pentru ca altcineva – prietenul său – să poată trăi și să spună cândva adevărul.
Adevărul acela a rămas mult timp îngropat sub cenușa capsulei. Dar numele lui Vladimir Komarov a rămas: omul care a privit moartea în ochi și a acceptat-o cu demnitate, ca să nu moară altul în locul lui.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Arme, muniție și câini ogar, descoperite în urma unor percheziții pentru braconaj cinegetic, în Ialomița
Deputatul PNL Ciprian Pandea: Dronele agricole pot fi achiziționate cu fonduri europene prin AFIR
Colinde și emoție la Parohia Sfântului Mucenic Dasie. Primarul Marius Dulce: „Copiii ne-au reamintit adevăratul spirit al sărbătorilor”
Un călărășean a descoperit că pe adresa sa figurau șase persoane necunoscute: «Am fost obligat să plătesc taxe nedrepte»
VIDEO. PRIMELE DECLARAȚII ALE VICTIMELOR CONFLICTULUI VIOLENT DIN UNIREA: „AM FOST PUȘI LA PĂMÂNT, LOVIȚI ȘI AMENINȚAȚI CU PISTOLUL”
